Hemoragia digestiva – cauze, tratament, prevenire

Hemoragia digestiva este un simptom al unei afectiuni la nivelul tractului digestiv. Aflati din materialul urmator care sunt cauzele, tratamentul si cum poate fi prevenita hemoragia digestiva.

Cuprins:

1. Ce este hemoragia digestiva?
2. Hemoragia digestiva superioara si hemoragia digestiva inferioara
3. Cauze
4. Simptome
5. Diagnostic
6. Tratament
7. Regim alimentar in hemoragii digestive
8. Sfaturi pentru prevenirea hemoragiilor digestive

Ce este hemoragia digestiva?

Hemoragia digestiva mai poarta denumirea de gastroragie si este un simptom grav care apare in tractul digestiv. Tractul digestiv este format din urmatoarele organe:

• esofag
• stomac
• intestinul subtire, inclusiv duodenul
• intestinul gros sau colonul
• rect
• anus

Hemoragia digestiva poate aparea in oricare dintre aceste organe. Daca aceste sangerari gastrointestinale au loc in esofag, stomac sau o parte a intestinului subtire (duoden), se considera ca sunt superioare. Sangerarea in intestinul subtire inferior, in intestinul gros, in rect sau in anus poarta denumirea de hemoragie digestiva inferioara.

Cantitatea de sange pierdut poate varia de la foarte mica la o hemoragie care poate pune viata in pericol. In unele cazuri, hemoragia poate fi atat de mica, incat sangele poate fi descoperit doar prin testarea scaunului.

Cum se manifesta hemoragia digestiva?

Principalele semne si simptome ale acesteia sunt sangele rosu in fecale, scaunul negru ca pacura si voma cu sange.

Hemoragia digestiva superioara si hemoragia digestiva inferioara

In functie de sediul leziunii aflate la originea sangerarii, hemoragia digestiva se manifesta in diferite feluri. Atunci cand sangele este eliminat pe gura, el provine din partea superioara a tubului digestiv (hematemeza). Atunci cand este eliminat prin anus, el poate proveni de la ansamblul tubului digestiv (melena).

Eliminarea pe gura, in momentul varsaturii, a sangelui rosu, amestecat cu lichid gastric si resturi alimentare, caracterizeaza hematemeza. O voma cu striuri de sange are aceeasi valoare de alarma. In ziua urmatoare, aceasta hematemeza este adesea urmata de o eliminare de materii fecale negre.

Hematemeza poate fi cauzata de o ulceratie in partea de jos a esofagului, de o ruptura a varicelor (vene dilatate) esofagiene, de un ulcer gastric sau duodenal, o inflamatie a mucoasei gastrice (gastrita), sau, mai rar, de o tumora maligna a stomacului. Ea se poate produce si ca urmare a unei sangerari importante a nasului inghitita partial.

Eliminarea sangelui prin anus

Eliminarea sangelui prin anus se poate face sub trei forme:

1. Este vorba de o melena, adica de eliminarea unui sange negru, lipicios, cu miros caracteristic. Acesta poate urma unei hematemeze sau poate fi singura manifestare hemoragica a unei afectiuni a partii superioare a tubului digestiv.
2. Este vorba de o hemoragie intestinala cu sange rosu (rectoragie), aceasta fiind cauzata rareori de o leziune a intestinului subtire, mai adesea unei cauze colorectale, precum polip, cancer, rectocolita hemoragica, foarte frecvent unei leziuni anale, aproape intotdeauna hemoroizi, acest diagnostic neputand fi pus decat dupa un examen medical care permite eliminarea unei alte origini a sangerarii, in special cancerul.
3. Este vorba de o hemoragie digestiva numita oculta, adica invizibila ochiului liber, dar in care prezenta sangelui in fecale este stabilita prin intermediul benzii reactive care isi schimba culoarea.

Cum poate fi oprita sangerarea?

Se concepe dupa doua directii. Prima este legata de abundenta sangerarii care poate necesita transfuzie sangvina urgenta si interventie chirurgicala pentru oprirea hemoragiei. A doua este legata de cauza care determina gravitatea si riscul de recidiva a hemoragiei: cautarea ei este intreprinsa deci foarte repede (endoscopie gastrica, rectoscopie, colonoscopie).

