Tulburarea de personalitate evitanta consta intr-un tipar dezadaptativ si pervaziv de inhibitie sociala, sentimente de inadecvare si o sensibilitate foarte ridicata la critici si evaluari negative din partea celorlalti. Care sunt cauzele ce stau la baza acestei tulburari, cum se manifesta si ce impact are asupra persoanelor afectate?
1. Tulburarea de personalitate evitanta – informatii generale
2. Cum se manifesta tulburarea de personalitate evitanta?
3. Din ce cauza apare aceasta tulburare?
4. Diagnostic
5. Tratament
Tulburarile de personalitate sunt tulburari de lunga durata, ale caror simptome au un puternic impact asupra a numeroase aspecte si domenii ale vietii persoanelor afectate.
O persoana cu tulburare de personalitate evitanta are sentimente constante de inadecvare, este extrem de sensibila la critica si evita interactiunile sociale, pentru ca se teme ca ceilalti nu o vor placea sau ca va fi criticata, ridiculizata ori respinsa.
Tulburarea de personalitate evitanta apare la aproximativ 1,5 % – 2,5 % din populatie, in egala masura la femei si barbati. Este o tulburare cronica, al carei debut are loc devreme si are un impact semnificativ asupra intregii vieti. Stima de sine scazuta si hipersensibilitatea la respingere duc la o reducere semnificativa a socializarii si interactiunilor sociale, ceea ce are efecte la nivel personal, social, profesional.
Tulburarea de personalitate evitanta face parte din clusterul C al tulburarilor de personalitate, alaturi de tulburarea de personalitate dependenta si tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva.
Spre deosebire de alte tulburari de personalitate, cea evitanta este mult mai putin studiata. De exemplu, sunt mult mai putine articole si studii publicate despre tulburarea de personalitate evitanta decat despre cea borderline sau narcisica.
Comorbiditatea se refera la existenta unui risc mai ridicat ca o tulburare sa coexiste alaturi de o alta/altele. Tulburarea de personalitate evitanta este comorbida cu anxietatea sociala (fobia sociala), tulburarea obsesiv-compulsiva, anxietatea generalizata, tulburarea de panica, depresia si tulburarea bipolara, abuzul de substante.
In general, o persoana cu o tulburare de personalitate este probabil sa aiba si o alta tulburare de personalitate. In ceea ce priveste comorbiditatea cu alte tulburari de personalitate, cea evitanta este comorbida cu cele din clusterul C (personalitatea dependenta si personalitatea obsesiv-compulsiva), dar si cu cele din clusterul A (paranoida, schizoida sau schizotipala) si personalitatea borderline, din clusterul B.
Conform DSM-5 (Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale), tulburarea de personalitate evitanta consta intr-un tipar de inhibitii sociale, sentimente de inadecvare si o sensibilitate ridicata la evaluari negative. Acest tipar apare la inceputul vietii adulte si se face simtit intr-o varietate de situatii.
Tulburarea de personalitate evitanta se caracterizeaza prin urmatoarele:
Aceasta tulburare se caracterizeaza printr-o monitorizare excesiva a propriilor reactii interne; persoana se gandeste foarte des si intens la cum este perceputa de ceilalti, anticipand posibile situatii in care ar putea fi criticata, ridiculizata sau respinsa.
Comportamentul evitant incepe de obicei din copilarie, prin timiditate, evitarea si/sau teama fata de straini si locuri noi. Daca majoritatea persoanelor care au fost timide in copilarie tind sa nu mai fie timide la varsta adulta, in cazul tulburarii de personalitate evitante timiditatea se accentueaza pe masura ce persoanele ajung la adolescenta sau varsta adulta.
Ceilalti ii descriu ca fiind timizi, singuratici sau izolati. Din cauza evitarii socializarii si contactului social in general, nu au un grup de prieteni si de persoane care sa le ofere un suport emotional. Nu inseamna insa ca nu au nevoie de afectiune din partea celorlalti si de relatii intime si de calitate. Insa dificultatile pe care le intampina in a interactiona si a stabili relatii ii impiedica sa se bucure de acestea, fiind in schimb izolate, din cauza fricii sale de a fi criticat si respins de ceilalti.
Evitarea interactiunilor sociale are un impact si la nivel profesional, prin prisma faptului ca tind sa evite implicit si acele situatii esentiale pentru buna desfasurare a activitatii lor profesionale.
