Germofobia (frica de microbi) – simptome si solutii de tratament

Germofobia se refera la frica intensa de microbi, respectiv anxietatea si suferinta pe care persoana le traieste in situatii in care considera ca exista un risc de a se contamina si a se imbolnavi. Informatii despre tabloul manifestarilor, posibile cauze si optiuni de tratament.

Cuprins:

1. Ce este germofobia?
2. Simptomele germofobiei
3. Cauze
4. Cum iti poate afecta viata germofobia?
5. Cand trebuie sa apelezi la un specialist?
6. Cum poate fi invinsa frica de microbi?
7. Sfaturi pentru a preveni germofobia

Ce este germofobia?

Germofobia este frica intensa de microbi, respectiv orice microorganism care ar putea provoca boli. In aceasta categorie intra virusuri, bacterii, fungi, germeni, paraziti. Aceasta frica se manifesta diferit de la o persoana la alta. De exemplu, unele pot fi infricosate in general de microbi si murdarie, in timp ce altele pot avea o fixatie pe anumite microorganisme. De aici si denumirile alternative ale germofobiei – mai este numita si misofobie, bacilofobie, bacteriofobie, verminofobie.

Teama de microbi si de a nu contacta o boala este normala, insa in cazul germofobiei este vorba de o experienta intensa de frica. Uneori chiar persoanele in cauza pot recunoaste ca reactia lor emotionala este exagerata sau irationala, dar nu o pot controla. Insa in cele mai multe cazuri, persoanele afectate considera ca e normal sa te temi de o posibila contaminare si sa eviti orice surse de pericol in acest sens. Ori acest lucru face mai dificila constientizarea fobiei si implicit luarea de masuri pentru a o trata.

In contextul pandemiei de coronavirus, multe dintre emotiile si comportamentele noastre in aceasta perioada seamana cu tabloul germofobiei.

Germofobia face parte din categoria tulburarilor mintale numite fobii, fiind o fobie specifica.

Germofobia este una dintre fobiile care pot afecta numeroase planuri ale vietii, dar mai ales starea de sanatate, in mod paradoxal. La fel ca fobia de ace (tripanofobia) sau fobia de dentist (odontofobia), fobia de boala, germofobia poate impiedica persoanele sa apeleze la ajutor medical, prin faptul ca evita spitalele, camerele de garda, cabinetele medicale, de teama de a nu se contamina cu microbi din aceste spatii.

Persoanele cu germofobie pot ajunge la masuri extreme pentru a evita contactul cu microbi si a reduce riscul de imbolnavire, ceea ce pe termen lung le afecteaza semnificativ calitatea vietii.

Germofobia si tulburarea obsesiv-compulsiva

In unele cazuri, frica de microbi si spalarea in exces a mainilor pot fi manifestari ale tulburarii obsesiv-compulsive, insa nu este obligatoriu. Germofobia si tulburarea obsesiv-compulsiva sunt doua tulburari distincte si prezinta o serie de diferente, dintre care cele mai importante sunt:

• Germofobia se refera la frica de microbi si de riscul de imbolnavire, in timp ce tulburarea obsesiv-compulsiva are in general o paleta mai larga de factori declansatori din zona murdariei: substante chimice, substante uleioase sau lipicioase, cioburi de sticla, azbest sau chiar impuritate morala.
• In germofobie, curatarea mainilor sau a suprafetelor este un comportament de asigurare, pentru a reduce expunerea la microbi, in timp ce in tulburarea obsesiv-compulsiva curatarea este un ritual realizat pentru a reduce anxietatea si suferinta provocate de obsesii.

Simptomele germofobiei

Manifestarile germofobiei au loc pe mai multe planuri.

La nivel cognitiv (ganduri)

Persoana are ganduri irationale si intruzive, adica nu le poate controla, despre faptul ca s-ar putea imbolnavi sau ar putea experimenta alte consecinte negative ale expunerii la microbi.