Cauze

Sangerarile tractului gastro-intestinal pot avea o mare varietate de cauze, cum sunt ulcerul peptic, gastritele, varicele esofagiene, traumatismele esofagiene, colitele ulcerative, tumorile canceroase (maligne), diverticuloza si hemoroizi. Scaunul rosu sau maro poate identifica anumite probleme cum sunt polipii coloniei, boala Crohn, cancerul sau colitele ulcerativ. Una dintre cele mai frecvente cauze de sangerare abundenta din fecale, la persoanele mai in varsta de 60 de ani este sangerarea din diverticuli sau din vase de sange ale colonului.

Sangele rosu din materiile fecale poate indica pierderi sangvine la nivelul stomacului sau duodenului, mai ales daca sangerarea este abundenta si rapida. Sangerarea lenta care se produce la nivelul stomacului si duodenului si care traverseaza tractul gastrointestinal determina aparitia de materii fecale negre si lipicioase care se aseamana cu smoala. Ingestia de Glycyrrhiza glabru (Lemnul dulce) sau ingestia de fier sau bismut-salicilat (Pepto-Bismol) pot de asemenea sa innegreasca fecalele.

Cat de importanta este monitorizarea simptomelor?

Daca observati sange in fecale sau pe vasul de toaleta, consultati medicul imediat. Sursa sangerarii poate fi reprezentata de simpli hemoroizi, dar va trebui sa excludeti alte cauze mai serioase de hemoragie, cum este cancerul de colon.

Pe de alta parte, sangele vomitat sugereaza ca hemoragia este de la nivelul esofagului, stomacului sau a duodenului. Sangele care ajunge in intestin mai jos de duoden de obicei nu reflueaza in stomac, dar trece in fecale. Voma cu sange rosu-deschis indica faptul ca sangerarea a debutat cu putin timp anterior vomei. Sangele care a stat in stomac pentru o perioada mai lunga de timp este de obicei de culoare rosu-inchis sau maro si are textura si culoarea asemanatoare zatului de cafea.

Hemoragia digestiva in ciroza hepatica

Sangerarea gastrointestinala legata de hipertensiunea portala este o complicatie grava in cazul pacientilor cu ciroza hepatica. La majoritatea pacientilor, sangerarea provine din varicele esofagiene sau gastrice, insa este posibila si sangerarea din varicele ectopice sau din cauza gastropatiei hipertensive portale. Gestionarea hemoragiilor acute s-a schimbat in ultimii ani. Pacientii sunt tratati endoscopic si farmacologic. Tratamentul endoscopic este la alegere pentru hemoragiile din varicele esofagiene si presupune ligaturarea cu benzi variceale. Sangerarea din varicele gastrice este tratata prin injectare cu cianoacrilat. Tratamentul cu medicamente vasoactive, precum si tratamentul cu antibiotice este inceput inainte sau in timpul endoscopiei. Terapia farmacologica este recomandata pentru majoritatea pacientilor.

Hemoragii gastrointestinale joase

Hemoragiile gastrointestinale joase, cum sunt cele rectale, pot fi alarmante. Adesea, sangerarea apare din cauza unei probleme minore – de exemplu hemoroizii sau o fisura anala. Alteori, sangerarea poate atentiona asupra unei afectiuni mai severe, cum sunt ulcerul sau cancerul. Hemoragia gastrointestinala (digestiva) joasa este frecvent asociata cu una dintre urmatoarele afectiuni:

Fisura anala

Sangerarea isi are originea la nivelul unei mici rupturi de la nivelul tesutului anal si poate fi insotita de durere anala. In mod tipic sangele este rosu aprins si apare pe hartia igienica sau pe vasul de toaleta, dupa eliminarea scaunului.

Polipii colonici

Formatiuni de dimensiuni mici, care cresc in colon si care pot sangera uneori. Sunt considerati leziuni precanceroase. Sangele rosu aprins poate aparea pe vasul de toaleta sau poate fi amestecat cu fecalele.

Cancerul colorectal

Sangele, de culoare maronie, poate fi amestecat cu fecalele sau poate aparea pe vasul de toaleta. Semne si simptome asociate: modificari in eliminarea scaunului, crampe si scadere in greutate.

Diverticuloza

Sangele poate fi amestecat cu fecalele sau poate aparea pe vasul de toaleta. Sangerarea poate fi masiva.

Infectii gastrointestinale

Unele infectii gastrointestinale determina crampe si diaree sangvinolenta.

