Fumatul pasiv afecteaza orice persoana, dar mai ales copiii. Iata cum sunt expusi copiii la fum de tigara, care sunt efectele asupra sanatatii si ce pot face parintii pentru a-i proteja.
1. Ce inseamna fumatul pasiv si expunerea la fum de tigara?
2. Ce este fumul la mana a treia?
3. Pericolele fumatului pasiv la copii
4. Cum protejam copiii de fum de tigara?
5. Fumatul la copii
Fumatul pasiv este combinatia de fum care provine dintr-o tigara si fumul expirat de un fumator. Cand un nefumator se afla in jurul cuiva care fumeaza, inspira „fum de mana a doua”. Fumul de mana a doua este periculos pentru oricine il inspira. Poate ramane in aer cateva ore dupa ce o persoana fumeaza. Fumul la mana a doua este astfel fumul inhalat de nefumatori – fum prezent in aer de la cineva care fumeaza. Este numit si „fumat pasiv”, „fum de tutun de mediu”, „fumat involuntar” sau „fum pasiv”.
Mai mult de 80% din fumul uzual este invizibil si inodor, asa ca este inspirat fara sa ne dam seama, crescand riscul de boli ca bronsita, pneumonie, meningita, cancer etc. Fumatul pasiv sau „fumul la mana a doua” este o combinatie de fum provenit de la capatul care arde al unei tigari si fumul expirat de fumator (fum principal).
Fumul de mana a doua contine peste 4000 de compusi chimici – de la aminiac la cianura de hidrogen, care pot creste riscul de boli de inima si cancer.
Citeste aici mai multe despre fumat si motivele pentru care sa scapi de acest viciu!
Particulele toxice din fumul de tigara se instaleaza pe suprafete si raman acolo, impreuna cu reziduurile provenite din gazele din fumul de tigara. Fumul la mana a treia este reziduul de fum de tigara care ajunge si ramane pe aproape fiecare suprafata din zona in care cineva a fumat, inclusiv pe piele, par, imbracaminte, mobilier si podele. Asta inseamna ca bebelusii si copiii sunt inca expusi la toxinele daunatoare din tigari, chiar si dupa ce adultii si-au terminat tigarile.
Fumul la mana a treia nu e redus prin aerisire, deschiderea geamurilor, ventilatoare sau aparate de aer conditionat. Fumul la mana a doua si fumul la mana a treia sunt periculoase, in special pentru bebelusi si copii. Asta pentru ca cei mici au cai aeriene mai mici decat adultii, iar caile respiratorii ale acestora inca se dezvolta. De asemenea, bebelusii si copiii au sisteme imunitare mai putin mature decat adultii.
De asemenea, bebelusii si copiii mici petrec mult timp pe podea si adesea isi duc mainile si jucariile la gura. Acest lucru inseamna ca sunt mai susceptibili sa inghita sau sa respire toxinele provenite din fumul la mana a treia decat copiii mai mari si adultii.
Fumatul pasiv creste riscul de:
Un procent alarmant de 90% din expunerea copiilor la fum pasiv provine de la parinti. Fumul pasiv este o problema de sanatate, in special pentru copiii mici. Plamanii copiilor mici inca se dezvolta si sunt deosebit de sensibili la efectele fumului uzual. Copiii sunt, de asemenea, vulnerabili la expunerea la fum de mana a doua, deoarece trebuie sa depinda de parinti, membri ai familiei si alti adulti pentru a le mentine mediul sanatos. De obicei, copiii sunt expusi involuntar la fum de tigara. Mamele care respira fum de tigara in timp ce sunt insarcinate au mai multe riscuri sa aiba copii cu greutate scazuta la nastere. Bebelusii care respira fum de tigara dupa nastere au risc mai mare de infectii pulmonare decat alti bebelusi.
