Trahom (conjunctivita granuloasa) – cauze, simptome, tratament

Trahomul este o boala oculara cauzata de infectia cu bacteria Chlamydia trachomatis. Aflati mai multe despre trahom din materialul urmator.

Cuprins:

1. Ce este trahomul?
2. Cauze si factori de risc
3. Simptomele trahomului
4. Diagnostic
5. Tratament pentru trahom
6. Complicatii
7. Prevenire

Ce este trahomul?

Inflamatia pleoapei superioare

Trahomul este o infectie bacteriana care afecteaza ochii. Este cauzata de bacteria Chlamydia trachomatis. Trahomul este contagios, raspandindu-se prin contactul cu ochii, pleoapele si secretiile nasului sau gatului persoanelor infectate. De asemenea, poate fi transmis prin atingerea obiectelor infectate, cum ar fi batistele.

Inflamatie ochi pleoapa

La inceput, trahomul poate provoca mancarime usoara si iritatie la nivelul ochilor si pleoapelor. Apoi, pleoapele se umfla si din ochi incepe sa curga puroi. Netratat, trahomul poate duce la orbire.

Trahomul este principala cauza care poate fi prevenita de orbire la nivel mondial. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) estimeaza ca aproape 2 milioane de oameni au orbit in urma acestei boli. Cele mai multe cazuri de orbire provocata de trahom apar in zonele sarace ale Africii. In zonele in care afectiunea predomina, ratele de infectie la copiii sub 5 ani pot fi de 60% sau mai mult.

Tratamentul precoce poate ajuta la prevenirea complicatiilor trahomului.

Cauze si factori de risc

Trahomul este cauzat de anumite subtipuri ale Chlamydia trachomatis, o bacterie care poate provoca, de asemenea, infectia cu transmitere sexuala a

.

Afectiunea se raspandeste prin contactul cu lichidul care se scurge din ochii sau nasul unei persoane infectate. De asemenea, mainile, imbracamintea, prosoapele si insectele pot fi toate cai de transmitere. In tarile aflate in curs de dezvoltare, mustele care intra in contact cu ochii sunt, de asemenea, un mijloc de transmitere.

Factori de risc

Acesti factori cresc riscul de contractare a trahomului:

• Trahomul este in primul rand o boala frecvent intalnita in randul populatiilor extrem de sarace din tarile aflate in curs de dezvoltare.
• Conditii de viata aglomerate. Persoanele care traiesc in contact strans prezinta un risc mai mare de a raspandi infectia.
• Igiena precara. Conditiile sanitare deficitare si lipsa igienei ajuta la raspandirea bolii.
• In zonele in care boala este activa, trahomul apare cel mai des la copiii cu varste cuprinse intre 4 si 6 ani.
• In unele zone, femeilor au riscuri de 4-6 ori mai mari decat barbatii de a contracta boala.
• Persoanele care traiesc in zone in care mustele sunt extrem de raspandite au riscuri mai mari de a dezvolta aceste infectii.
• Lipsa latrinelor. Populatiile fara acces la latrine – un tip de toaleta comunala – au riscuri mai mari de a dezvolta boala.

Simptomele trahomului

Semnele si simptomele trahomului afecteaza de obicei ambii ochi. Printre aceste semne se numara:

• Mancarime usoara si iritatie la nivelul ochilor si pleoapelor
• Puroi care se scurge din ochi
• Pleoape umflate
• Sensibilitate la lumina (fotofobie)
• Durere oculara

In general, copiii mici sunt cei mai sensibili la infectii. Insa boala avanseaza incet si este posibil ca simptomele mai dureroase sa apara abia la varsta adulta. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a identificat cinci etape in dezvoltarea trahomului:

Inflamatii – foliculare

In aceasta etapa, infectia abia debuteaza. Cinci sau mai multi foliculi – mici umflaturi care contin limfocite, un tip de celule albe ale sangelui – pot fi observati cu ajutorul instrumentelor de marire pe suprafata interioara a pleoapei superioare (conjunctiva).

Inflamatii – intense

In aceasta etapa, ochiul este extrem de infectat si devine iritat, iar pleoapa superioara se ingroasa sau se umfla.

Pleoapele se cicatrizeaza

Infectiile repetate duc la cicatrizarea pleoapei interioare. Cicatricile au aspectul unor linii albe atunci cand sunt examinate cu instrumentele de marire. Pleoapa se poate deforma si se poate rasuci spre interior (entropion).

Gene care cresc spre interior (trihiaza)

Membrana interioara cicatrizata a pleoapei continua sa se deformeze, determinand rasucirea genelor, astfel incat acestea incep sa zgarie suprafata exterioara transparenta a ochiului (corneea).

Intunecarea corneei

Corneea devine afectata de o inflamatie care se observa cel mai frecvent sub pleoapa superioara. Inflamatia, agravata de genele rasucite care zgarie corneea, provoaca intunecarea corneei.

Toate semnele trahomului sunt mai severe la nivelul pleoapei superioare decat in pleoapa inferioara. Daca se tot cicatrizeaza, pleoapa superioara poate prezenta o linie groasa.

In plus, tesutul glandular lubrifiant din pleoape – inclusiv glandele producatoare de lacrimi (glandele lacrimale) – poate fi afectat. Acest lucru poate provoca uscaciune extrema, agravand si mai mult problema.