La nivel emotional

Persoanele germofobe prezinta o frica intensa de posibilitatea contactarii unei boli. Ca in cazul oricarei fobii, emotiile resimtite (frica, anxietatea, groaza, panica, suferinta) sunt exagerate raportat la pericolul real. In germofobie, frica si suferinta sunt semnificativ mai mari decat pericolul real pe care contaminarea l-ar implica.

• frica de contactul fizic cu ceilalti;
• teama extrema de a nu se imbolnavi;
• frica la aflarea de informatii negative din mass-media (cazuri de imbolnaviri, aparitia de boli noi etc.);
• anxietate, neliniste, frica in situatiile in care persoana este expusa la microbi;
• neputinta de a controla frica.

La nivel corporal

In situatii in care persoana nu reuseste sa evite situatiile pe care le considera cu un potential pericol de contaminare, poate experimenta senzatii corporale precum:

• accelerarea batailor inimii;
• ingreunarea respiratiei;
• transpiratie;
• tensiune musculara;
• ameteala;
• dureri de cap;
• agitatie motrica;
• tremur;
• stari de greata sau varsaturi;
• stare de incordare.

La nivel comportamental

Persoana cu germofobie prezinta doua tipuri de comportamente specifice fobiei:

• evitarea – va incerca sa evite orice sursa si situatie in care ar putea fi in pericol de contaminare, in special acele locuri unde pot fi oameni bolnavi sau in spatii aglomerate, bai publice, mijloace de transport in comun, restaurante;
• asigurarea – spalarea compulsiva a mainilor foarte frecvent, curatarea excesiva a suprafetelor pe care le considera contaminate, utilizarea in exces de produse dezinfectante si sapun antibacterian.

Cauze

Nu se stie cu siguranta ce anume cauzeaza aparitia germofobiei. Insa se considera ca mai multi factori ar contribui la declansarea acestei tulburari. O teorie ar fi ca suntem mai predispusi la fobiile care ne protejeaza de pericole (cum ar fi inaltimea, microbii, animalele mari).

Factori implicati in dezvoltarea germofobiei:

• unele persoane pot avea o predispozitie genetica spre aparitia fobiilor;
• experiente negative care au avut loc in copilarie si care au dus la aparitia fricii de microbi, cum ar fi proceduri sau interventii medicale dureroase, boala proprie sau a unui parinte, pierderea unui parinte sau membru apropiat din familie;
• frica si masurile extreme de a evita microbii pot fi comportamente invatate din familie (parinti sau membri din familie importanti pentru copil) – convingeri si comportamente legate de curatenie si igiena;
• un istoric familial de fobii sau alte tulburari de anxietate creste riscul unei persoane de a dezvolta, la randul sau, o fobie.

Toate informatiile din mass-media, care accentueaza ideea rezistentei la antibiotice a unor bacterii sau microorganisme care pot pune viata in pericol, filmele despre epidemii si pericole biologice pot contribui la acutizarea fricii de microbi. La fel este si cazul promovarii numeroaselor produse antibacteriene existente pe piata.

Cum iti poate afecta viata germofobia?

Desi teama de microbi si de o posibila contaminare duce la comportamente sanatoase (precum spalarea frecventa a mainilor, vaccinarea), germofobia, prin frica intensa si comportamentele de evitare, respectiv asigurare, ajunge sa aiba un puternic impact negativ asupra mai multor aspecte ale vietii, inclusiv asupra functionarii de zi cu zi.

Pentru sanatatea fizica, evitarea expunerii la orice microbi si folosirea in exces de produse dezinfectante si antibacteriene poate avea repercusiuni serioase. S-a observat, in cazul copiilor, o crestere a riscului de a dezvolta alergii, si in general aceste practici de curatenie extrema se pare ca ar contribui la raspandirea infectiilor rezistente.

