Alimentatia copilului – reguli de baza

Alimentatia copilului reprezinta una dintre principalele preocupari ale parintilor. Aflati din materialul urmator care sunt cele mai importante reguli de baza privind alimentatia copilului.

Cuprins:

1. Informatii generale
2. Principii ale alimentatiei copilului pe grupe de varsta
3. 5 reguli de baza in alimentatia copilului
4. Tulburari de alimentatie la copii si consecintele lor
5. Solutii recomandate parintilor

Informatii generale

Copilul nu este un adult in miniatura, ci are propriile sale caracteristici si preferinte. Gustul, de exemplu, este perceput foarte diferit de catre cei mici. Principalele componente ale gustului (sarat, dulce, acru, amar) asociate cu diferite texturi (crocante, moi), reprezentand compozitia fizico-chimica a alimentelor, dezvolta rapid un comportament hedonic la copii: ”Imi place sau nu imi place”.

Desi omul, prin natura, este omnivor (se presupune ca mananca orice), se pare ca foarte devreme apar preferintele culinare foarte clare.

Este bine cunoscuta lupta mamelor de a diversifica dieta copiilor si de a le asigura o stare buna de sanatate.

Gustul mancarurilor

In principiu, copilul nu doreste sa-si diversifice dieta. Aceasta tendinta este si mai accentuata la copiii obezi. Reamintim ca numarul copiilor obezi s-a inmultit de patru ori in ultimii treizeci de ani. Acestia raman adeptii unei diete monotone cu un apetit pronuntat pentru alimentele pline de zahar.

Stim ca aceste alimente bogate in carbohidrati sunt inductori ai secretiei de serotonina de catre creier, provocand o stare de bine temporara. Acest fenomen poate provoca adevarate atitudini compulsive la copiii cu risc psihic ridicat.

Totusi, starea de sanatate a copilului merita atentia noastra. Se stie ca va determina, in mare masura, anumite tulburari la varsta adulta.

Principii ale alimentatiei copilului pe grupe de varsta

Alimentatia copilului pana la 1 an

Parintii trebuie sa se asigure ca bebelusul primeste suficiente substante nutritive in primul an. Nutrientii inseamna calorii, proteine, grasimi, vitamine si minerale.

Laptele matern sau formulele pentru sugari reprezinta singura hrana necesara majoritatii bebelusilor sanatosi pana la varsta de 4-6 luni. Laptele de vaca sau alte produse lactate nu trebuie administrate pana la varsta de cel putin un an. Rinichii copilului nu pot gestiona bine continutul ridicat de proteine si minerale pana la aceasta varsta.

Cereale si alte alimente cu amidon

Pentru sugari, cerealele din orez sunt singurele cereale recomandate inainte de varsta de sase luni. Alte cereale, precum graul, orzul si ovazul pot fi administrate dupa varsta de 6 luni.

• 0-3 luni: niciuna
• 4-6 luni: 1/4-1/2 cana de cereale (amestecate)
• 7-9 luni: 1-2 portii de 1 cana, inclusiv piure de cartofi, paste, orez, paine, biscuiti, paine prajita, rulouri, briose moi
• 10-12 luni: 3-4 portii de 1/2 cana

Fructe

• 0-3 luni: niciunul
• 4-6 luni: 1/4-1/2 cana, sub forma de piure
• 7-12 luni: 1/2-1 cana fructe proaspete, conservate sau moi, precum bananele

Sucuri

• 0-4 luni: niciunul
• 5-8 luni: 1/4-1/2 cana
• 9-12 luni: 1/2 cana

Carne, oua, peste, fasole uscata gatita, unt de arahide

• 0-5 luni: niciuna
• 6-8 luni: 1-2 linguri sub forma de piure
• 9-12 luni: 1/4-1/2 cani (branza de casa, peste, oua, bucati mici de carne frageda sau carne tocata.)

Alimentatia copilului intre 1 si 3 ani

• Calorii 1.000-1.400, in functie de crestere si nivelul de activitate
• Proteine 80-110 grame
• Fructe 1-1,5 cani
• Legume 1-1,5 cani
• Cereale 90-140 grame
• Lactate 2 cani

Alimentatia copilului prescolar

”Prescolarii pot manca ce mananca restul familiei”, spune Melinda Johnson, expert in nutritie pediatrica si purtator de cuvant al Asociatiei Dietetice Americane. Asta cu conditia ca mesele sa includa o varietate de alimente sanatoase, cu moderatie. Alimentatia copilului mic ar trebui sa cuprinda in mare parte alimente sanatoase, cum ar fi carnea slaba, fructele de mare, oua si legume, cereale integrale, cum ar fi painea si cerealele integrale, cel putin doua portii de lactate zilnic si fructe si legume proaspete sau usor prelucrate.