Cand se recomanda vizita la doctor

Luati legatura cu medicul daca prezentati mancarimi, ochi iritati sau lichide care curg din ochi, mai ales daca locuiti sau ati calatorit recent intr-o zona in care boala este raspandita. Trahomul este o afectiune contagioasa. Infectiile suplimentare pot fi evitate prin administrarea cat mai rapida a tratamentului.

Diagnostic

Medicul oftalmolog poate diagnostica majoritatea cazurilor de conjunctivita in urma unui examinari oculare. In cazul in care ati vizitat o tara in care trahomul este des intalnit, doctorul va propune recoltarea unei probe de lichid (cultura) ocular. Pentru a face acest lucru, medicul va anestezia ochiul si va tampona suprafata acestuia. Analizele de laborator vor arata daca trahomul este sursa infectiei oculare.

In cazuri mai severe de trahom, un examen oftalmologic va dezvalui:

• cicatricile aparute pe interiorul pleoapei superioare
• dezvoltarea de noi vase de sange in cornee
• gene care cresc spre interior

Tratament pentru trahom

Optiunile de tratament pentru trahom depind de stadiul bolii.

Medicamente

In stadiile incipiente ale infectiei, tratamentul cu antibiotice poate fi suficient pentru a elimina infectia. Medicul poate prescrie unguente pentru ochi care contin tetraciclina sau azitromicina orala. Azitromicina pare sa fie mai eficienta decat tetraciclina, insa este mai scumpa.

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda ca intreaga comunitate sa ia antibiotice daca peste 10 la suta dintre copii au fost afectati de trahom. Scopul acestei masuri este de a-i trata pe toti oamenii care au fost expusi la trahom si de a reduce raspandirea afectiunii.

Interventie chirurgicala

Daca boala ajunge intr-un stadiu avansat, in care pleoapele capata deformari dureroase, medicul poate propune interventia chirurgicala. Cei de la OMS recomanda operatia in cazul persoanelor cu trahom in stadiu avansat.

In cadrul operatiei de rotire a pleoapelor, medicul face o incizie in pleoapa cicatrizata si roteste genele astfel incat acestea sa nu mai zgarie corneea. Astfel, procedura opreste avansarea cicatrizarii corneei si poate ajuta la prevenirea unei pierderi ulterioare a vederii.

In cazul in care corneea a devenit suficient de intunecata incat afecteaza serios vederea, transplantul de cornee poate fi solutia optima prin care vederea poate fi imbunatatita. Cu toate acestea, in mod frecvent, in caz de trahom, aceasta interventie nu are rezultate bune.

Eliminarea genelor

In unele cazuri, doctorul poate propune o procedura de indepartare a genelor (epilare). Poate fi nevoie ca aceasta procedura sa fie facuta in mod repetat. O alta optiune temporara, in cazul in care interventia chirurgicala nu poate fi pusa in practica, este sa aplicati un bandaj adeziv peste gene pentru a le impiedica pe acestea sa intre in contact cu ochiul.

Complicatii

Trahomul cauzat de Chlamydia trachomatis poate fi tratat foarte usor daca infectia este descoperita la timp, iar tratamentul cu antibiotice este inceput. Cu toate acestea, trahomul este o raspandita cauza infectioasa a orbirii. Infectiile repetate sau secundare pot provoca anumite complicatii, cum ar fi:

• Cicatrizarea pleoapei interioare
• Deformarea pleoapelor, de exemplu rasucirea spre interior a pleoapei (entropion) sau genele incrucisate (trihiaza)
• Cicatrizarea sau intunecarea corneei
• Pierderea partiala sau completa a vederii

Prevenire

Daca ati fost tratati pentru trahom cu antibiotice sau chirurgie, reinfectarea poate aparea, ea reprezentand intotdeauna o problema. Pentru protectia lor si pentru siguranta celorlalti, pacientii trebuie sa se asigure ca membrii familiei sau alte persoane cu care traiesc sunt examinate si, daca este necesar, tratate de trahom.

Trahomul poate aparea oriunde la nivel mondial, insa este mai intalnit in Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Africa sub-Sahariana si zonele din sudul Asiei si China. Daca va aflati in regiunile in care afectiunea este raspandita, luati masuri suplimentare pentru practicarea unei bune igiene, lucru care poate fi de mare ajutor in prevenirea infectiei.

Practici pentru o igiena adecvata

• Spalarea fetei si a mainilor. Spalati-va bine pe fata pentru a rupe ciclul de reinfectare.
• Tineti mustele departe. Reduceti populatia de muste pentru a elimina o sursa majora de transmitere.
• Gestionati in mod corect deseurile. Eliminarea corecta a deseurilor animale si umane poate reduce terenurile de reproducere a mustelor.
• Un acces mai bun la apa. Accesul facil la o sursa de apa dulce poate ajuta la imbunatatirea conditiilor de igiena.

Exista vaccin anti trahom?

Nu este disponibil niciun vaccin impotriva bacteriei Chlamydia trachomatis, insa exista metode de prevenire a infectarii. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a dezvoltat o strategie de prevenire a trahomului, cu scopul de a o elimina anul acesta. Strategia, intitulata SAFE, presupune:

• Chirurgie pentru tratarea formelor avansate de trahom
• Antibiotice pentru tratarea si prevenirea infectiei
• Curatare faciala
• Imbunatatiri ale conditiilor de mediu, in special in controlul apei, al canalizarii si al zborului

Referinte:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/trachoma/symptoms-causes/syc-20378505
2. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/trachoma