Copiii expusi la fum de tigara sunt mai susceptibili sa dezvolte bronsita, pneumonie si infectii ale urechilor si prezinta un risc crescut de sindrom de moarte subita a sugarului (SIDS). Plamanii bebelusilor si copiilor sunt mici si inca se dezvolta. Ei tind sa respire mai repede. Drept urmare, respira mai multe substante chimice nocive, comparativ cu adultii. De asemenea, sistemele lor imunitare nu sunt inca suficient de solide pentru a proteja corpul de fumul de tigara.
Este mai probabil ca unii copii sa dezvolte o serie de probleme pulmonare si alte probleme de sanatate. Aceste probleme includ:
Expunerea la fumul de mana a doua si fumul la mana a treia poate afecta creierul in dezvoltare al unui copil, deoarece creierul este foarte sensibil la cantitati foarte mici de toxine.
Unele efecte pe termen scurt din expunerea la fum de tigara de mana a doua sau fumatul pasiv includ:
Efectele pe termen lung din expunerea la fum de tigara includ riscul crescut de:
Fumul de tigara face ca sangele sa fie mai lipicios, ceea ce inseamna ca exista un risc crescut de formare a cheagurilor de sange, chiar si dupa expunere scurta. Un cheag de sange poate bloca o artera si poate cauza atac de cord, accident vascular cerebral, angina, insuficienta cardiaca.
Bebelusii ale caror mame fumeaza in timpul sarcinii cantaresc adesea mai putin la nastere decat cei nascuti de mame care nu fumeaza. Greutatea scazuta la nastere este o cauza principala a decesului la sugari. Bebelusii ale caror mame fumeaza in timpul sarcinii prezinta un risc crescut si pentru probleme de dezvoltare, cum ar fi dificultati de invatare.
Bebelusii care sunt expusi la fum secundar dupa nastere au de doua ori risc de mare de SIDS (sindromul de moarte subita a sugarului) decat bebelusii care nu sunt expusi. Bebelusii ale caror mame au fumat inainte si dupa nastere au de 3-4 ori risc mai mare de SIDS.
Daca fumezi, incearca sa renunti. Daca aveti alti fumatori in familie, oferiti sprijin si incurajare care sa ii ajute sa scape de acest obicei. Cel mai important mod de a va proteja copilul de fumatul pasiv este sa renuntati la fumat si sa sustineti alti adulti din viata copilului vostru sa renunte.
Fumatorii ar trebui sa fumeze afara, departe de alte persoane, in special de copii si femei insarcinate. Fumul persista in aer ore dupa terminarea tigarilor. Asadar, chiar daca cineva fumeaza intr-o camera, alte persoane vor inhala si acel fum. Chiar daca sufli fumul pe fereastra, asta nu inseamna ca fumul nu ii afecteaza pe cei din jur.
Fumul se lipeste de asemenea de piele si imbracaminte, mobilier, jucarii si covoare. Acest „fum de mana a doua” nu poate fi usor spalat cu apa si sapun. Copiii care ating suprafetele cu fum de tigara vor absorbi substantele chimice periculoase prin piele si le vor inspira in plamani. Fumatorii ar trebui sa se spele pe maini si sa-si schimbe hainele dupa ce au fumat, inainte sa tina in brate sau sa imbratiseze copiii.
Daca copiii te vad fumand, e posibil sa doreasca sa incerce la un moment dat si sa fie mai tentati. Daca exista tigari acasa, copiii sunt mai susceptibili sa fumeze – primul pas in a deveni dependent. Solicitati ajutor pentru a scapa de acest viciu, intelegand riscurile la care ne expun tigarile. Daca nu doriti ca cel mic sau adolescentul sa fumeze, fiti un exemplu bun prin faptul ca nu fumati.
Daca fumati si va este greu sa va lasati sau v-ati lasat, impartasiti experientele cu copilul. De exemplu, spuneti-i cat de rau va simtiti cand nu aveti acces la tigari, ca va este greu sa renuntati, ca va afecteaza sanatatea generala si cheltuiti foarte multi bani pe tigari.