Alimentatia copilului scolar

Copiii de varsta scolara (cu varste cuprinse intre 6 si 12 ani) au nevoie de alimente sanatoase si gustari hranitoare. Au o crestere constanta, dar lenta si de obicei mananca de 4 pana la 5 ori pe zi (cu gustari). Familia, prietenii si mass-media (in principal televiziunile) le influenteaza alegerile si obiceiurile alimentare. Copiii de varsta scolara sunt adesea dispusi sa manance o varietate mai larga de alimente decat fratii lor mai mici. Gustarile sanatoase dupa scoala sunt importanta, de asemenea, deoarece aceste gustari pot contribui la o patrime din aportul total de calorii pe zi.

Luati intotdeauna micul dejun, chiar daca trebuie sa fie ”pe fuga”. Cateva idei pentru un mic dejun rapid si sanatos includ:

• Fructe
• Lapte
• Sandwich cu branza
• Cereale
• Sandwich cu unt de arahide

Dupa ore, se poate opta pentru gustari sanatoase care sa contina:

• Fructe
• Legume
• Iaurt
• Sandwich cu pui sau curcan
• Branza si biscuiti sarati
• Lapte si cereale

5 reguli de baza in alimentatia copilului

Intre 1 si 3 ani este o perioada-cheie pentru dezvoltarea copilului. Acum este momentul cand copilul creste cel mai rapid. Morfologia lui se schimba, creste in inaltime, iar dezvoltarea cerebrala este in plina desfasurare.

Diversificarea alimentatiei

De asemenea, trebuie stiut ca in primii 3 ani de viata alimentatia copilului se diversifica in totalitate. Astfel, micutul va descoperi gusturi noi si obiceiuri alimentare, care vor constitui achizitii pentru intreaga viata. Iata de ce alimentatia din aceasta etapa de varsta este primordiala.

Nutritionistii le ofera parintilor 5 recomandari de baza pentru a-i ajuta pe micuti sa-si formeze corect papilele gustative.

Regula nr. 1: Diversitate inainte de toate

Potrivit nutritionistilor, exista cinci grupe de alimente esentiale pentru cresterea si dezvoltarea armonioasa a copilului:

• lapte si lactate (in medie 500 ml pe zi);
• carne, peste si oua (cate 30 g pe zi);
• legume si fructe (cel putin cinci feluri zilnic)
• fainoase (paste, orez, cereale)
• grasimi bune (ulei de masline, unt)

Regula nr. 2: Apa si iar apa

Este singura bautura permisa copilului in timpul mesei sau intre mese atunci cand ii este sete. Este important a se pastra laptele ca masa de sine-statatoare sau ca gustare (deoarece este indispensabil cresterii si mineralizarii osoase) si sa se limiteze consumul de suc de fructe fie el si proaspat stors, ca sa nu mai vorbim de sucurile comercializate, care sunt interzise in dieta copilului. Necesarul zilnic de lichide pentru un copil se calculeaza astfel: 30-35 ml/kg corp.

Regula nr. 3: Alimente interzise

Desi pentru unii parinti aceasta regula este clara, ea trebuie amintita pentru aceia care uita ca alimentele de tip fast-food nu au ce cauta pe farfurioarele copiilor. De exemplu, cartofii prajiti, chips-urile, hamburgerii, mezelurile si orice alimente procesate industrial – prea sarate si prea grase sunt interzise in meniurile copiilor. Ele nu participa cu nimic la diversificarea alimentatiei!

Regula nr. 4: ”Imprieteniti” copilul cu alimentele sanatoase

Alimentele cu inalta valoare nutritionala si hipocalorice cum sunt fructele si legumele trebuie sa devina prietenii copiilor nostri inca din primii ani de viata. Cea mai buna solutie pentru a-i face pe micuti sa le placa legumele si fructele este exemplul personal. De aceea, este bine sa mancam impreuna – cu mic, cu mare – fructe, salate, piureuri/soteuri de legume. Astfel se pun bazele unei prietenii pe viata intre prunc si hrana sanatoasa.

