Tulburari de alimentatie – cauze, simptome, tratament
Tulburarile de alimentatie afecteaza fizicul si psihicul unei persoane, sanatatea si nivelul de functionare in general. Aflati din materialul urmator care sunt cauzele, simptomele si tratamentul in cazul tulburarilor alimentare.
Cuprins:
- Ce sunt tulburarile de alimentatie?
- Cauze
- Semne si simptome
- Stresul si alimentatia
- Mancatul emotional
- De ce este important sa mergi la psiholog?
- Tratament
- Recomandari
Ce sunt tulburarile de alimentatie?
Tulburarile de alimentatie sunt boli serioase, fiind socotite bolile mentale cu rata mortalitatii cea mai ridicata.
Desi cele mai cunoscute par a fi anorexia si bulimia, tulburarile de alimentatie includ si ortorexia, anorexia atletica sau anorexia nervoasa. Ortorexia (obsesia de a se alimenta corect) nu e recunoscuta oficial ca fiind o tulburare mentala, dar totusi ea este considerata de catre specialisti o disfunctionalitate alimentara.
Pe scurt, anorexia este caracterizata de diete excesive, practicarea de exercitii fizice in exces, greutate sub limita normala si o frica intensa de a lua in greutate. Bulimia este caracterizata de frica intensa de a lua in greutate, episoade de infometare alternate cu provocarea vomitarii. Mai este caracterizata si de luarea de laxative si medicamente care taie pofta de mancare, postul indelungat, diuretice, practicarea de exercitii fizice indelungate si compulsive.
Cauze
Femeile, cele mai afectate
In jur de 90-95% dintre persoanele anorexice si bulimice sunt femei. Asociatia Americana a Anorexicilor si Bulimicilor reclama faptul ca cel putin 1.000 de femei mor anual din cauza complicatiilor anorexiei. Cauzele acestor boli pot fi complexe, dar mai ales multiple precum:
- depresia
- abuzul fizic sau psihic
- stres
- supunere repetata la mesaje referitoare la intrunirea unor conditii de frumusete.
Atat persoanele anorexice, cat si cele bulimice au o preocupare constanta fata de mancare si fata de obsesia de a slabi. In mod popular, multi oameni au impresia ca persoanele care au o problema cu mancarea sunt si foarte slabe, bulimicii ”ascunzandu-se” mai bine decat anorexicii. Desi nu departe de adevar, exista si cazuri in care bulimicii par sa aiba o greutate normala.
Semne si simptome
Cine ajunge in cabinet?
Persoanele care ajung la psihoterapie cu tulburari de alimentatie sunt destul de dificil de diagnosticat si multe paciente ajung la doctor nu din cauza anorexiei, ci din cauza amenoreei, a problemelor aparatului digestiv sau dentare. Atunci cand ajung la psihoterapeut, ele acuza alte probleme, cum ar fi anxietate crescuta, depresie sau o emotionalitate fluctuanta. Pe masura ce se desfasoara procesul terapeutic, ies la iveala chestiuni precum o stima scazuta de sine, devalorizare a propriei persoane, elemente obsesive de control sau acceptare de sine, relatia cu mancarea nefiind prima care se desprinde din problematica clientilor. Ca afectiune, bulimia implica un consum mare de alimente, care mai apoi sunt vomitate, consum urmat de perioade de post, de clisme sau uzul diureticelor sau al laxativelor.
Simptome ale bulimiei si anorexiei
Uneori, bulimicii pot fi vazuti facand, ore in sir, sport in exces. Anorexia este mai usor de observat. Pacientii cu aceasta tulburare au scaderi mari si bruste in greutate, un ten deshidratat, par fragil si uneori lanugo (un perisor fin care apare pe corp si care in mod normal se gaseste doar la nou-nascuti sau in cazuri de anorexie).
Semne distinctive
Uneori, persoanele care sufera de bulimie pot avea semne sau un comportament distinctiv. Se duc la toaleta imediat dupa ce mananca, isi induc starea de voma prin introducerea degetelor pe gat. Un semn specific este semnul Russell caracterizat prin calusuri (bataturi pe partea dorsala a mainii, determinate de frecarea mainii de incisivi in cursul declansarii varsaturii). In plus, au ochii injectati dupa ce vin de la baie, fata si gatul umflate, evita mesele in familie sau cu prietenii, vorbesc necontenit despre continutul caloric al alimentelor. De asemenea, isi taie uneori mancarea in bucatele foarte mici, o masa dureaza foarte mult. Aceste persoane sunt foarte emotionale, au frisoane frecvente sau dureri cronice in gat.
