Vasculita – cauze, simptome, tratament

Vasculita reprezinta un grup mare de boli care provoaca inflamarea vaselor de sange. Aflati din materialul urmator care sunt cauzele, simptomele si tratamentul in caz de vasculita.

Cuprins:

1. Ce este vasculita?
2. Tipuri de vasculite si cauze
3. Simptome
4. Diagnostic
5. Tratament
6. Vasculita poate fi prevenita?

Ce este vasculita?

Vasculita este un termen general pentru descrierea unei inflamatii avaselor sangvine, de obicei a arterelor. Inflamatia distruge peretele vasului si poate afecta circulatia in anumite zone ale corpului. Semnele si simptomele vasculitei depind de regiunea afectata. Simptomele generale pot include febra, slabiciune musculara, pierderea apetitului si oboseala.

Daca este implicat un anume organ, cum ar fi intestinul, vasculita poate produce simptome mai specifice, cum ar fi durerea abdominala.

Vasculita este deseori asociata cu afectiuni autoimune si, de aceea, este tratata de reumatologi. Medicul poate confirma diagnosticul vasculitei prin teste sangvine, un examen radiologie al vaselor sangvine (angiografie) sau o biopsie a unui vas afectat, in care se recolteaza o proba de tesut pentru analizarea in laborator.

Tratamentul vasculitelor depinde de tipul, localizarea si severitatea problemei. Acesta include deseori medicamente antiinflamatoare, cum ar fi corticosteroizii si imunosupresoarele.

Tipuri de vasculite si cauze

Exista doua categorii principale de vasculita:

Vasculita primara, care este vasculita fara o cauza cunoscuta si vasculita secundara, care a aparut in urma unei alte boli, cum ar fi:

• Infectie: Infectia cu virusul Hepatitei C poate provoca crioglobulinemie.
• Tulburari ale sistemului imunitar: Artrita reumatoida si lupusul sunt principalele exemple (vasculita reumatoida).
• Reactii alergice: Unele medicamente pot provoca vasculita (vasculita medicamentoasa).
• Unele tipuri de cancer: leucemie si limfom sunt exemple.

Printre tipurile specifice de vasculita se numara:

• Boala Behcet
• Boala Buerger
• Vasculita sistemului nervos central (SNC)
• Boala Bazin (vasculita nodulara)
• Crioglobulinemia
• Purpura Henoch-Schonlein (vasculita hemoragica)
• Boala Kawasaki
• Arterita lui Takayasu
• Granulomatoza Wegener
• Glomerulonefrita progresiva rapida

Poliarterita

Aceasta boala severa implica o inflamatie a mai multor artere. Inflamatia poate duce la obstructia vaselor, reducand aportul sangvin la nivelul zonei afectate. Pielea, intestinele, rinichii si inima sunt mai susceptibile.

Simptomele tipice includ pierderea in greutate, febra, slabiciune si oboseala. Daca sunt afectate intestinele, puteti avea durere abdominala si diaree cu sange.

Poliarterita apare mai frecvent la barbatii de varsta medie, cu toate ca exista si o forma juvenila a bolii. In trecut, aceasta boala era deseori fatala. Astazi, cu ajutorul tratamentului corespunzator, multi dintre cei cu poliarterita pot duce o viata normala.

Angeita granulomatoasa alergica

Aceasta boala, numita si sindrom Churg-Strauss, poate afecta multiple sisteme de organe, dar in general implica plamanii. Persoanele cu acest tip de afectiune au de obicei si astm bronsic.

Vasculita prin hipersensibilizare

Aceasta forma de vasculita este rezultatul expunerii la un medicament sau o substanta straina. Aceasta implica afectarea vaselor mici de sange de la nivelul pielii.

Vasculita granulomatoasa

Aceasta afectiune apare aproape exclusiv la cei cu varsta peste 50 de ani, mai frecvent la femei decat la barbati. Boala, numita si arterita craniala, temporala sau cu celule gigant, afecteaza arterele de dimensiuni medii, mai ales de la nivelul capului. Afectiunea este caracterizata prin cefalee si prezenta unei artere dureroase, groase ce poate fi simtita la nivelul partii laterale a capului. Este deseori asociata cu polimialgia reumatica.

Simptomele comune de insotire sunt o stare de indispozitie, oboseala, febra si transpiratii nocturne. Ocazional, pot aparea oboseala maxilarului cand mestecati si probleme de vedere. Netratata, poate duce la pier­derea partiala sau totala a vederii.

Cauze

Cauza exacta a vasculitei nu este pe deplin inteleasa. Unele tipuri sunt legate de bagajul genetic al unei persoane. Altele apar dupa ce sistemul imunitar ataca celulele vaselor de sange din greseala. Printre factorii declansator ai acestei reactii a sistemului imunitar se numara:

• Infectiile, cum ar fi hepatita B si hepatita C
• Cancerele de sange
• Boli ale sistemului imunitar, cum ar fi artrita reumatoida, lupusul si sclerodermia
• Reactii la anumite medicamente

Vasele de sange afectate de vasculita pot sangera sau se pot inflama. Inflamatia poate determina ingrosarea straturilor peretelui vaselor de sange. Acest lucru ingusteaza vasele de sange, reducand cantitatea de sange – si, prin urmare, oxigenul si nutrientii vitali – care ajung in tesuturile si organele corpului.