Regula nr. 5: Respectati cele 3 mese principale si 2 gustari

Fiecare masa are importanta sa:

• Micul dejun: cereale, lapte si fructe, pentru a-i asigura copilului toata energia de care are nevoie in prima parte a zilei.
• Pranzul: incepand de la 1 an, masa principala a zilei trebuie sa cuprinda cinci componente: o supa de legume sau o salata; un preparat proteic (carne de pasare, de vita, peste sau ou/ficat); un piure de legume verzi, de cartofi, paste sau orez; un produs lactat lejer; un desert alcatuit dintr-un fruct sau o prajitura de casa.
• Cina: ultima masa a zilei se poate rezuma la trei ingrediente: fainoase sau legume; un produs lactat sau un biberon de lapte; un compot de fructe.

Gustarile dintre mese vor fi alcatuite din lapte sau un iaurt, un produs cerealier (paine sau biscuiti) sau un fruct.

Cele mai frecvente erori comise de parinti:

Excesul de dulciuri

Nu e niciun secret pentru parinti: copiii sunt in mod natural atrasi de gustul dulce. De aici pornesc compromisurile, multi parinti oferindu-le micilor nazdravani recompense dulci pentru a-i linisti sau a-i face sa accepte alte alimente sanatoase precum fructele, legumele sau carnea. Iata o mare greseala. Dulciurile rafinate, bomboanele, ciocolatele, cremele-desert reprezinta un aport caloric important in detrimentul alimentelor cu o mai buna valoare nutritionala. Sa luam exemplul sucului de fructe. Multi parinti cad in capcana sub pretextul ca e natural, proaspat preparat in casa, bogat in vitamina C. Da, dar nu poate inlocui apa, laptele sau fructele intregi, care prezinta un aport mai bun de vitamine si multe fibre alimentare.

Excesul de sare

Sunt parinti care au tendinta de a adauga sare in mancarea deja preparata pentru copil. Asta ca sa nu-i mai luam in calcul pe aceia care le ofera copiilor alimente industriale, intotdeauna cu un continut mare de sare. Spre deosebire de dulce, gustul sarat nu e pe placul copiilor, ci se capata pe parcurs prin obiceiul format de parinte. Asadar, micutii nu au nevoie de sare adaugata in mancare.

Excesul de grasimi

Materiile grase sunt necesare in dieta copiilor, dar cu conditia de a fi limitate si de calitate, cum ar fi uleiul de masline (bogat in acizi grasi omega 3), de nuci, samburi de struguri, de rapita sau untul. Este indicat sa adaugati un varf de lingurita de unt in piureul de legume al copilului, dar nu sa-i oferiti chipsuri, snacks-uri, cartofi prajiti sau preparate din carne prajite.

Tulburari de alimentatie la copii si consecintele lor

Tulburarile de alimentatie la copii si adolescenti provoaca modificari grave ale obiceiurilor alimentare care pot duce la probleme majore, putand chiar sa puna viata copilului in pericol. Principalele tulburari alimentare sunt:

Anorexia

Este o afectiune in care copilul refuza sa consume caloriile necesare dintr-o teama intensa si irationala de a se ingrasa.

Bulimia

Bulimia este o afectiune in care copilul mananca in exces si apoi elimina mancarea prin varsaturi sau folosind laxative pentru a preveni cresterea in greutate.

La copii si adolescenti, tulburarile de alimentatie se pot suprapune. De exemplu, unii copii alterneaza intre perioadele de anorexie si bulimie.

Tulburarile de alimentatie se dezvolta de obicei in perioada adolescentei sau la varsta adulta timpurie. Cu toate acestea, pot incepe si in copilarie. Fetele si femeile sunt mult mai vulnerabile. Doar aproximativ 5% pana la 15% dintre persoanele cu anorexie sau bulimie sunt de sex masculin.

De asemenea, comportamentul alimentar este influentat de emotii si de factorul de stres, iar deficientele sau excesele alimentare au un impact negativ asupra organismului, conducand la obezitate, la scaderea imunitatii, la probleme dermatologice, la tulburari digestive (unele dintre acestea putand fi grave) si probleme psihologice.

Solutii recomandate parintilor

Dezvoltarea fizica si psihica armonioasa a copilului presupune, printre altele, si o alimentatie sanatoasa, bogata in fructe si legume proaspete. Produsele consumate in perioada de crestere a copilului, ce contin aditivi alimentari, resturi de pesticide si plante modificate genetic pot fi adevarate otravuri pentru el.