Substantele chimice din fumul de tigara pot afecta rapid organismul. Afecteaza sanatatea inimii, a plamanilor, irita gatul, provoaca respiratie urata si deterioreaza caile respiratorii, ceea ce duce la cunoscuta „tusea fumatorului”.
Copiii ar putea fi atrasi de fumat sau tigari electronice din mai multe motive – sa fie „cool”, pentru a face lucruri pe care le fac adultii, pentru a slabi (exista un mit ca fumatul te ajuta sa slabesti) sau sa se simta independenti. Copiii se pot apuca de fumat pentru a fi acceptati in grupul de prieteni, pentru a fi la fel ca alti colegi sau prieteni, pentru ca ii copiaza pe parinti sau pe fratii/surorile mai mari care fumeaza, pentru a-si afirma independenta etc.
De asemenea, pot incerca din curiozitate. Copiii sunt din ce in ce mai expusi la publicitatea la tigari prin intermediul internetului si al social media. Riscul de a se apuca de fumat este mai mare pentru anumite grupuri – copiii si adolescentii cu depresie, anxietatea, probleme emotionale, probleme mentale, probleme de comportament, copii care au anumite temperamente, incluzand probleme de autocontrol etc.
Pentru a impiedica copiii sa fumeze, puteti tine cont de aceste sfaturi:
Chiar si atunci cand copiii sunt constienti de riscurile pentru sanatate, unii inca incep sa fumeze. Daca se intampla asta, nu reactionati negativ, evitati pedepsele de oric tip:
Amenintarile si intimidarea NU functioneaza in general. In schimb, incercati un ton conversational rezonabil „de la adult la adult”. Aflati ce considera ca este atragator in legatura cu tigarile. Nu incercati sa fortati copilul sa nu se mai vada cu prietenii care fumeaza.
Deoarece adolescentii care se confrunta cu stres, anxietate si depresie sunt mai expusi riscului de a fuma, incurajarea unei abordari mai holistice a sanatatii si bunastarii poate fi de asemenea de ajutor. De exemplu, o rutina buna de somn, o dieta sanatoasa, exercitii fizice, programe care sustin sanatatea mintala, cum ar fi meditatia mindfulness si alte strategii care reduc anxietatea si depresia pot fi de ajutor.
Simptomele multor boli legate de fumat tind sa se dezvolte la varsta adulta sau mai tarziu. Incercarea de a explica riscurile pe termen lung ale fumatului pentru un copil sau adolescent se poate sa nu aiba un impact prea mare. E greu pentru ei sa isi imagineze ce va fi peste 20-30 ani. Mentionati totusi aceste riscuri pe termen lung, dar incercati sa subliniati riscurile imediate pentru sanatatea si bunastarea lor.
Sugestiile de riscuri imediate includ:
Multi tineri dezvolta simptome de dependenta chiar daca nu fumeaza in fiecare zi, iar pentru unii, simptomele se pot dezvolta in cateva zile pana la saptamani de la inceperea fumatului.
Referinte:
(1) The Dangers of Secondhand Smoke, link: https://www.healthychildren.org/English/health-issues/conditions/tobacco/Pages/Dangers-of-Secondhand-Smoke.aspx
(2) Smoking & Tobacco Use , link: https://www.cdc.gov/tobacco/data_statistics/fact_sheets/secondhand_smoke/health_effects/index.htm
(3) How Secondhand Smoke Hurts Children, link: https://www.verywellmind.com/the-effects-of-secondhand-smoke-on-children-2825232
(4) Health Effects of Secondhand Smoke on Children, link: https://no-smoke.org/health-effects-secondhand-smoke-children/
(5) Second-hand smoke, link: https://www.aboutkidshealth.ca/Article?contentid=1963&language=English
(6) Youth and tabacco use, link: https://www.cdc.gov/tobacco/data_statistics/fact_sheets/youth_data/tobacco_use/index.htm
(7) Kids and Smoking, link: Kids and Smoking