Factori de risc

Vasculita poate afecta pe oricine, indiferent de sex, rasa sau varsta. Insa, unii factori pot creste riscul. Printre acestia pot fi enumerati:

• Fumatul
• Infectiile cronice cu hepatita B sau hepatita C
• Unele tipuri de afectiuni autoimune, cum ar fi artrita reumatoida, sclerodermia sau lupusul

Simptome

Semnele si simptomele vasculitei variaza in functie de vasele de sange afectate si de organele deteriorate.

Cele mai multe cazuri de vasculita dau urmatoarele simptome:

• febra
• oboseala
• pierdere in greutate, pierderea poftei de mancare
• dureri articulare
• dureri musculare
• amorteala si slabiciune

Insa, fiecare tip de vasculita prezinta semne specifice, cum ar fi:

Boala Behcet

Simptomele variaza si pot disparea si reveni. Zonele afectate sunt:

• Gura: plagi dureroase, ca niste rani. Ele apar la inceput ca niste leziuni umflate, rotunde la nivelul gurii si devin in timp ulceratii dureroase.
• Piele: Unele persoane pot dezvolta o afectiune asemanatoare acneei, in timp ce altele pot avea noduli rosii, umflati si sensibili, in special pe picioare.
• Zona genitala: semnele apar cel mai frecvent pe scrot la barbati si in zona vulvei la femei. Ele apar ca niste leziuni rosii, rotunde, sub forma de ulceratii.
• Ochi: o inflamatie a ochiului, numita uveita.
• Articulatii: umflarea si durerea apar de obicei in zona genunchiului si, uneori, la nivelul gleznelor, coatelor sau incheieturilor.
• Vasele de sange: inflamatie la nivelul venelor si arterelor mari, provocand dureri si umflaturi in membre.
• Gastrointestinala: dureri abdominale, diaree. Posibile sangerari in sistemul digestiv.
• Creierul: inflamarea creierului si a sistemului nervos poate duce la dureri de cap, febra, pierderea echilibrului si dezorientare.

Boala Buerger

Boala Buerger afecteaza arterele si venele din brate si picioare. Vasele de sange se umfla si sunt blocate de cheaguri de sange, numite trombi, in cele din urma daunand sau distrugand tesuturile pielii. Uneori, acest lucru poate duce la infectie si gangrena. Riscul de boala Buerger este legat de fumatul constant.

Printre simptomele initiale pot fi enumerate dureri la nivelul picioarelor si mainilor in timpul exercitiilor fizice, aceste dureri fiind cauzate de un flux sanguin inadecvat. Uneori, aceasta durere poate aparea si in repaus. De obicei, durerea incepe in extremitati, dar poate radia si in alte parti ale corpului. O persoana se poate confrunta, de asemenea, cu:

• amorteala in membre
• furnicaturi in membre
• degetele de la maini si de la picioare, dar si mainile si picioarele devin albe cand e frig
• ulceratii ale pielii
• gangrena in zona degetelor de la maini si de la picioare
• zonele afectate pot fi extrem de dureroase

Vasculita sistemului nervos central

Aceasta vasculita afecteaza creierul si maduva spinarii. Semnele si simptomele pot include:

• schimbari de comportament
• dureri de cap
• confuzie generala
• paralizie sau slabiciune musculara
• probleme vizuale
• disfazie, coma
• convulsii
• depresie
• mielopatie, care este o tulburare a maduvei spinarii

Sindromul Churg-Strauss (angeita granulomatoasa alergic)

Acest sindrom rar se manifesta prin inflamatia arterelor si venelor mici la persoanele cu antecedente de alergie sau astm.

Principala caracteristica este astmul, care poate incepe cu mult inainte de debutul vasculitei. Semnele si simptomele precoce pot include:

• rinita alergica
• polipi nazali

In urmatoarea faza, persoana are, de obicei, eozinofilie, o afectiune caracterizata de existenta prea multor eozinofile, un tip de celule albe ale sangelui.

A treia faza este o vasculita care afecteaza de cele mai multe ori pielea, plamanii, nervii, rinichii si alte organe.

Exista o devastare frecventa a nervilor, numita mononevrita multiplex, conditie care provoaca furnicaturi severe, amorteala, pierderea capacitatii musculare la maini si picioare.

Arterita cu celule gigant

Aceasta afectiune este o inflamatie a arterelor capului, in special din zona tamplelor. Arterita cu celule gigant poate provoca dureri de cap, sensibilitate la nivelul scalpului, dureri de maxilar, vedere dubla sau incetosata si chiar orbire. Se mai numeste arterita temporala.