Stresul si alimentatia
”– O bucata de branza si o paine alba! am spus eu si am aruncat o jumatate de coroana pe tejghea.
– Branza si paine de toti banii? intreba vanzatoarea ironic, fara sa ma priveasca.
– Da, de toti, am raspuns eu nepasator.
Am luat cumparaturile si i-am spus, foarte politicos, buna ziua vanzatoarei batrane si grase, apoi am plecat direct spre parcul castelului de pe colina. Am gasit o banca libera si am inceput sa infulec cu lacomie. Imi facea bine. Demult nu mai avusesem parte de o masa atat de imbelsugata si, incetul cu incetul, dupa ce ma saturasem, m-a cuprins acea stare de liniste pe care o simti dupa un plans indelungat.
Curajul mi-a crescut. Nu ma mai multumeam sa scriu doar un articol despre ceva asa de simplu si banal cum ar fi crimele viitorului. De altfel, un subiect care nu continea nicio enigma pentru nimeni. Oricine se putea documenta asupra lui rasfoind putin prin cartile de istorie. Ma simteam in stare de un efort mai mare. Doream sa inving greutati serioase si m-am hotarat sa scriu o disertatie in trei capitole despre cunoasterea filosofica. Voi avea fireste si prilejul sa-i fac de petrecanie vreunuia dintre sofismele lui Kant…” (Knut Hamsun, Foamea, Oslo,1890, traducere in limba romana de Valeriu Munteanu, Editura Univers, Bucuresti, 2007).
Foamea ca emotie
Randurile de mai sus descriu nu emotii legate de foame, ci foamea ca emotie. Inca mai citim in manualele de anatomie si fiziologie despre centrii foamei si ai satietatii si despre arcul reflex din care acesti centri fac parte. Unii psihologi o mai incadreaza inca la nivelul mecanismelor instinctuale legate de nevoile de supravietuire.
Asa-zisii centri ai foamei si ai satietatii se afla in hipotalamus si nu sunt de fapt decat o parte a unor circuite ale placerii sau disconfortului. Nici macar la animale nu se poate demonstra ca foamea ar fi un reflex neconditionat. La stimularea unor anumite circuite ale placerii, animalele continuau sa apese pedala care descarca impulsuri in aceste circuite, neglijand sa se mai alimenteze. Nu intamplator, masa reprezinta locul predilect de exprimare a emotiilor sociale. A sta la masa cu cineva reprezinta in societatile traditionale un mod de a incheia un pact de neagresiune, dupa cum a refuza sa onorezi invitatia la masa poate constitui un act de ostilitate.
Bulimia
In logica pozitivista si mecanicista a secolului al XIX-lea a fost descrisa si o boala care ar fi fost consecinta functionarii anormale a centrilor foamei. Numele aceste boli, bulimie, vine din limba greaca, insemnand literal ”foame de bou”.
Statisticile spun ca bulimia este de patru ori mai frecventa la femei decat la barbati. Unii specialisti cred ca statisticile sunt pacalite in acest caz de modul in care este definita bulimia. Episoadele de ingerare masiva de alimente sunt mai des intalnite la femei din cauza vinovatiei pe care o resimt in legatura cu incalcarea anumitor reguli de moderatie. Acestea sunt observate de societate mai strict decat in cazul barbatilor. In plus, barbatii au inca o gama mai larga de posibilitati de a-si manifesta si lipsa de masura, si abdicarea de la rationalitate.
Procesul
- Stresul sau anxietatea genereaza o secretie crescuta de adrenalina. Adrenalina are ca rezultat mobilizarea rezervelor de glucoza din organism, in timp ce reactia insulinei la cresterea glicemiei duce in final la hipoglicemie, tradusa in senzatia de foame. Daca in acest moment luam o gustare bogata in glucide (ciocolata, sandviciuri, cornuri, chipsuri), provocam o hiperglicemie abrupta care va fi urmata de hipoglicemie si ciclul reincepe.
