Screening pentru cancerul de san

Screening pentru cancerul de san – iata cand se recomanda screening-ul mamar, ce beneficii are, care sunt posibilele riscuri asociate si ce tehnici de screening se folosesc pentru depistarea cancerului mamar in stadii incipiente.

Cuprins:

1. Ce inseamna screening pentru cancerul de san?
2. Tehnici de screening pentru cancerul de san
3. Ghid screening mamar
4. Screening-ul mamar – beneficii si riscuri

Ce inseamna screening pentru cancerul de san?

In fiecare an, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, peste 500.000 femei din intreaga lume mor din cauza cancerului la san. Din pacate, cele mai multe cancere la san sunt depistate in stadii avansate, cand sansele de supravietuire sunt mai mici decat daca ar fi depistate in stadii incipiente.

Screening-ul mamar are scopul de a depista cancerul de san inainte sa apara simptome. Mamografia poate detecta cancerele atunci cand sunt prea mici pentru a fi vazute sau simtite. Screening-ul cauta semne de boala inainte ca o persoana sa prezinte simptome. Scopul testelor de screening este de a gasi cancerul intr-un stadiu incipient, cand poate fi tratat si poate fi vindecat mai usor.

Este important sa retineti ca medicul nu crede neaparat ca aveti cancer daca va sugereaza un test de screening. Testele de screening se fac atunci cand nu aveti simptome de cancer. Daca rezultatul unui test de screening este anormal, poate fi necesar sa se faca mai multe teste pentru a afla daca aveti cancer. Acestea se numesc teste de diagnostic.

Testele de screening pot include teste de laborator pentru analiza sangelui si a altor fluide, teste genetice care cauta markeri genetici mosteniti legati de boala si teste imagistice care produc imagini din interiorul corpului.

Citeste mai multe si despre screening pentru cancerul colorectal si screening pentru cancerul de prostata.

Cancerul mamar

Cancerul de san este o boala in care celulele maligne (canceroase) se formeaza in tesuturile sanului. Diferiti factori cresc sau reduc riscul de cancer la san. Majoritatea femeilor diagnosticate cu cancer de san au peste 50 de ani, dar si femeile mai tinere pot dezvolta cancer de san. Exista sanse mari de recuperare daca boala este detectata intr-un stadiu incipient. Din acest motiv, este vital ca femeile sa isi examineze sanii in mod regulat pentru orice schimbari si sa beneficieze de screening pentru cancerul de san in functie de recomandari.

Cauzele exacte ale cancerului de san nu sunt pe deplin intelese. Cu toate acestea, sunt cunoscuti anumiti factori care cresc riscul de cancer la san. Acestia includ:

• varsta – riscul creste odata cu varsta;
• istoric familial de cancer de san;
• un diagnostic anterior de cancer mamar;
• consumul de alcool etc.

Simptomele cancerului de san

Cancerul de san poate avea mai multe simptome, dar primul simptom vizibil este, de obicei, o masa sau un nodul la san. In general nodulii mamari nu sunt cancerosi, dar este intotdeauna cel mai bine sa fie examinati de catre medic.

De asemenea, mergeti la medic daca observati unul dintre aceste simptome:

• o modificare a dimensiunii sau a formei unuia sau a ambilor sani;
• scurgeri mamare anormale;
• o masa sau umflatura la axila;
• modificarea pielii sanilor;
• eruptie pe mamelon sau in jurul sau;
• modificare a mamelonului, ca afundare.

Durerea de  san nu este de obicei un simptom al cancerului de san.

Tehnici de screening pentru cancerul de san

In screening-ul cancerului de san, o femeie care nu are semne sau simptome de cancer mamar este supusa unei examinari mamare, ce include:

• examenul clinic al sanului efectuat de catre un medic;
• ecografie mamara;
• mamografie –  examinare cu doze mici de radiatii care produce imagini ale sanului; mamografia joaca un rol central in depistarea precoce a cancerelor de san, deoarece poate prezenta adesea modificari ale sanului inainte ca un pacient sau un medic sa le poata simti.

Mamografia

Mamografia este cel mai frecvent test de screening pentru cancerul de san. Mamografia poate gasi tumori prea mici pentru a fi simtite. Poate gasi, de asemenea, un carcinom ductal in situ (DCIS). Mamografia este mai putin probabil sa gaseasca tumori mamare la femeile cu tesut mamar dens. Deoarece atat tumorile, cat si tesutul mamar dens apar albe pe o mamografie, poate fi mai greu sa fie depistata o tumora atunci cand exista tesut mamar dens. De aceea, mamografia nu este de obicei recomandata pentru femeile tinere care au mai mult tesut dens la nivelul sanilor.

Mamografia foloseste radiatii. Sanul este fixat pe un dispozitiv si comprimat usor, dar ferm, pentru a se obtine imagine cu tesutul mamar, din unghiuri diferite.

RMN mamar

RMN-ul poate fi utilizat pentru a femeile care prezinta un risc ridicat de cancer la san. RMN este o procedura care foloseste un magnet, unde de radiofrecventa si un computer pentru a obtine o serie de imagini detaliate ale zonelor din interiorul corpului. Aceasta procedura se mai numeste imagistica prin rezonanta magnetica nucleara (RMN). RMN nu foloseste radiografii, iar pacienta nu este expusa radiatiilor.