Purpura Henoch-Schonlein

Aceasta afectiune este mai frecventa la copii decat la adulti si provoaca inflamatia celor mai mici vase de sange (capilare) ale pielii, articulatiilor, intestinului si rinichilor. Semnele si simptomele includ dureri abdominale, sange in urina, dureri articulare si eruptii pe fese sau pe gambe.

Boala Kawasaki

Aceasta forma afecteaza cel mai frecvent copiii mai mici de 5 ani. Semnele si simptomele sunt febra, eruptii cutanate si ochi inrositi.

Arterita lui Takayasu

Aceasta forma de vasculita afecteaza arterele mai mari din corp, inclusiv aorta. Semnele si simptomele includ dureri articulare, pierderea pulsului, hipertensiune arteriala, transpiratii nocturne, febra, stare generala de rau, pierderea apetitului, dureri de cap si modificari vizuale.

Diagnostic

Cel mai probabil, prima oara, medicul va dori sa afle care sunt simptomele si apoi va efectua un examen fizic. In plus, pacientul poate fi supus unuia sau mai multor teste si proceduri de diagnostic pentru a exclude alte afectiuni care imita vasculita sau pentru a diagnostica aceasta boala. Testele si procedurile pot include:

Analize de sange

Prin intermediul acestora, doctorul cauta semne de inflamatie, cum ar fi un nivel ridicat al proteinei ​​C reactive. Hemoleucograma (numarul total al leucocitelor din sange) poate arata daca exista suficiente globule rosii.

Proba de urina

Acest test poate dezvalui daca urina contine globule rosii sau prea multe proteine, ceea ce poate semnala o problema medicala.

Testele de imagistica

Tehnicile imagistice neinvazive pot arata care dintre vasele de sange si organe sunt afectate. De asemenea, il pot ajuta pe medic sa monitorizeze daca tratamentul este cel potrivit. Printre testele imagistice efectuate sunt radiografia, ecografia, tomografia computerizata (CT), imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) si tomografia cu emisie de pozitroni (PET).

Radiografia vaselor de sange (angiografie)

In timpul acestei proceduri, un cateter flexibil, asemanator unui pai subtire, este introdus intr-o artera sau o vena mare. Apoi, este injectat in cateter un colorant special (substanta de contrast), iar radiografia este facuta in timp ce colorantul umple artera sau vena. Contururile vaselor de sange sunt vizibile pe imaginile rezultate.

Biopsie

Prin aceasta procedura chirurgicala, medicul elimina o mica proba de tesut din zona afectata a corpului. Apoi, doctorul examineaza acest tesut pentru a detecta eventualele semne de vasculita.

Tratament

Tratamentul se concentreaza pe ameliorarea inflamatiei cu ajutorul medicamentelor si pe vindecarea oricarei boli subiacente care a declansat vasculita. Pacientul poate trece prin doua faze de tratament – mai intai oprirea inflamatiei si apoi prevenirea recidivei.

Ambele faze implica administrarea de medicamente pe baza de prescriptie medicala. Medicul alege tratamentul si perioada de administrare in functie de tipul de vasculita, de organele implicate si de cat de grava este starea pacientului.

Unii oameni se vindeca initial, insa se confrunta cu noi episoade mai tarziu. In alte cazuri, boala nu dispare complet si pacientii au nevoie de tratament continuu.

Medicatie

Pentru a reduce inflamatia, medicul poate prescrie corticosteroizi, cum ar fi prednisonul sau metilprednisolonul. Efectele secundare ale corticosteroizilor pot fi severe, mai ales daca sunt administrati prea mult timp. Printre efectele secundare posibile se numara cresterea in greutate, diabetul si subtierea oaselor (osteoporoza). Daca trebuie administrat un corticosteroid pe termen lung, cel mai probabil, medicul va recomanda cea mai mica doza posibila.

Pot fi prescrise si alte medicamente alaturi de corticosteroizi pentru a fi redusa inflamatia, astfel incat doza de corticosteroizi sa fie eliminata mai rapid. Printre aceste medicamente se numara ametotrexat, azatioprina, micofenolat sau ciclofosfamida.

Medicamentele specifice de care pacientul are nevoie depind de tipul si severitatea vasculitei de care sufera, de organele afectate si de alte probleme medicale pe care le aveti. Pot fi recomandate terapii biologice precum rituximab sau tocilizumab, in functie de tipul de vasculita.

Interventie chirurgicala

Uneori, vasculita provoaca formarea unui anevrism in peretele unui vas de sange. In acest caz, poate fi nevoie de interventie chirurgicala. Arterele blocate pot necesita, de asemenea, tratament chirurgical.

Vasculita poate fi prevenita?

Nu exista nicio modalitate de a preveni majoritatea formelor de vasculita. Daca vasculita este provocata de un medicament, puteti preveni un alt caz de vasculita, evitand acel medicament.

Referinte:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/vasculitis/symptoms-causes/syc-20363435
2. https://www.medicalnewstoday.com/articles/189281.php