- Limitarea oportunitatilor de a ma bucura de placeri elaborate creste nevoia de gratificatie imediata. Cea mai la indemana placere este mancatul. In timp se creeaza obisnuinta si dependenta de aceasta sursa de placere.
Comportament de substitutie
- La intreruperea unui alt comportament adictiv, fumatul de exemplu, bulimia este cel mai frecvent comportament de inlocuire a satisfactiei la care tocmai am renuntat.
- E de mentionat ca, odata inceput procesul de ingrasare, celula adipoasa va trimite semnale pentru a continua procesul. Functia normala a tesutului gras este acumularea pentru perioade de foamete. Cu alte cuvinte, chiar si daca facem abstractie de potentiatorii de gust sau de lacomie, senzatia de satietate nu indica un echilibru energetic ci un usor surplus energetic.
Mancatul emotional
De multe ori, atunci cand ne gandim la mancatul emotional, il asociem cu emotii negative. Oamenii insa mananca si cand sunt fericiti, la petreceri sau la nunti, nu numai atunci cand divorteaza sau la parastase.
Din nefericire, insa, mancatul emotional nu a fost definit clinic ca fiind asociat cu evenimentele fericite, desi imbuibatul nesanatos are loc si de Craciun si de Paste, nu numai atunci cand ramanem fara slujba sau fara iubit.
Asocierea mancarii cu emotia, ci nu cu starea de foame, are radacini vechi. Conexiunea adanca dintre stomacurile si creierele noastre a ajutat omenirea sa supravietuiasca atunci cand sursele de mancare erau putine. In prezent, insa, si-a depasit utilitatea si ajunge sa contribuie la problemele omului modern, cum ar fi obezitatea.
Mancare in loc de mangaiere
In copilaria timpurie, copiilor li se ofera de multe ori mancare, in loc de confort emotional. Cand sunt sugari, ei pot plange din multe motive (colici, scutece murdare, eruptie dentara etc.). De cele mai multe ori, insa, mama traduce plansul copilului ca fiind unul de foame, oferindu-i sanul sau biberonul. Copilul invata, in acest fel, sa asocieze confortul emotional cu mancarea, lucru pe care il va face si cand va fi mai mare. Chiar si copiilor mari li se dau inghetata, pizza si ciocolata daca iau note bune, sunt cuminti sau ca sa nu mai fie tristi. In acest fel, mancarea isi depaseste atributiile de combustibil nutritional, ajungand sa fie o moneda de schimb.
Cand stresul duce la imbuibare
Pentru a evita mancatul emotional intr-o viata in care suntem coplesiti de emotii, este de dorit sa identificam starile prin care trecem. De asemenea, trebuie sa ne asiguram ca mancam atunci cand ne este foame. Daca reusim sa constientizam ca, dupa fiecare cearta cu seful sau cu iubitul, dam iama in ciocolata, cel mai probabil este mancat emotional. Putini sunt cei care atunci cand sunt suparati isi prepara o salata de cruditati sau legume la gratar cu peste slab. Cei mai multi dau fuga la chips-uri, ciocolata, vin sau inghetata. Acestea procura intr-un timp foarte scurt zahar, sare si grasime, substante eliberatoare de energie imediata si candva vitale pentru supravietuirea rasei umane. Pentru a identifica corect mancatul emotional, este important sa observam momentele in care ne repezim la mancare, tipul si cantitatea de mancare ingurgitata.
Hormonul foamei si hormonul satietatii
In principal, starile de foame si satietate sunt reglate de doua substante: grelina si leptina. Grelina este numita si ”hormonul foamei” si este produsa de celulele greline in tractul gastrointestinal, ea avand mai multe roluri in organism. Cel mai important este insa reglarea senzatiei de foame. Atunci cand stomacul este gol, se secreta grelina, iar cand el este plin, se opreste secretia acestui hormon. Grelina transmite creierului senzatia de foame, iar leptina, ”hormonul satietatii”, este cel care o inhiba, transmitand creierului ca avem destula energie pentru a ne opri din mancat. In general, cu cat esti mai gras, cu atat mai multa leptina ai in sange. In mod normal, nivelurile de grelina cresc in mod dramatic inainte de masa, acest lucru semnalizand foamea, apoi scad si raman scazute timp de 3-4 ore dupa masa. Daca mancati mai des de trei ore, s-ar putea sa fie mancat emotional.