Instinctul legat de alimentatie este primul care apare in istoria naturala a vietii individului. Obiceiurile alimentare ale copilului (orientarea spre o alimentatie naturala sau nu) depind de educatie.

Comportamentul alimentar este un comportament invatat

Parintii au un rol decisiv in formarea unui comportament alimentar sanatos. Deseori, parintii folosesc dulciurile si produsele de tip fast-food ca recompensa in educatia copiilor. Mai mult, parintii le ofera copiilor distractii si chiar petreceri organizate de ziua lor de nastere in locuri cu mancare bogata in grasimi, zahar si aditivi alimentari.

Copilul invata sa fie recompensat cu produse fast-food pentru performantele scolare sau pentru atitudini si comportamente dezirabile. Natural, copilul va cere parintilor in continuare acest tip de produse. Se formeaza un fals sistem atitudinal-motivational in educatia copilului.

Copilul nu va mai urmari sa asimileze informatiile, sa aiba un mod natural de a-si exprima emotiile si nevoile, ci va urmari satisfacerea dorintelor parintilor si obtinerea dulciurilor, jucariilor si distractiilor promise.

Unde gresim?

Copiii, la fel ca si parintii, sunt manipulati de reclamele si etichetele colorate excesiv si opteaza pentru cumpararea acestor alimente nesanatoase fara a se gandi la consecintele asupra sanatatii.

A manca sanatos inseamna a lua decizii corecte legate atat de ”ce” mancati cat si de ”cand” mancati, in scopul de a imbunatati sau cel putin mentine sanatatea.

Cum invatam copilul sa manance sanatos?

• Inainte de a-i cumpara copilului ceva, ganditi-va mai intai la sanatatea si la nevoia lui de a invata comportamente care sa-l ajute sa se dezvolte armonios, atat fizic cat si psihic.
• Invatati copilul sa aleaga si sa prefere produsele naturale, pentru ca simtul gustului si mirosului sa functioneze natural.
• Ganditi-va ca exista multe alte locuri (in afara de fast-food-urile supradimensionate si aglomerate) in care copilul poate sa beneficieze de natura si de prospetime atunci cand doriti sa-i organizati o petrecere de ziua lui, alaturi de toti prietenii si colegii sai.

Inainte sa oferiti copilului drept recompensa alimente nesanatoase ganditi-va ca puteti mai bine recurge la aprecieri verbale pozitive, care conduc la cresterea stimei si increderii in sine!

Trei ingrediente de evitat in alimentatia copilului

Parintii si copiii din zilele noastre sunt asaltati de reclame si indemnati sa cumpere produse daunatoare sanatatii lor, cum ar fi batoanele de ciocolata, sucurile carbogazoase, prajiturile si bomboanele (pe care copiii le primesc “pe gratis” la fiecare activitate la care merg), relateaza Wakeup-world.com.

In acest context, este foarte important ca parintii sa acorde o mai mare atentie listei cu ingrediente de pe spatele ambalajului. O eticheta frontala ar putea spune “100% natural” sau “plin cu vitamine si minerale”, dar acest lucru nu inseamna ca produsul nu contine ingrediente toxice si daunatoare.

Depinde de noi insine sa ne educam, iar daca suficienti oameni fac acest lucru, atunci producatorii alimentari vor trebui sa asculte cerintele consumatorului.

Eliminarea urmatoarelor trei ingrediente reprezinta un inceput perfect:

1. Siropul de porumb bogat in fructoza (HFCS)

Este greu de descoperit un aliment procesat care sa nu contina HFCS. Asociatia Producatorilor de Porumb si alte grupuri care au un interes financiar direct de a continua procesul de transformare a porumbului modificat genetic intr-un indulcitor care, din cate se pare, exista in aproape toate produsele de pe rafturile cu alimente, insista ca “HFCS este la fel ca orice alt tip de zahar si indulcitor”. Insa, exista o problema, HFCS nu este deloc asa.

Potrivit doctorului Joseph Mercola: “O parte din ceea ce transforma HFCS intr-un produs atat de nesanatos consta in faptul ca, in organism, acest “indulcitor” este metabolizat in grasime mult mai repede decat orice alt tip de zahar, iar pentru ca majoritatea fructozei este consumata in forma lichida, efectele sale metabolice negative sunt amplificate in mod semnificativ.”

HFCS a fost asociat cu dezvoltarea diabetului, obezitatii si sindromului metabolic. In plus, HFCS este realizat din porumb modificat genetic, ceea ce atrage dupa sine o serie de alte probleme.

