Tuse convulsiva (tuse magareasca) – cauze, simptome, tratament

Tusea convulsiva este o boala infectioasa acuta contagioasa. Aflati din materialul urmator care sunt cauzele si simptomele de tuse convulsiva (tuse magareasca). 

Cuprins:

1. Ce este tusea convulsiva?
2. Cauze
3. Simptome
4. Diagnostic
5. Tratament
6. Complicatii
7. Preventie

Ce este tusea convulsiva?

Tusea consulsiva este o boala infectioasa si contagioasa, caracterizata clinic printr-o tuse chinuitoare, caracteristica, ce poate dura cateva saptamani. Germenul ce produce boala este un cocobacil numit Haemophilus pertussis sau Bordetella pertussis. Tusea convulsiva afecteaza de obicei sugari si copii mici, dar poate fi prevenite prin imunizare cu vaccin anti-pertussis.

Pertussis vine de la cuvantul latinesc ”tuse intensa”. Starea este numita si tuse convulsiva deoarece miscarile din timpul tusei se aseamana cu acea afectiune.

Perioada de incubatie dureaza 7-15 zile, fiind urmata de tuse insistenta, nocturna, senzatie de durere sau gadileala retrosternala, sufocare, anxietate. Bolnavul isi cauta o pozitie de protectie. Expectoratia incheie accesul de tuse, cu mucozitati vascoase (asemanatoare cu albusul de ou crud). Uneori, poate aparea si voma. Numarul acceselor este de 10-15 pana la  40-50 in formele grave si sunt mai frecvente in saptamana a 3-a, descrescand ca numar si intensitate in a 4-a.

Aspectul bolnavului in timpul accesului de tuse

• fata edematoasa, cianotica
• ochi injectati, inlacrimati
• edem palpebral
• hemoragii
• limba proiectata in afara
• salivatie abundenta.

Introducere

Boala infectioasa si contagioasa data de un cocobacil, afecteaza arborele traheo-bronsic, provocand accese paroxistice de tuse spasmodica, caracteristice, cu o durata de cateva saptamani. Boala este greu suportabila si severa la sugar si copilul mic. Copiii vaccinati corect antipertusis sunt rezistenti la imbolnaviri. Tabloul clinic incepe cu o perioada necaracteristica (stadiul cataral), asemanatoare unei boli respiratorii, dar cu tuse predominant nocturna, spasmodica si rezistenta la calmantele tusei. In stadiul convulsiv, apar accesele tipice de tuse convulsiva (tuse magareasca). Boala netratata are o evolutie lunga, de 4-6 saptamani. Pot aparea complicatii pulmonare, emfizem, encefalita, sechele respiratorii si psihice.

Epidemie tuse convulsiva

Primele focare de tuse convulsiva au fost descrise in secolul al 16-lea. Bacteria responsabila pentru infectare, Bordetella pertussis, nu a fost identificata pana 1906. In epoca pre-vaccinare (in timpul anii 1920 -1930), existau peste 250.000 de cazuri de tuse convulsiva pe an, cu pana la 9.000 de decese.  In anii 1940, a fost introdus vaccinul DTP ce asigura imunitatea impotriva tusei convulsive, difteriei si tetanosului. Ca urmarea a programului de vaccinare, incidenta tusei convulsive a scazut cu 90%.

Cauze

Tusea convulsiva este cauzata de o bacterie cunoscuta sub numele de Bordetella pertussis. Bacteriile se ataseaza de mucoasa cailor respiratorii din sistemul respirator superior si elibereaza toxine care conduc la inflamarea si edemul cailor respiratorii.

Izvorul de infectiei il constituie persoana bolnava. Infectia este extrem de contagioasa, persoanele afectate de cocobacilul Bordetella fiind contagioase timp de 6 saptamani de la debutul bolii. Transmiterea se face direct, pe cale aerogena, prin picaturi de secretie nazofaringiana, ce se proiecteaza in exterior in timpul tusei. Contagiozitatea cea mai mare este in perioada precoce a bolii si descreste pana cand germenul dispare din nazofaringe (dupa aproximativ o luna).