Alimente care dau stare de bine
Unele mancaruri au fost asociate inca din antichitate cu starea pe care o generau si probabil, macar o data in viata, toti ne-am simtit lipsiti de vointa si coplesiti de somnolenta dupa o masa copioasa cu curcan, de pilda (un studiu facut in 2009 a gasit ca cel putin 36% dintre oameni mananca emotional). Lucru explicabil, pentru ca aceasta pasare contine triptofan, o substanta ce stimuleaza productia de serotonina, un neurotransmitator responsabil pentru starea de bine si buna dispozitie. Triptofanul se regaseste si in banane, ananas, prune, nuci, lapte, melci, scoici, caracatita si sepie. Serotonina este responsabila, printre altele, si de reglarea somnului si apetitului.
Efectele carbohidratilor
O alta teorie sugereaza ca o dieta bogata in carbohidrati poate ajuta in starile depresive, in sindromul premenstrual sau starile afective sezonale. Pe de alta parte, o dieta bogata in proteine poate scadea nivelurile de serotonina.
S-ar putea crede, asadar, ca atunci cand suntem suparati dam fuga la cutia cu cereale integrale, insa nu este asa. Cei mai multi ne refugiem in dulciuri, preferinta pentru dulce fiind prezenta de la nastere si avand valoare adaptativa. In timp ce gustul amar poate indica prezenta unor toxine, dulcele indica prezenta carbohidratilor, care sunt vitali pentru om. In acest sens, ciocolata are un efect puternic asupra starii emotionale, in general crescand emotiile placute si reducand tensiunea psihica.
Ciocolata, remediu antistres
Cei mai multi dintre noi prefera sa manance ciocolata atunci cand experimenteaza emotii negative precum:
Ciocolata contine un numar de substante chimice psihoactive, precum:
- anandamine, care stimuleaza creierul in acelasi fel ca si canabisul
- tiramina si feniltilamina care au acelasi efect precum amfetamina
- teobromina si cafeina care actioneza ca stimulanti
De exemplu, e nevoie de 2-3 g de feniltilamina pentru a obtine un efect antidepresiv, o ciocolata de 50 g continand numai o treime de miligram.
Furia, tristetea, tensiunea ”se trateaza” cu carbohidrati
Asa cum exista mancatul emotional, ca un semnal transmis de creier, (”hei, sunt trist, da-mi ceva dulce ca sa ma simt mai bine”), asa exista si un efect al mancarii asupra starii emotionale. Mancarea si emotiile se pot influenta reciproc. Mananci pentru ca esti trist, dar devii deprimat si pentru ca mananci anumite mancaruri. S-a observat astfel ca dietele cu un nivel redus de carbohidrati pot conduce la sentimente de furie, depresie si tensiune, pe cand cele bogate in proteine duc la stari de furie necontrolata.
Regimurile bogate in carbohidrati sunt considerate a avea un efect benefic asupra starii de bine. Dar asa cum mancarea ne influenteaza starea emotionala, la fel si starea emotionala ne poate dicta ceea ce alegem sa mancam. Un studiu a aratat ca atunci cand au vizionat un film trist, participantii au optat pentru popcorn cu unt si sare, ci nu pentru struguri fara samburi, de pilda.
Mirosul starneste pofte si amintiri
Factorii cognitivi sunt uneori la fel de puternici ca si cei fiziologici. Uneori, chiar daca stomacul si creierul ne spun ca suntem satuli, e de ajuns sa simtim un miros placut (cum e cel de cozonac, de pilda), pe care sa il asociem cu o perioada frumoasa din copilarie, ca sa experimentam o senzatie de pofta, confundata cu cea de foame. Mirosul mancarii (”ca la mama acasa”) poate evoca o experienta emotionala puternica. In plus, situatia in care o mancare este consumata si experienta noastra trecuta cu anumite mancaruri ne pot influenta raspunsul emotional. Daca ni s-a facut vreodata rau de la mamaliguta calda cu lapte rece si cu zahar, simpla vedere a acestui fel de mancare ne poate evoca un sentiment de dezgust.