In viata de zi cu zi, majoritatea, daca nu chiar toate activitatile persoanei sunt subordonate fricii de microbi si de imbolnavire. Evitarea si comportamentele de asigurare sunt prioritizate. Acest lucru inseamna ca apar noi ritualuri si limitari in viata persoanelor afectate, de multe ori chiar si ale activitatilor necesare (vizita la medic) sau placute (a lua masa in oras).

In ceea ce priveste relatiile si socializarea, evitarea iesirii in locuri aglomerate, evitarea contactului fizic cu alte persoane, in general nevoia de a reduce cat mai mult sursele de contaminare, poate duce la o izolare in spatiul casei, pe care il considera cel mai sigur.

Pe termen lung, netratata, aceasta fobie poate duce la izolare sociala, tulburari anxioase sau depresie.

Cand trebuie sa apelezi la un specialist?

Frica de microbi este normala si chiar benefica, pentru ca ne mobilizeaza sa avem comportamente de prevenire a unor potentiale imbolnaviri. Insa, atunci cand frica este extrema, cand intrarea in contact cu oameni bolnavi sau atingerea unor suprafete posibil contaminate (clante, bare de autobuz etc.) provoaca o suferinta extrema, cand insasi persoana realizeaza ca ceva nu e in regula, ar trebui sa se adreseze unui psiholog.

In general, atunci cand o frica de un obiect sau situatie afecteaza semnificativ viata, este important sa soliciti ajutor specializat.

Din fericire, fobiile pot fi tratate cu succes. Cu cat persoana se adreseaza mai repede de la debutul fobiei unui specialist in sanatate mintala, cu atat vindecarea are loc mai repede.

Cum poate fi invinsa frica de microbi?

Psihoterapia este optiunea principala de tratament in cazul fobiilor, alaturi de medicatie, acolo unde este cazul, pentru ameliorarea anxietatii.

Psihoterapia are ca obiectiv principal reducerea fricii de microbi. Iar tehnicile cele mai eficiente in acest sens sunt expunerea graduala la situatiile care declanseaza frica si desensibilizarea sistematica.

Psihoeducatia, respectiv discutarea despre modalitatea de a contacta o boala, poate fi extrem de utila, intrucat persoanele pot avea credinte eronate despre cum te poti imbolnavi.

Totodata, practicarea exercitiilor de respiratie, relaxarii si mindfulness ajuta mult in reducerea anxietatii.

Sfaturi pentru a preveni germofobia

Germofobia nu poate fi prevenita intotdeauna, cu atat mai mult daca debutul are loc timpuriu, in urma unui eveniment traumatizant, cum ar fi o boala grava, cu spitalizare.

Un rol important il au parintii in cazul copiilor care incep sa dezvolte frica sau dezgust fata de murdarie si microbi. Ei ar putea preveni aparitia unei fobii, explicand copiilor, pe intelesul lor, rolul benefic al unor microorganisme si de ce avem nevoie de ele. Sau ca si in corpul nostru avem numeroase bacterii care ne ajuta sa functionam bine. Folosirea unor desene sau a unor povesti pozitive in care sa fie integrati microbii pot ajuta copiii sa nu ii mai perceapa la fel de negativ.

La adulti, aparitia unei germofobii pe fondul unei vulnerabilitati biologice si a unor evenimente negative in trecut este mai greu de evitat. Daca persoana observa ca incepe sa se teama mai mult decat e cazul de a se contamina sau incepe sa ia masuri suplimentare fata de cum facea inainte, ar putea fi un semnal de alarma. In acest caz, ideal ar fi sa se adreseze unui psiholog/psihoterapeut, pentru ca lucrurile sa nu avanseze.

Referinte:

(1) Getting to grips with germaphobia – https://psychlopaedia.org/health/getting-grips-germaphobia/
(2) When health fears hurt health – https://www.apa.org/monitor/julaug05/fears
(3) Mysophobia: the Fear of Germs – https://www.goodtherapy.org/blog/mysophobia-fear-germs-phobia-1024127
(4) All About Germaphobia – https://www.healthline.com/health/germaphobia