Vaginoza bacteriana este cea mai frecventa cauza de infectie vaginala la femeile aflate la varsta fertila. Aflati mai multe despre aceasta infectie din materialul urmator.
Vaginoza bacteriana este un tip de infectie vaginala cauzata de acumularea excesiva de bacterii care se regasesc in mod natural in vagin, lucru care tulbura echilibrul natural. Aceasta infectie bacteriana este unul dintre cele mai frecvente tipuri de vaginita bacteriana.
Vaginoza bacteriana apare cel mai frecvent la femeile aflata la varsta fertila, insa poate afecta femeile de orice varsta. Cauza nu este complet inteleasa, insa se considera ca anumite activitati, cum ar fi sexul neprotejat sau folosirea frecventa a dusului vaginal, cresc riscul de aparitie a bolii.
Vaginoza bacteriana (VB) creste, de asemenea, riscul de a dezvolta o infectie cu transmitere sexuala (ITS). Cu toate acestea, VB nu este considerata o boala cu transmitere sexuala (BTS).
VB este o infectie vaginala care afecteaza cu precadere femeile cu varste cuprinse intre 15 si 44 de ani.
Aceasta infectie este cauzata de un dezechilibru al florei bacteriene care se regaseste in mod natural in vaginul unei femei. Cauza acestui lucru nu este cunoscuta inca.
De cele mai multe ori, este vorba de o infectie cu gardnerella, o bacterie anaeroba cunoscuta sub denumirea de gardnerella vaginalis.
Acestea sunt cele mai frecvente infectii vaginale. Manifestarile clinica sunt oarecum asemanatoare in cazul ambelor.
Cu toate acestea, vaginoza bacteriana prezinta o serie de diferente fata de candidoza, o infectie cu drojdie sau Trichomonas vaginalis (T. vaginalis), cunoscuta drept tricomoniaza. Acestea nu sunt cauzate de bacterii.
Bacteriile se regasesc la nivelul tuturor partilor corpului, insa unele sunt benefice, in timp ce altele sunt daunatoare. Cand exista prea multe bacterii daunatoare, pot aparea anumite probleme.
Vaginul contine in mare parte bacterii ”bune” si cateva bacterii daunatoare. VB apare atunci cand bacteriile daunatoare se inmultesc. In vagin trebuie sa se regaseasca bacterii numite lactobacili. Aceste bacterii constituie baza florei vaginale, ele producand acid lactic, ceea ce face ca vaginul sa fie usor acid. Acest lucru impiedica dezvoltarea altor bacterii in acea zona.
Din cauza unui nivel prea mic de lactobacili, vaginul ajunge sa fie mai putin acid. Daca vaginul nu este la fel de acid pe cat ar trebui sa fie, acest lucru le poate oferi altor bacterii sansa sa creasca si sa se dezvolte. Cu toate acestea, legatura dintre aceste bacterii daunatoare cu VB nu este cunoscuta.
Factorii de risc ai vaginozei bacteriene sunt:
Medicii nu inteleg in totalitate legatura dintre activitatea sexuala si vaginoza bacteriana, dar afectiunea apare mai des la femeile care au mai multi parteneri de sex sau un partener sexual nou. Infectia apare, de asemenea, mai frecvent la femeile care intretin relatii sexuale cu alte femei.
Clatirea vaginului cu apa sau cu un agent de curatare (dus vaginal) destabilizeaza echilibrul natural al vaginului. Acest lucru poate produce dezvoltarea bacteriilor anaerobe si poate provoca vaginoza bacteriana. Nu este nevoie de dus vaginal, deoarece vaginul se auto-curata.
Daca mediul vaginal natural nu produce suficient de multi lactobacili (bacterii ” bune”care se regasesc in mod natural in vagin), aveti mai multe riscuri de a dezvolta aceasta afectiune.
In unele cazuri, VB nu produce simptome, insa daca apar, acestea sunt sub forma unor secretii vaginale, arsuri, disconfort vaginal si mancarime.
Lichidul vaginal poate:
Mai putin frecvent, pot aparea:
Intre 50 si 75 la suta dintre femeile cu VB nu prezinta simptome. Aceasta infectie nu este considerat daunatoare, insa pot aparea complicatii.
Faceti o programare la medic daca:
Cu toate ca bacteria poate fi descoperita in tractul genital al majoritatii barbatilor, gardnerella rareori provoaca inflamatia organelor genitale ale barbatilor.
Gardnerella in sarcina poate provoca anumite probleme, cea mai frecventa fiind predispozitia la nasterea prematura.
Pentru a diagnostica vaginoza bacteriana, medicul poate:
Doctorul poate o poate intreba pe pacient daca a mai avut in trecut infectii vaginale sau boli cu transmitere sexuala.
In timpul unui examen pelvin, medicul examineaza vizual vaginul pacientei pentru a detecta eventualele semne de infectie. De asemenea, ar putea introduce doua degete in vagin in timp ce apasa pe abdomen cu cealalta mana pentru a verifica organele pelvine de eventualele semne care pot indica o boala.
Acest lucru poate fi facut pentru a verifica daca exista o supraaglomerare de bacterii anaerobe in flora vaginala. Medicul poate examina secretiile vaginale la microscop, cautand celule vaginale acoperite cu bacterii, acesta fiind un semn al vaginozei bacteriene.