Tuse magareasca la copii

Boala poate afecta copii, de la cei sugari pana la 7 ani. Nou-nascutul nu are imunitate transmisa de la mama, iar infectia la copilul mic se prezinta in forme grave, mai ales daca copilul nu a fost vaccinat. Gravitatea bolii este cauzata de intensitatea spasmului tusei, bronhopneumoniilor secundare si reactiilor encefalitice. La adulti, boala apare destul de rar.

Simptome

Perioada de incubatie dureaza intre 7 si 10 zile, iar in timpul incubatiei nu apare vreun semn de boala. Cu toate ca s-au descris cazuri atipice, cu o durata de numai cateva zile pana la o saptamana, simptomele tusei convulsive clasice dureaza aproximativ 6 saptamani si sunt impartite in 3 perioade.

Simptome perioada catarala (perioada de debut, de invazie)

• secretii nazale
• stranut si lacrimare
• febra usoara
• tuse usoara

Debutul este insidios, cu lacrimare, stranut, catar nazal, greata, indispozitie si cu tuse intermitenta in timpul noptii, care tinde sa devina diurna. Inceputul bolii este inselator, asemanandu-se cu o infectie banala a nasului sau gatului. Ulterior, apare si tusea ce devine din ce in ce mai frecventa si rebela la calmantele obisnuite. In acest stadiu, boala este greu de recunoscut, iar, din pacate, aceasta este perioada bolii cea mai contagioasa.

Simptome perioada convulsiva (cu tuse chintoasa)

• accese proxistice de tuse spastica ce se termina printr-o inspiratie suieratoare
• tuse continua
• tuse iritativa cu expectoratie
• varsaturi
• cianoza

Perioada convulsiva apare dupa 10 – 14 zile de la debutul stadiului cataral si se caracterizeaza prin accese de tuse care se succed rapid, de obicei urmate de o inspiratie accelerata profunda. Tusea devine frecventa, spastica, conducand la accese caracteristice. Bolnavul tuseste sacadat, de 10 pana la 20 de ori, din ce in ce mai repede, respiratia oprindu-se in timpul expiratiei, urmata fiind de inspiratie accelerata, profunda, suieratoare. Acesta este un acces de tuse chintoasa. Episoadele de tuse chintoasa, care se pot repeta pana la 50 de ori in 24 de ore, cuprind accese de tuse formate din 5 – 15 sacade, foarte apropiate una de alta, urmate de o inspiratie profunda (repriza).

Accesele de tuse si pericolul de varsaturi

Accesul de tuse este zguduitor, chinuitor, bolnavul se poate inrosi sau chiar invineti in timpul episoadelor de tuse. Tusea se termina cu expectoratia unor secretii mucoase, vascoase, lipicoase. De asemenea, varsaturile sunt obisnuite in timpul chintelor.

Chintele pot fi provocate de stimuli fizici, ca frica sau durerea, plans, stranut, inhalarea de substante iritante, supradistensia stomacului. Accesele de tuse sunt variabile ca numar, formele grave se manifesta mai ales noaptea spre dimineata. Apogeul frecventei s-a observat ca apare in cea de-a 3 saptamana a bolii.

In intervalul dintre accesele de tuse, starea bolnavului este buna, temperatura normala. Daca apare febra, trebuie luata in considerare aparitia unei complicatii.

Perioada de convalescenta

Aeasta perioada incepe de obicei dupa 4 saptamani de la debutul bolii si se manifesta printr-o scadere in frecventa si severitatea chintelor.

Impact

Tusea convulsiva poate afecta orice persoana, insa copiii mici neimunizati sau incomplet imunizati sunt deosebit de vulnerabili atat la infectia cu Bordetella pertusis, cat si la complicatiile acesteia, ce pot include pneumonii si convulsii.