Hemoroizii

Hemoroizii reprezinta cauza cea mai frecventa de sangerare rectala. Dupa eliminarea scaunului, sangele rosu-aprins se observa de obicei pe hartia igienica sau in vasul de toaleta. Sangerarile pot fi insotite de prurit sau disconfort anal.

Boala inflamatorie a intestinului

Sangele poate fi rosu aprins sau brun inchis si amestecat cu fecalele. Alte semne si simptome includ febra, crampe, diaree si scadere in greutate.

Ulcerul peptic

Sangerarile de la nivelul tractului gastrointestinal superior fac ca scaunul sa apara negru ca smoala. Poate fi asociata durerea chinuitoare la nivelul abdomenului superior, intre ombilic si stern. Durerea este mai severa cand stomacul este gol. Ingestia de alimente poate ameliora temporar durerea.

Simptome

Semnele si simptomele hemoragiei digestive pot fi evidente (clare) sau ascunse (oculte). Semnele si simptomele depind de localizarea sangerarii, care poate fi oriunde in tractul gastrointestinal, de unde incepe – gura – pana unde se termina – anusul – si de ritmul sangerarii.

Sangerarea evidenta poate aparea astfel:

• Voma cu sange, care ar putea fi rosie sau maro inchis si textura de zat de cafea
• Scaun de culoare neagra
• Sangerare rectala, de obicei in scaun (hematochezie)

Sangerarile oculte sunt marcate si de alte semne, cum ar fi:

• Ameteala
• Respiratie dificila
• Lesin
• Dureri in piept
• Durere abdominala

Simptome de soc

Daca sangerarea debuteaza brusc si progreseaza rapid, pacientul ar putea intra in soc. Semnele si simptomele de soc sunt:

• Scaderea tensiunii arteriale
• Incapacitatea de a urina sau urinarea rara, in cantitati mici
• Puls rapid
• Stare de inconstienta

Diagnostic

Medicul va verifica istoricul medical, va efectua un examen fizic si, eventual, va face anumite teste. Printre acestea se numara:

Analize de sange

Este posibil sa efectuati o hemoleucograma (numarul total de celule din sange), un test pentru a vedea cat de repede se incheaga sangele, plus testarea functiei hepatice.

Analize de scaun

Analizarea scaunului poate ajuta la determinarea cauzei sangerarii oculte.

Spalaturi nazogastrice

Un tub este introdus in stomac prin nas pentru a se goli stomacul. Aceasta ar putea ajuta la determinarea sursei sangerarii.

Endoscopie superioara

Aceasta procedura foloseste o camera minuscula la capatul unui tub lung, care este introdusa in gura, prin medicul poate examina tractul gastrointestinal superior.

Colonoscopia

Aceasta procedura foloseste o camera minuscula la capatul unui tub lung, care este introdusa prin rect pentru a-i permite medicului sa verifice intestinul gros si rectul.

Capsula endoscopica

In cadrul acestei proceduri, pacientul inghite o capsula de dimensiunea unei pastile, aceasta avand o camera mica in interior. Capsula endoscopica circula prin tractul digestiv facand mii de poze care sunt trimise catre un aparat de inregistrare pe care pacientul il poarta la curea. Acest lucru ii permite medicului sa examineze intestinul subtire.

Sigmoidoscopie flexibila

Un tub cu lumina si camera este plasat in rect pentru a se verifica rectul si ultima parte a intestinului gros care duce la rect (colonul sigmoid).

Enteroscopie cu balon

Cu ajutorul acestei proceduri, pot fi inspectate parti ale intestinului subtire la care alte aparaturi care folosesc un endoscop nu pot ajunge. Uneori, sursa de sangerare poate fi controlata sau tratata in timpul acestui test.

Angiografie

O substanta de contrast este injectata intr-o artera, urmand ca specialistii sa faca o serie de radiografii pentru a cauta si trata eventualele hemoragii sau alte anomalii.

Testele de imagistica

O varietate de alte teste imagistice, cum ar fi o tomografie abdominala, ar putea fi utilizate pentru a gasi sursa hemoragiei.

Tratament

Deseori, hemoragia digestiva se opreste de la sine. Daca nu, tratamentul depinde de locul sangerarii. In multe cazuri, pot fi administrate medicamente de oprire a sangerarii in timpul unor teste. De exemplu, un ulcer peptic poate fi tratat in timpul unei endoscopii superioare. De asemenea, polipii pot fi extirpati in timpul unei colonoscopii.