Nu se cunosc cu exactitate cauzele tulburarilor de personalitate, insa au fost propuse mai multe teorii privind posibilele cauze. Modelul bio-psiho-social este acceptat de majoritatea specialistilor. Conform acestuia, tulburarile de personalitate sunt cauzate de o imbinare a factorilor biologici (genetici), psihologici si sociali. Factorii psihologici se refera la trasaturile de personalitate, temperamentul, strategiile invatate de a face fata stresului etc. Factorii sociali pot include modul in care copilul interactioneaza cu parintii, membrii familiei, alti copii.
Componenta genetica in cazul tulburarii de personalitate evitanta se considera a fi de aproximativ 50%, mult mai mare decat in cazul celorlalte tulburari de personalitate. Acest lucru inseamna ca factorii genetici ar reprezenta jumatate din motivul pentru care unele persoane dezvolta aceasta tulburare.
O trasatura a personalitatii care apartine factorilor genetici este inhibitia comportamentala, un factor care tine de temperament. Aceasta se refera la trasaturi precum timiditatea, tendinta de a evita experientele noi si persoanele straine. Acest factor este de asemenea asociat cu tulburarea de personalitate evitanta.
Cealalta jumatate a factorilor implicati in aparitia personalitatii evitante este reprezentata de factorii de mediu. Studiile au aratat ca persoanele cu acest tip de tulburare de personalitate au un istoric de neglijare, abuz (fizic si/sau emotional) in copilarie. Dintre acestea, abuzul fizic a fost cel mai mult studiat, insa exista dovezi care arata ca si abuzul emotional si neglijarea sunt asociate cu tulburarea de personalitate evitanta. De altfel, s-a observat ca traumele din copilarie in general sunt asociate cu aparitia tulburarilor de personalitate. Iar abuzul si neglijarea pot creste de patru ori riscul unei astfel de tulburari.
In ceea ce priveste tulburarea de personalitate evitanta s-au observat urmatorii factori implicati:
Neglijarea si abuzul emotional contribuie la dezvoltarea ideii de lipsa de valoare, a ideii ca persoana in sine nu merita sa fie iubita ca urmare a modului in care a fost tratata. In plus, nu ii vede pe ceilalti ca fiind de incredere, un sprijin real pentru ei, pe masura ce creste. Astfel, incepe sa dezvolte sentimente de neincredere fata de ceilalti. Acest tipar continua din copilarie pana la adolescenta si varsta adulta.
Diagnosticul tulburarilor de personalitate este stabilit de un psiholog sau psihiatru. Pentru diagnostic, trebuie sa fie indeplinite cel putin patru dintre urmatoarele criterii descrise in DSM-5:
In cazul tulburarilor de personalitate nu exista un tratament care sa le „vindece”. Insa cu ajutorul psihoterapiei si tratamentului medicamentos, studiile arata ca simptomele se pot ameliora, iar in cazul celor cu tulburare de personalitate evitanta, persoanele pot reusi sa cladeasca relatii sanatoase, apropiate.
In cazul persoanelor cu tulburare de personalitate evitanta psihoterapia este principala forma de tratament. Insa din cauza tiparului de evitare, putini cu aceasta tulburare ajung sa solicite ajutor pentru dificultatile cu care se confrunta. Iar atunci cand o fac, e pentru ca nivelul stresului cu care se confrunta e coplesitor sau se confrunta cu depresia sau anxietatea. De cele mai multe ori, odata ce observa ameliorari la nivelul problemei cu care au venit in terapie, o intrerup.
In ceea ce priveste tulburare de personalitate evitanta, obiectivele psihoterapiei pot viza identificarea tiparelor de gandire disfunctionale si modificarea acestora; identificarea si constientizarea factorilor din trecut care au dus la aparitia complexului de inferioritate, a neincrederii in sine; exersarea abilitatilor sociale care sa ajute in interactiunile sociale si in dezvoltarea relatiilor.
(1) Avoidant personality disorder: current insights – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5848673/
(2) Avoidant Personality Disorder – https://psychcentral.com/disorders/avoidant-personality-disorder/
(3) What are the DSM-5 diagnostic criteria for avoidant personality disorder? – https://www.medscape.com/answers/913360-196300/what-are-the-dsm-5-diagnostic-criteria-for-avoidant-personality-disorder#qna
(4) Avoidant Personality Disorder – https://www.psychologytoday.com/intl/conditions/avoidant-personality-disorder