Diagnostic

In cazul crizelor tipice de tuse convulsiva, diagnosticul este usor de precizat. In schimb, in formele atipice, usoare, ce survin la bolnavii vaccinati, diagnosticul diferential este dificil de stabilit.

Analize de laborator

Diagnosticul poate fi stabilit corect prin analize de laborator, tusea convulsiva fiind caracterizata de limfocitoza mare. De obicei, datele de laborator confirma o leucocitoza mare 15 000-20 000/mm3 (rareori pina la 50 000), cu 60-80% limfocite. In 70% din cazuri, germenul poate fi izolat prin insamantare directa (bolnavul tuseste pe suprafata mediului de cultura) sau prin cultura exsudatului recoltat cu tamponul. Cultura de Bordetella pertussis din secretiile nazale poate preciza diagnosticul.

Reactia in lant a polimerazei

Un alt test care a fost folosit cu succes pentru a identifica bacteria si a diagnostica tusea convulsiva este reactia in lant a polimerazei (PCR), test care poate identifica genetic bacteria din secretiile nazale.

Diagnostic diferential

Diagnosticul diferential in perioada catarala trebuie facut cu bronsita sau gripa. Limfocitoza care apare la un copil afebril poate ridica suspiciunea unei leucemii acute. De asemenea, unele pneumonii virale se confunda adesea cu tusea convulsiva (tuse asemanatoare, prelungita, leucocitoza, limfocitoza).

Tratament

Tratamentul tusei convulsive include adoptarea unor masuri generale de tratament, concomitent cu administrarea de antibiotice, calmante ale tusei si sedative usoare.

Formele usoare se trateaza la domiciliu in conditii de izolare, igiena corespunzatoare. Formele severe si complicate, mai des la copilul sub 2 ani se vor trata in spital pentru a putea interveni in cazul aparitiei acceselor asfixiante.

Tuse magareasca antibiotic

Antibioticele impotriva Bordetella pertussis pot fi eficace in reducerea severitatii tusei convulsive atunci cand sunt administrate in stadiul precoce al bolii. De asemenea, terapia cu antibiotice poate reduce riscul de transmitere a bacteriei la alti membri ai famileii, precum si la alte persoane care ar putea veni in contact cu persoana infectata. Din pacate, in cele mai multe cazuri, tusea convulsiva este diagnosticata ulterior, in faza convulsiva (paroxistica) a bolii.

Antibioticele folosite in tratamentul tusei convulsive sunt amplicilina, eritromicina, azitromicina si claritromicina. Durata tratamentului este de minim 8 zile. Antibioticele sunt, de asemenea, administrate preventiv la persoanele care au venit in contact apropiat cu bolnavi infectati, indiferent de statutul lor de vaccinare.

Masuri generale de tratament

Regimul alimentar

Pranzuri mici si repetate. Bolnavul va fi din nou alimentat, in cazul cand varsaturile se produc imediat dupa ce a mancat. La copiii mici care refuza sa manance se vor administra, prin gavaj, alimente bogate in calorii. In cazurile grave, se vor face perfuzii intravenoase cu solutii glucozate sau clorurate pentru a se asigura cantitatea de lichide necesare.

Tusea seaca tratament

Medicamentele sedative si expectorante nu sunt eficace. Atropinizarea, pana la inrosirea fetei, cu doze crescande de tinctura de beladona, la interval de 4 ore, incepand cu o picatura, este uneori utila.

Tratament tuse seaca iritativa

In cazurile severe, se pot folosi clisme mici cu eter incorporat in solutii uleioase. Eficacitatea tratamentelor pentru calmarea tusei este foarte redusa. Se mai pot folosi fenobarbital si azitrox sirop pentru calmarea tusei, dar se vor evita supradozarile si asocierea mai multor medicamente, pentru a nu conduce la deprimarea centrilor respiratori sau inducerea unei stari de somnolenta permanenta.

Complicatiile sunt grave si se trateaza in spital. Complicatiile pulmonare sunt cele mai frecvente, cele nervoase sunt mult mai rare, dar foarte grave.