RMN-ul poate fi utilizat ca test de screening pentru femeile care prezinta un risc ridicat de cancer la san. Factorii care cresc riscul includ urmatoarele:

• anumite modificari genetice, cum ar fi modificarile genelor BRCA1 sau BRCA2;
• istoric familial (ruda de gradul I, cum ar fi mama, fiica sau sora) cu cancer de san;
• anumite sindroame genetice, cum ar fi Li-Fraumeni sau sindromul Cowden.

ATENTIE! Pe langa metodele de screening prezentate, orice femeie trebuie sa faca lunar autoxaminarea sanilor. De asemenea, femeile mai tinere pot beneficia de ecografii mamare pentru a depista anumite modificari la nivel mamar.

Ghid screening mamar

Cand pot incepe screening-ul mamar?Femeile de orice varsta trebuie sa faca autoexaminarea lunara a sanilor. De asemenea, in fiecare an se recomanda un control la sani de rutina. Adesea se va face si o ecografie mamara. Alte proceduri se recomanda in prezenta anumitor simptome sau daca sunt anumiti factori de risc. De obicei, screening-ul mamar prin mamografie este recomanda femeilor cu varste cuprinse intre 50 – 70 de ani. Screening-ul prin mamografie poate fi recomandat si inainte de 50 ani, chiar de la 40 de ani, daca aveti un risc foarte mare de a dezvolta cancer de san.

Mamografiile sunt mai greu de citit la femeile mai tinere, deoarece tesutul lor mamar este mai dens. Exista putine dovezi care sa arate ca mamografiile obisnuite pentru femeile sub varsta de screening ar reduce decesele cauzate de cancerul de san. Femeile cu factori de risc pentru cancerul de san, cum ar fi anumite modificari ale genelor BRCA1 sau BRCA2 sau cu anumite sindroame genetice pot fi examinate de la o varsta mai mica si mai des.

Screening-ul mamar – beneficii si riscuri

Beneficiile screening-ului mamar

Screening-ul mamar ajuta la identificarea timpurie a cancerului de san. Cu cat afectiunea este depistata mai devreme, cu atat sunt mai mari sansele de supravietuire. Detectarea precoce este importanta, deoarece exista dovezi puternice care demonstreaza ca duce la rate imbunatatite de supravietuire. De asemenea, este mai putin probabil sa aveti nevoie de o mastectomie (indepartarea sanului) sau chimioterapie daca boala este detectata intr-un stadiu incipient. De asemenea, femeile pot avea sanse mai bune de a evita o interventie chirurgicala a ganglionilor limfatici.

Cancerul in stadiul incipient este mai usor de tratat decat cancerul in stadiul avansat si sansele de supravietuire sunt mai mari. Screening-ul de rutina pentru cancerul de san scade riscul de deces din cauza cancerului la san.

Riscuri screening mamar

Supradiagnosticare si supratratament

Uneori pe o mamografie apare o modificare ce prezinta riscul de a deveni cancer de san, dar este un tip de tumora cu risc redus, incat nu ar fi cauzat niciodata probleme de sanatate daca ar fi fost lasata. In schimb, pentru ca s-a gasit pe mamografie, se recomanda de obicei tratamentul standard al cancerului, cum ar fi chirurgia si radioterapia. In cazurile de supradiagnostic, aceste tratamente sunt inutile si costisitoare si pot avea efecte secundare fizice, cat si psihologice.

Este dificil de stiut exact cat de des are lor supradiagnosticul, dar unele studii estimeaza ca 1 din 5 cancere de san depistate pe mamografii sunt supragnosticate si duc la un tratament inutil.

Rezultate fals negative si fals pozitive

Mamografiile nu sunt teste perfecte. Unele tipuri de cancer sunt omise pe o mamografie. Pe de alta parte, uneori mamografiile gasesc modificare ce indica un cancer, dar se dovedesc a nu fi cancer. Exista sanse mici sa primiti un rezultat fals negativ  – pe mamografie nu apare niciun cancer, dar in realitate este prezent. Screening-ul mamar depisteaza cele mai multe cancere de san, dar acesta este omis in aproximativ 1 din 2.500 de cazuri. Alteori, pe rezultat apare un posibil cancer, dar de fapt nu e cancer – rezultat fals pozitiv si poate duce la anxietate si teste suplimentare, cum ar fi o biopsie a sanului.

Retineti! De cele mai multe ori, insa, beneficiile depasesc riscurile. Respectati recomandarile de screening si luati toate masurile pentru a va proteja de cancerul de san.

Referinte:
(1) Breast cancer screening , link: https://www.nhs.uk/conditions/breast-cancer-screening/
(2) Breast cancer, link: https://www.cdc.gov/cancer/breast/basic_info/screening.htm
(3) European guidelines on breast cancer screening and diagnosis, link: https://healthcare-quality.jrc.ec.europa.eu/european-breast-cancer-guidelines
(4) https://www.who.int/cancer/publications/mammography_screening/en/
(5) Breast cancer, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/breast-cancer/symptoms-causes/syc-20352470
(6) Mammography, link: https://www.radiologyinfo.org/en/info.cfm?pg=mammo