De asemenea, doctorul poate verifica nivelul de aciditate din vagin prin introducerea in vagin a unei benzi de testare a pH-ului. Un pH vaginal de 4,5 sau mai mare este un semn al vaginozei bacteriene.
De multe ori, afectiunea dispare de la sine, fara sa fie administrat tratament. Cu toate acestea, femeile care au semne si simptome ale infectiei ar trebui sa ceara ajutor medical pentru a evita complicatiile.
Medicii nu prescriu medicamente sau alte remedii daca nu exista simptome. Uneori, vaginoza bacteriana poate sa apara si sa dispara fara niciun motiv aparent.
In schimb, daca incepe sa curga un lichid neobisnuit din vagin, este important sa consultati un medic cat mai curand posibil. Acesta poate diagnostica afectiunea si poate exclude alte infectii, cum ar fi gonoreea sau tricomoniaza.
Gardnerella netratata poate duce, de asemenea, la complicatii, in special in timpul sarcinii.
Unii medici recomanda administrarea tratamentului pentru VB tuturor femeilor care urmeaza sa treaca printr-o histerectomie, inainte de procedura, indiferent de simptome.
De obicei, partenerii de sex masculin nu trebuie sa primeasca tratament, insa pot raspandi afectiunea catre partenerii de sex feminin.
Antibioticele sunt eficiente in 90 la suta dintre cazuri, insa vaginoza bacteriana revine de multe ori, din nou, dupa cateva saptamani.
Metronidazolul este cel mai utilizat antibiotic pentru VB. Aceste medicament este disponibil in urmatoarele forme:
Metronidazolul produce reactii grave in combinatie cu alcoolul. Daca cele doua sunt consumate simultan, pacientul se poate simti foarte bolnav. Persoanele care iau metronidazol nu trebuie sa consume alcool timp de cel putin 48 de ore dupa tratament.
Clindamicina este un antibiotic alternativ. Poate fi utilizat daca metronidazolul nu este eficient sau daca infectia reapare. Cand luati clindamicina, metodele contraceptive, cum ar fi prezervativele din latex, diafragmele etc, pot fi mai putin eficiente.
Tinidazolul este un alt antibiotic folosit de cele mai multe ori daca metronidazolul nu da roade sau daca vaginoza bacteriana reapare. Tinidazolul se administreaza pe cale orala in doza unica. Alcoolul trebuie evitat atunci cand luati acest medicament.
Ar putea fi nevoie de teste suplimentare daca se intampla urmatoarele:
Daca simptomele dispar dupa terminarea unui tratament cu antibiotice, femeia nu va mai trebui testata pentru VB.
Aproximativ 30% dintre femeile ale caror simptome dispar dupa administrarea tratamentului vor avea o recidiva in termen de 3 luni, iar 50 la suta vor avea o recurenta in termen de 6 luni.
Daca infectia reapare, doctorul poate recomanda un tratament de 7 zile cu metronidazol administrat oral sau vaginal sau clindamicina. Daca tratamentul anterior a fost pe cale orala, a doua oara ar putea functiona mai bine tratamentul vaginal, iar daca primul tratament a fost vaginal, urmatorul tratament ar trebui sa fie pe cale orala.
Daca apar mai mult de trei episoade in termen de un an, medicul poate prescrie un gel cu metronidazol vaginal care sa fie aplicat de doua ori pe saptamana timp de 3 pana la 6 luni.
Pentru refacerea florei vaginale se poate administra acid lactic, lactobacilii fiind responsabili de pastrarea unui mediu vaginal normal acid.
Iaurtul este un probiotic natural. Acest lucru inseamna ca are o multime de bacterii sanatoase. Potrivit Clinicii Mayo, consumul de iaurt poate asigura o infuzie de bacterii sanatoase inapoi in organism. Acest lucru ajuta la stabilirea unui mediu vaginal echilibrat si ar putea ajuta la combaterea bacteriilor daunatoare. Pentru a beneficii maxime, consumati cel putin o portie de iaurt pe zi.
Probioticele se gasesc si in iaurt, insa exista o multime de suplimente cu probiotice disponibile. Potrivit unui studiu din 2014, exista dovezi ca administrarea zilnica de probiotice poate ajuta la tratarea si prevenirea vaginozei bacteriene.
Usturoiul are proprietati antibacteriene puternice si este folosit de mult timp ca remediu pentru vaginoza bacteriana.
Uleiul de arbore de ceai are proprietati antibacteriene si antifungice puternice care pot ajuta la tratarea vaginozei bacteriene.
In general, vaginoza bacteriana nu produce complicatii. Exista cazuri in care femeile afectate s-au confruntat cu:
Din cauza infectiei, femeile gravide au nascut prematur sau au dat nastere unor copii cu greutate mica.
Vaginoza bacteriana le face pe femeile afectate sa fie mai sensibile la bolile cu transmitere sexuala, precum HIV, virusul herpes simplex, chlamydia sau gonoreea. Daca pacienta are HIV, vaginoza bacteriana creste riscurile ca virusul sa se transmita partenerului.
Vaginoza bacteriana poate creste riscul de a dezvolta o infectie post-chirurgicala dupa proceduri precum histerectomia sau intreruperea de sarcina.
Vaginoza bacteriana poate provoca uneori boala inflamatorie pelvina, o infectie a uterului si a trompelor uterine, care poate creste riscul de infertilitate.
Pentru a preveni aceasta infectie:
Referinte: