Vaccinarea – totul despre vaccinuri si imunizare

Vaccinarea este o forma importanta de prevenire a unor boli infectioase, protejandu-i pe oameni de diverse imbolnaviri. Aflati totul despre vaccinuri si imunizare din materialul urmator.

Cuprins:

1. Informatii generale despre vaccinare
2. Cat de importanta este vaccinarea?
3. Vaccinarea in Romania
4. Afectiunile si imunizarea impotriva lor
5. Contraindicatii generale ale vaccinarii

Informatii generale despre vaccinare

Sistemul imunitar al organismului este cel care ne protejeaza de agentii patogeni care cauzeaza diversele infectii. De cele mai multe ori, sistemul imunitar este eficient. Fie tine microorganismele in afara organismului, fie le urmareste si le elimina.

Cu toate acestea, unii agenti patogeni pot coplesi sistemul imunitar. Cand se intampla acest lucru, oamenii se pot confrunta cu boli grave.

Agentii patogeni care pot provoca probleme sunt cei pe care organismul nu ii recunoaste. Vaccinarea este o modalitate de a ”invata” sistemul imunitar sa recunoasca si sa elimine un microorganism. In acest fel, corpul este pregatit daca ajunge sa fie expus vreodata.

Vaccinurile previn boli grave

Vaccinarile ne-au permis sa controlam bolile care, candva, au amenintat multe vieti, cum ar fi:

• pojarul
• poliomielita
• tetanosul
• tusea convulsiva

Vaccinarile nu protejeaza doar oamenii. Daca se vaccineaza suficient de multi oameni, vaccinurile ajuta la protejarea societatii.

Cat de importanta este vaccinarea?

Vaccinarea antigripala

Populatia nu ar trebui sa subestimeze gripa sezoniera. Imbolnavirea produsa de virusurile gripale, este, dincolo de disconfortul cauzat de infectia in sine, generatoare de complicatii severe care pot pune in pericol viata pacientului.

Cand trebuie administrat vaccinul antigripal

Singura metoda capabila sa previna specific gripa, vaccinul gripal, trebuie administrat inaintea sezonului in care sunt inregistrate de obicei manifestarile epidemice. Perioada optima de vaccinare incepe in luna octombrie si poate continua pana in decembrie. Este posibila continuarea campaniei de vaccinare si in luna ianuarie, intr-un context epidemiologic in care nu se inregistreaza o circulatie intensa a virusurilor gripale, iar numarul de imbolnaviri este redus.

Daca in cazul gripei pandemice produsa de virusul A H1N1 in anul 2009/2010 au existat numeroase controverse referitoare la vaccin, produsele utilizate de-a lungul timpului pentru combaterea gripei sezoniere au fost in general bine acceptate si si-au dovedit eficacitatea in multe situatii. Mai mult, perioada care a urmat pandemiei a demonstrat ca si vaccinul pandemic a fost bine tolerat, iar reactiile adverse au fost cele obisnuite pentru vaccinuri, in general locale (roseata, durere la locul administrarii) sau generale cu intensitate redusa (cefalee, febra).

Recomandarea OMS

OMS recomanda ca minim 15% din populatia unei tari sa fie vaccinata. Acest procent a fost atins si chiar usor depasit in Romania in anii 2007 si 2008. Ulterior, interesul pentru vaccinare a scazut, in timpul pandemiei fiind vaccinata circa 8.5% din populatie (2009).

Cine ar trebui sa se vaccineze

Practic orice persoana, incepand de la varsta de 6 luni poate fi vaccinata. Contraindicatiile sunt putine, doar alergia la una dintre componentele vaccinului fiind importanta.

Vaccinarea bebelusilor

Este importanta vaccinarea persoanelor care sunt la risc atunci cand se imbolnavesc de gripa, in acesta categorie intrand copiii sau adultii cu boli cronice din categoria celor cardiovasculare, respiratorii, neurologice diabetului si deficientelor hematologice si imunitare.

Vaccinarea la adulti

De asemenea, persoanele cu varsta peste 65 de ani sunt incluse anual in recomandarea pentru vaccinare. O a doua categorie este cea a persoanelor care post creste riscul de a transmite gripa, prin faptul ca desfasoara activitati prin care vin in contact cu multa lume: personalul medical si cel din institutii de ingrijire, personalul din administratia publica si din invatamant.

Exista trei tipuri de virusuri gripale: tipul A – cel mai agresiv, implicat in epidemii si pandemii, tipul B – implicat in infectii locale si tipul C – cel mai putin agresiv.

Fiecare tip contine mai multe subtipuri, cauza fiind un aspect particular ce tine de structura virusului gripal si anume ADN viral care este compus din 8 fragmente care se pot combina in foarte multe moduri de unde si diversitatea structurala si antigenica.

Gripa este o infectie respiratorie cu afectare generala cu aparitie sporadica, epidemica sau pandemica data de virusul gripal.

Transmiterea virusului

Sursa de infectie o reprezinta omul bolnav cu forma agresiva de boala sau/si cu forma inaparenta. Modalitatea de transmitere este aeriana prin picaturile Pfluge (picaturi de lichid incarcate cu virusuri ce se exteriorizeaza din faringele sau nasul bolnavului in timpul acceselor de tuse sau in timpul stranutului). Receptivitatea este generala, formele de boala variaza de la forme usoare pana la forme cu agravare rapida si evolutie fulminanta spre exitus, iar imunitatea dupa vaccinare este scurta: de aproximativ 6 luni.

Tabloul clinic este dominat de alterarea starii generale cu febra mare (peste 38 grade Celsius), frisoane, mialgii (dureri musculare), artralgii (dureri articulare), dureri oculare (la presiunea si la miscarile globilor oculari), cu catar oculo-nazal, tuse seaca iritativa epuizanta, cefalee frontala, somnolenta sau agitatie.

Cine stabileste compozitia vaccinului antigripal?

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) stabileste in fiecare an trei tipuri de tulpini de virusuri care vor forma structura unui vaccin adecvat pentru fiecare emisfera in parte (nord si sud) ca fiind tulpinile cu cea mai mare probabilitate de a circula in sezonul rece din acel an.

Perioada de vaccinare

Perioada optima de vaccinare este la inceputul sezonului rece (lunile octombrie si noiembrie), cu cat mai devreme cu atat mai bine, deoarece din momentul vaccinarii imunitatea apare la aproximativ 2 saptamani prin anticorpi protectori specifici.

Perioada de protectie este de 6 luni si se poate prelungi pana la 12 luni.

Imunizarea impotriva hepatitei

Sunt disponibile vaccinuri eficiente pentru preventia hepatitelor A si B. In functie de tipul de vaccin folosit, o serie de 2-3 injectii ofera aproximativ 20 de ani de protectie impotriva hepatitei A. O serie de 3-4 injectii va protejeaza cel putin 10 ani impotriva hepatitei B. Americanii considera ca grupa de risc crescut pentru infectia cu virus hepatitic B include:

• indivizii care si-au injectat ilegal droguri;
• indivizii cu parteneri sexuali multipli;
• homosexualii si bisexualii barbati;
• partenerii sexuali ai persoanelor cu hepatita B;
• persoanele cu hemofilie;
• persoanele care urmeaza hemodializa pentru insuficienta renala;
• cei care lucreaza in domeniul stomatologic si in domeniul medical;
• detinutii de sex masculin.

Multi copii primesc vaccinul impotriva hepatitei B ca parte integranta a imunizarilor de rutina din copilarie.

Vaccinarea in Romania

Acoperirea vaccinala in Romania se pastreaza sub nivelul recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii. OMS recomanda o acoperire vaccinala de peste 95%. Cu toate acestea, Romania inregistreaza procente sub 75% pentru mai multe tipuri de vaccin.

Intr-un context mondial ingrijorator, de reemergenta a unora dintre bolile prevenibile prin vaccinare, este extrem de important ca populatia sa fie informata corect in privinta imunizarii prin vaccinare, din surse credibile si avizate.

Vaccinarea obligatorie si importanta ei

O rata de vaccinare inferioara recomandarilor OMS poate reprezenta un pericol pentru sanatate publica, crescand riscul izbucnirii unor epidemii. Este extrem de important ca populatia sa cunoasca pericolele care pot aparea in cazul neacoperirii vaccinale corespunzatoare, deoarece vaccinurile ofera protectie nu numai individului, ci si colectivitatii, impiedicand transmiterea multor boli infectioase. De asemenea, informarea cu privire la problematica imunizarii trebuie sa fie realizata exclusiv din surse credibile, de catre profesionisti in domeniul medical sau de catre persoane instruite in acest sens. Atragem atentia ca reticenta cu privire la utilitatea vaccinarii este cauzata de multe ori de o informare eronata sau incompleta, alimentata de surse neavizate.

Schema vaccinare obligatorie

• 24 ore, Tip de vaccinare: Antihepatita B (AHB)
• 2-7 zile, Tip de vaccinare: Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG)
• 2 luni, Tip de vaccinare: Vaccin hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B), Vaccin pneumococic
• 4 luni, Tip de vaccinare: Vaccin hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B), Vaccin pneumococic
• 11 luni, Tip de vaccinare: Vaccin hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B), Vaccin pneumococic
• 12 luni, Tip de vaccinare: Vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR)
• 5-7 ani – Vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR)
• 8 ani – Vaccin VPI
• 14 ani – Vaccin DTPa adulti

Afectiunile si imunizarea impotriva lor

In general, sunteti mult mai expus la o boala infectioasa intr-o zona rurala decat intr-una urbana, in special in tarile mai putin dezvoltate. Acest lucru este cauzat de faptul ca, in zonele rurale, aprovizionarea cu apa si conditiile sanitare pot sa nu fie asa de bine puse la punct.

Bolile sau starile impotriva carora ar putea fi necesar sa va vaccinati sunt:

Holera

Desi riscul de a face holera este foarte mic pentru un turist ce viziteaza o zona afectata, totusi cei ce calatoresc intr-o zona cu epidemie de holera trebuie sa-si ia anumite masuri de precautie legate de apa si hrana. Regula generala ”fierbe, coace, cojeste sau uita” nu poate preveni holera. Cand calatoriti intr-o zona cu holera nu consumati:

• apa nefiarta sau netratata, sau inghetata preparata dintr-o asemenea apa;
• mancare sau bauturi de la vanzatorii stradali;
• peste sau scoici crude sau partial gatite;
• legume negatite.

Mancati doar alimente gatite si fierbinti. Apa si sucurile carbogazoase imbuteliate sunt de obicei sigure daca nu sunt adaugate cuburi de gheata. Vaccinarea impotriva holerei protejeaza pe aproximativ 50% din cei vaccinati, pe o perioada de 3-6 luni. Daca va vaccinati, nu inseamna insa ca nu trebuie sa mai fiti atent la ceea ce mancati sau beti. Daca prezentati o diaree severa, apoasa sau o diaree insotita de varsaturi intr-un interval de pana la o saptamana de la calatoria intr-o ajutor medical de urgenta.

Hepatita A

Vaccinarea impotriva hepatitei A este recomandata tuturor celor care calatoresc in zone din lume unde situatia sanitara este defectuoasa. Hepatita A este de regula contractata prin apa si alimente contaminate sau prin contact cu o persoana infectata.

Hepatita B

Vaccinati-va impotriva hepatitei B daca urmeaza sa calatoriti intr-o zona unde hepatita B este prevalenta, ca de exemplu in sud-estul Asiei, Africa, Orientul Mijlociu, unele insule din Oceanul Pacific, Haiti sau Republica Dominicana, sau daca aveti un risc crescut pentru boala. Cei cu risc crescut sunt cei ce manipuleaza sange sau produse de sange, homosexualii, consumatorii de droguri ilicite sau cei ce stau mai mult de 6 luni intr-o tara in curs de dezvoltare.

Gripa

Indivizii cu risc crescut de a face complicatii severe dupa gripa ar trebui sa se vaccineze impotriva ei inainte de a parasi tara. Aceste persoane sunt: varstnicii si cei cu afectiuni cronice. Aceste persoane cu risc crescut ar trebui sa se vaccineze in lunile de primavara sau vara cand calatoresc in emisfera sudica, respectiv in timpul lunilor de toamna – iarna cand calatoresc in emisfera nordica sau oricand calatoresc la tropice.

Pojarul

Daca inainte de calatorie n-ati fost vaccinat sau ati facut o singura doza de vaccin, ar putea fi necesar sa va vaccinati. Daca sunteti nascut inainte de 1957, mai mult ca sigur sunteti imun la pojar si nu mai aveti nevoie sa fiti vaccinat. In anumite situatii, un test de sange poate fi facut pentru a va controla imunitatea la pojar.

Meningita

Daca veti calatori in regiuni ca Africa subsahariana, unde este frecvent un anume tip de meningita (meningita meningococica), faceti vaccinul antimeningococic. Acest vaccin este obligatoriu si pentru cei ce intra in Arabia Saudita, pentru pelerinajul anual la Mecca.

Ciuma

Vaccinarea impotriva ciumei consta intr-o serie de 3 vaccinuri efectuate la o distanta de o luna. Este efectuata celor care calatoresc in zone unde boala exista inca.

Pneumonia

Cu cateva saptamani inainte de calatorie, adultii de peste 65 de ani sau cei ce prezinta o boala cronica ar trebui sa se vaccineze antipneumococic, daca nu au fost vaccinati in prealabil. O data facut acest vaccin, nu mai este necesar nici un rapel, cu cateva exceptii. Daca ati facut prima doza inainte de 65 de ani, veti avea nevoie de o doza de rapel la 5 ani. Daca ati suferit o splenectomie sau suferiti de alta boala cronica ce va confera un risc cescut pentru pneumonie, veti avea nevoie de o doza de rapel dupa 5 ani.

Poliomielita

Cei care si-au facut in copilarie vaccinul antipoliomielitic, cu virus inactivat, pot sa calatoreasca in tari in curs de dezvoltare ca Africa, Asia, Orientul Mijlociu si majoritatea zonelor din fosta Uniune Sovietica.

Rabia

Daca planuiti sa stati mai mult de o luna in zone unde rabia este frecventa sau veti fi in contact prelungit cu animale, veti dori sa dobanditi imunitate la rabie inainte de a parasi tara si veti efectua vaccinul antirabic.

Tetanosul si difteria

Este recomandat ca, la fiecare 10 ani, sa efectuati o doza de vaccin DT (antitetanodifteric) pentru adulti. Fiecare copil si adult trebuie sa aiba permanent imunitate contra tetanosului si difteriei. Daca aveti o rana contaminata si aveti mai mult de 5 ani de la ultima vaccinare antitetanica, atunci este necesar sa va revaccinati.

Febra tifoida

Daca mergeti intr-o tara unde febra tifoida este frecventa, medicul va poate sugera un vaccin oral cu germeni inactivati sau unul injectabil. Vaccinul oral este eficient, in general, aproape 5 ani, iar cel injectabil 2 ani. Daca traiti o perioada mai lunga de timp intr-o tara unde este frecvent tifosul, vaccinul oral sau cel injectabil trebuie repetat la 2-5 ani, respectiv atat timp cat ramaneti acolo.