Cum sa eviti HFCS?

Zaharul afecteaza sanatatea, iar inlocuirea HFCS cu un zahar obisnuit nu reprezinta “solutia” la aceasta problema, desi, daca ar trebui sa mancati unul din aceste alimente, in mod sigur specialistii ar recomanda zaharul organic care nu este modificat genetic, mierea sau stevia, ca si indulcitor, in locul oricarui alt produs care contine HFCS.

Cea mai buna metoda de a evita complet HFCS este sa verificati etichetele a tot ceea ce cumparati. Daca exista pe eticheta, atunci puneti produsul inapoi pe raft. Vestea buna este ca, tot mai multe companii sunt constiente de faptul ca exista un segment in continua crestere al publicului larg care nu mai vrea sa consume HFCS si incep sa reduca substantial gradul de utilizare al produsului. Desi cel mai bine este sa evitati complet alimentele procesate, evitarea HFCS si a altor ingrediente periculoase reprezinta un pas important in directia corecta.

2. Aspartam

Aspartamul este de 180 de ori mai dulce decat zaharul si este compus din trei ingrediente principale: fenilalanina (50%), acid aspartic (40%) si metanol (10%). Descoperit in mod accidental atunci cand un chimist a testat un medicament anti-ulcer, drumul aspartamului catre obtinerea aprobarii din partea agentiilor de reglementare este mai mult decat obscur.

Problema nu consta neaparat in aminoacizii din aspartam, ci mai degraba in raportul si manipularea substantelor chimice implicate, care determina organismul sa le desfaca in aminoacizi liberi. Incapabil sa ii recunoasca, organismul incearca sa metabolizeze aminoacizii liberi, fapt care determina inundarea sistemului nervos central si solicitarea in exces a neuronilor cerebrali. Aceasta afectiune, numita “excitoxicitate”, poate provoca o gama larga de probleme fizice si neurologice.

Riscuri

In plus, mentanolul din aspartam, neavand niciun un liant natural (in natura, metanolul este legat de pectina), se transforma in formaldehida care poate determina dezvoltarea  cancerului.

Exista mult mai multe aspecte ale povestii aspartamului, care merita analizata in amanunt de fiecare parinte in parte.

3. Monoglutamat de monosodiu

Glutamatul de monosodiu (MSG) este o alta excitotoxina adaugata de producatorii alimentari “giganti”, numind-o “amplificator de aroma”. Este proiectat pentru a masca lipsa de ingrediente “reale” din alimentele procesate, fiind asociat cu afectiuni cerebrale, migrene, deficiente de atentie, obezitate si alte probleme de sanatate.

MSG este bine-cunoscut pentru prevalenta sa in mancarea chinezeasca, dar poate fi intalnit si in anumite supe procesate si chiar in formula de lapte si produsele alimentare pentru bebelusi. MSG poate fi foarte greu de evitat, deoarece etichetele cu ingrediente nu sunt intotdeauna clare.

Solutii

Eliminarea acestor trei ingrediente reprezinta trei pasi importanti spre un regim alimentar mai sanatos. La inceput poate fi descurajant sa gasiti aceste substante in atat de multe lucruri pe care le cumparati in mod obisnuit, dar efortul de a le evita merita cu adevarat.

Este foarte important sa ii faceti pe cei mici “sa manance legume”, dar daca acestia consuma si o cantitate mare de calorii daunatoare, corpurile lor mici vor fi atat de ocupate sa atenueze efectele unui sistem supraincarcat cu gunoi, incat nu vor mai reusi sa lupte impotriva bolilor. Nu e de mirare ca, in timpul sezonului de toamna si iarna, cei mici au nevoie de foarte multe antibiotice!

Urmand indemnul lui Hipocrate, din antichitate – “mancarea sa fie medicamentul vostru” -, orice parinte va intelege ca sanatatea copiilor depinde de modul in care ii va hrani.

Referinte:

1. https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/childrens-health/in-depth/nutrition-for-kids/art-20049335
2. https://www.drugs.com/cg/normal-diet-for-infants-0-to-12-months.html
3. https://www.webmd.com/parenting/features/serve-up-good-nutrition-for-preschool-children#1
4. https://www.stanfordchildrens.org/en/topic/default?id=school-aged-child-nutrition–90-P02280
5. https://www.webmd.com/mental-health/eating-disorders/features/eating-disorders-children-teens#1