Daca hemoragia digestiva este superioara, poate fi administrat un medicament intravenos cunoscut sub numele de inhibitor al pompei de protoni (PPI) pentru a suprima productia de acid stomacal.

In functie de cantitatea de sange pierdut, pacientului ii pot fi administrate lichide intravenoase si, eventual, transfuzii de sange. Daca luati medicamente care dilueaza sangele, cum ar fi aspirina sau antiinflamatoarele nesteroidiene, poate fi necesar sa opriti tratamentul.

Regim alimentar in hemoragii digestive

Chiar daca in prezent se considera ca alimentatia bolnavilor cu rectocolita nu trebuie sa fie extrem de restrictiva, regimul alimentar este unul dintre cele mai importante mijloace de tratare a bolii, astfel incat vor fi evitate alimentele bogate in celuloza dura (fasole, mazare uscata, linte, vinete, castraveti, praz, conopida, varza, gulii, ridichi), condimentele (ardei, piper, boia, dafin, hrean, ceapa, usturoi), dulciurile foarte concentrate, laptele (doar cei care fac diaree dupa consumarea acestuia), alimentele la care pacientul este alergic si in general orice produs pe care bolnavul nu-l tolereaza din punct de vedere digestiv.

Cum trebuie sa fie preparata mancarea?

Mancarea va fi preparata prin fierbere, aburi sub presiune, la cuptor sau la cuptorul cu microunde.

Este preferabil ca grasimile sa nu se incalzeasca prin fierbere si mai ales prin frigere (se vor adauga crude peste mancarea servita in farfurie).

Vor fi evitate aspirina, medicamentele antireumatice si antifebrile, mai ales cele care se administreaza sub forma de supozitoare, deoarece exista riscul declansarii unui episod de activitate (diaree).

In perioada cu scaune diareice si sangerare rectala, regimul va fi mai strict, pana cand se normalizeaza scaunul, mai ales in primele 3–5 zile, urmarindu-se crutarea chimica (interzicerea condimentelor si dulciurilor concentrate, laptelui, smantanii, branzeturilor fermentate, prajelilor, sosurilor), termica (se evita alimentele reci sau fierbinti) si mecanica a intestrinului (se evita fructele, legumele, zarzavaturile si in general orice aliment bogat in rezidii).

Alimente indicate

Alimentele sarace in rezidii si deci indicate, sunt reprezentate de supe de carne sau perisoare, carnea proaspata sau congelata de animal tanar (rasol sau gratar), orezul, painea alba, zaharul (adaugat in diverse preparate), ouale (fierte moi), untul.

Mesele vor fi mai dese si reduse cantitativ.

Cand poate fi schimbat regimul alimentar?

Dupa ameliorarea scaunului, regimul se imbogateste treptat cu cate 1–2 noi produse alimentare in fiecare zi, urmarindu-se in ce masura acestea sunt tolerate. Se vor introduce cantitati mici de legume, la inceput fierte si/sau paserate, mai putin cele mentionate la inceput. Se pot incerca de asemenea, sucurile de legume (rosii, morcovi), salata verde taiata fin, cartofii prajiti, iar ca desert compoturi, sucuri sau chiar fructe crude cu exceptia caiselor, perelor, prunelor si citricelor (portocale, lamai, etc.)

Desi o mare parte din pacienti nu suporta laptele, mai ales in timpul episoadelor diareice, dupa ameliorarea scaunului, se poate incerca acest aliment foarte bogat in principii nutritive. La inceput se introduc cantitati mici, eventual diluate cu apa sau ceai, iar daca astfel alimentul este tolerat si nu produce diaree, cantitatea se poate creste. Se poate incerca de asemenea, laptele fara lactoza care se procura din farmacii.

Sfaturi pentru prevenirea hemoragiilor digestive

Pentru a preveni o hemoragie digestiva:

• Limitati utilizarea de antiinflamatoare nesteroidiene.
• Limitati consumul de alcool.
• Renuntati la fumat.
• Daca aveti reflux gastroesofagian, urmati instructiunile de tratare a acestuia.

Referinte:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gastrointestinal-bleeding/symptoms-causes/syc-20372729
2. https://www.healthline.com/health/gastrointestinal-bleeding
3. https://www.hindawi.com/journals/isrn/2013/541836/