Febra galbena

Cand calatoriti in anumite regiuni ale Africii sau Americii de Sud unde febra galbena este larg raspandita, vaccinati-va cu vaccinul ce contine virusurile vii. Acesta este disponibil doar in anumite centre de vaccinare impotriva febrei galbene. De asemenea, vaccinul trebuie repetat la fiecare 10 ani.

Contraindicatii generale ale vaccinarii

Orice copil are dreptul de a fi protejat prin vaccinare impotriva bolilor care pot fi astfel prevenite. Programul de imunizari a dus la scaderea morbiditatii si mortalitatii, cu toate ca recomandarile si strategiile in diferite tari ale Uniunii Europene si in tarile extracomunitare sunt relativ diferite, idem legislatiei. In tara noastra, vaccinarile se efectueaza de catre medicul de familie si la cerere, in cabinete medicale particulare.

Este contraindicata vaccinarea in urmatoarele cazuri:

• Casexia, agamaglobulinemia, bolile neoplazice, hemopatiile maligne – situatii in care bolnavul nu produce anticorpi, iar vaccinarea agraveaza evolutia bolii;
• Boli infectioase acute sau in convalescenta cand, din cauza epuizarii resurselor de aparare, raspunsul in anticorpi este insuficient;
• Pacientul a avut boala impotriva careia protejeaza vaccinarea respectiva;
• Tuberculoza evolutiva: vaccinarea poate agrava boala;
• Nefropatiile cronice cu sediment patologic in urina se poate vaccina antitetanic, antipolio, antiholeric, antivariolic, si BCD.

Recomandari pentru persoanele cu diabet

• Persoanele cu diabet zaharat se pot vaccina antidifteric, antitetanic, antipolio;
• Afectiuni cardiovasculare decompensate sau tulburari de ritm;
• Afectiuni neurologice: se evita vaccinarile preparate din bacterii sau virusuri cu neurotropism;
• Afectiuni hepatice cronice agresive;
• Afectiuni cutanate alergice: eczema constitutionala contraindica vaccinarea antivariolica si BCG;
• Boli alergice: astmul bronsic sau starile ce denota o constitutie ”alergica” si care risca sa provoaca reactii locale si generale severe necesita prudenta si testari de toleranta. Urticaria si eczema de contact nu constituie contraindicatii absolute.

Contraindicatii pentru gravide

• Sarcina: se interzic vaccinarile cu virus viu in primele 3 luni de sarcina, intrucat exista risc teratogen. Se poate administra doar anatoxina tetanica si vaccinare antipolio cu virus omorat;
• Corticoterapia prelungita poate determina depresia imunologica. Se evita vaccinarile cu virusuri vii atenuate;
• Administrarea anterioara de imunoglobuline specifice necesita temporizarea vaccinarii 3-4 saptamani;
• Vaccinarea copiilor cu sindrome imunodeficitare este un capitol nou si larg disputat pentru care nu exista consens si experienta pe termen lung. Copiii cu sindroame imunodeficitare primitive nu vor fi vaccinati cu vaccinuri virale sau bacteriene vii, chiar daca sunt tulpini cu virulenta atenuata. S-au descris cazuri de poliomielita, rujeola sau vaccinarile fatale la copiii cu deficit congenital in sinteza de anticorpi. Acestia beneficiaza eficient de protectie pasiva cu imunoglobuline specifice sau cu vaccinuri inactive.

Recomandari speciale

Copiii splenectomizati beneficiaza de vaccinare anti-Haemophilus, anti-Neisseria si anti-pneumococica. Copiii infectati cu HIV asimptomatic pot beneficia de vaccinari de rutina. In schimb, pentru cei cu SIDA, vaccinurile vii atenuate sunt contraindicate (inclusiv vaccinarea BCG).

Referinte:

1. https://www.healthline.com/health/vaccinations