Tuse magareasca tratament naturist

Ghimbirul

Medicina ayurvedica lauda capacitatea ghimbirului de a stimula sistemul imunitar prin incalzirea corpului, astfel incat acesta poate descompune acumularea de toxine in organe. Ghimbirul are si proprietati antibacteriene. Curata sistemul limfatic, impiedicand acumularea de toxine care ne fac susceptibili la infectii, in special ale sistemului respirator.

Mierea

Exista multe beneficii ale mierei asupra sanatatii, printre care capacitatea de a trata tusea la fel de eficient ca si siropurile de tuse disponibile in farmacii. O singura doza de miere poate reduce tusea si secretia de mucus. Pentru a-si ameliora simptomele de tuse convulsiva, persoanele mai mari de 1 an ar trebui sa ia 1 pana la 2 lingurite de miere inainte de culcare. Nu utilizati miere bruta pentru tratarea sugarilor.

Curcuma

Se poate demonstra ca turmericul (curcuma) este cea mai puternica planta de pe planeta in combaterea bolii. Turmericul poate fi utilizat pentru a reduce inflamatia si a ameliora durerea. Spre deosebire de medicamente, turmericul nu are efecte secundare cunoscute decat daca este administrat in cantitati extrem de excesive. O parte importanta a turmericului, curcumina, este cunoscuta pentru potentialul sau antibacterian.

Alimentatie/Stil de viatã

Alimentatia va fi formata mai mult din lichide, cu valoare nutritiva mai ridicata. Se vor da mese mai dese, de preferinta dupa accesele de chinta.

Complicatii

Complicatiile apar in special la sugari, la care boala este foarte grava. Daca febra depaseste 38,5 C, se poate banui o complicatie pulmonara ca rezultat al leziunilor mucoasei respiratorii, al mucozitatilor consistente sau al presiunii intratoracice crescute: bronhopneumonie, bronsiectazie, atelectazie, emfizem interstitial si subcutanat, pneumotorax, etc.

Asfixia este cea mai obisnuita complicatie. Apare cel mai frecvent la copii sub 2 ani si poate duce la convulsii si tulburari cerebrale.

Hipertensiunea intracraniana din timpul unei chinte de tuse poate produce, de asemenea, leziuni prin hemoragie cerebrala.

Cat de grava este tusea convulsiva?

Cu o ingrijire adecvata, cei mai multi oameni se vindeca fara nicio problema. Totusi, ea poate duce la pneumonie cu afectarea ulterioara a plamanilor. In cazuri foarte grave, lipsa oxigenului (asfixia) poate afecta creierul. Daca buzele bolnavului devin cianotice, aceasta inseamna ca are dificultati mari de respiratie si necesita ingrijire medicala de urgenta.

Preventie

Tuse convulsiva vaccin

Vaccinarea facuta la timp previne imbolnavirea de tuse convulsiva si da o imunitate durabila. Profilaxia in cazul infectiei cu Bordetella pertussis se poate realiza prin:

• Profilaxia pasiva a celor receptivi care au venit in contact cu bolnavi, se poate face de obicei cu ser hiperimun (20 ml intramuscular) sau cu y-globuline hiperimune (2,5 ml intramuscular).
• Imunitatea activa se obtine prin administrarea de vaccin anti-pertussis, singur sau in combinatie cu anatoxina difterica si tetanica. In tara noastra, vaccinarea anti-pertussis se practica la copiii in virsta de 3-9 luni cu trivaccin diftero-tetanic-pertussis (DTP). Revaccinarea se practica dupa 6-9 luni de la vaccinare, iar revaccinarea a III-a dupa 18-24 de luni de la prima revaccine, ambele cu trivaccinul diftero-tetanic-pertussis (DTP).

Referinte:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/whooping-cough/symptoms-causes/syc-20378973
2. https://kidshealth.org/en/parents/whooping-cough.html?WT.ac=ctg
3. https://draxe.com/whooping-cough-symptoms/