De ce este important sa mergi la psiholog?
Totusi, relatia dintre mancare si emotii este una complexa si e universal valabil ca mancam atunci cand suntem coplesiti de emotii (nunti, botezuri, inmormantari, divorturi). Specialistii insa cad de acord ca o informare asupra continutului unui produs, o dieta echilibrata, precum si constientizarea starii emotionale pe care o incearca o persoana pot ajuta mancatorii emotionali sa isi mai tempereze poftele. Psihoterapia ne poate invata cum sa obtinem acest lucru si sa ne gestionam emotiile in mod constructiv, controland astfel mancatul emotional.
Tratament
In lumea noastra aportul energetic poate fi programat. Nu cantarele sau alimentele potrivite ne lipsesc, ci mai degraba educatia de a ne citi emotiile, chiar daca sau mai ales cand ele apar sub masca impulsurilor.
- Stabiliti un program al meselor si respectati-l tot atat cat respectati programul de lucru.
- Ganditi-va anticipat la lucrurile placute pe care le-ati putea face in pauzele programate si neprogramate. De fiecare data cand simtiti nevoia sa mancati in afara programului stabilit pentru mese, amintiti-va sa faceti aceste lucruri placute.
- Daca tocmai ati renuntat la fumat, planificati-va sa petreceti intr-un alt mod placut sau interesant minutele pe care le petreceati fumand.
- Analizati gama placerilor pe care vi le acordati. Daca gravitati in jurul mancarii e deja o problema, iar daca nu prea mai conteaza ce mancati, e sigur o dependenta. O dependenta este in mod sigur si o problema emotionala. Cautati sprijin pentru aceasta problema.
Recomandari
- Mesaje de genul ”mananca si tu ceva ca esti piele si os” sau ”mai lasa mancarea aia ca te-ai rotunjit” sunt daunatoare in egala masura pentru tinerele fete. Nu ii criticati sau judecati pe cei care sufera de aceste tulburari. Nu a fost alegerea lor sa se imbolnaveasca, dar ii puteti ajuta oferind sprijin in cadrul terapiei de familie.
- Nu fortati persoana sa manance – vindecarea nu este o lupta pentru control.
- Nu faceti comentarii despre mancare, continutul caloric, greutatea persoanei, felul in care arata (nu o complimentati daca este slaba ca), sprijiniti si chiar incurajati demersul persoanei daca aceasta cauta ajutor specializat, ajustati-va asteptarile (nu exista recuperare rapida), asigurati-o ca nu este singura in lupta ei cu tulburarea alimentara.
Ce pot face cei din jur?
Ca sa intelegem pe cineva cu o tulburare alimentara ar fi bine sa intelegem ca tulburarile alimentare nu sunt despre cat de mult sau cat de putin mananca cineva, ci despre capcana in care cade atunci cand se bazeaza pe mancare sau pe greutatea corporala ca fiind baza sentimentelor pe care le au. O persoana cu o tulburare alimentara se bazeaza mai mult pe greutate si mancare atunci cand isi evalueaza stima de sine. Lupta cu controlul si mancarea a ajuns sa reprezinte un tip de ordine si disciplina. Ele pot gandi uneori ca, daca nu sunt capabile sa isi tina foamea sub control, nu au control in niciun alt aspect al vietii lor. Sentimentele negative pe care o persoana cu anorexie sau bulimie le are despre ea insasi nu incep cu tulburarea alimentara. Tulburarea alimentara incepe din incercarea persoanei de a se simti mai bine prin controlul mancarii.
Referinte:
- https://www.eatingdisorderhope.com/information/eating-disorder
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/eating-disorders/in-depth/eating-disorder-treatment/art-20046234
- https://www.eatingdisorderhope.com/treatment-for-eating-disorders
- https://www.eatingdisorderhope.com/treatment-for-eating-disorders/types-of-treatments
- https://www.helpguide.org/articles/eating-disorders/eating-disorder-treatment-and-recovery.htm/
- https://www.eatingdisorderhope.com/timberline-knolls-get-help-now/
- https://www.healthline.com/nutrition/common-eating-disorders
https://www.nationaleatingdisorders.org/warning-signs-and-symptoms
