Tetraplegie – cauze, simptome, tratament

Tetraplegia este un tip de paralizie care duce la afectarea completa sau partiala a membrelor si a functiei trunchiului. Aflati mai multe despre tetraplegie din materialul urmator.

Cuprins:

1. Ce este tetraplegia?
2. Forme de tetraplegie
3. Cauze
4. Simptome
5. Diagnostic
6. Tratament
7. Viata cu tetraplegie

Ce este tetraplegia?

Tetraplegia afecteaza toate cele patru membre, plus trunchiul. Majoritatea persoanelor cu tetraplegie au o paralizie semnificativa sub gat, iar multi dintre acestia sunt complet incapabili sa se miste. Aceasta forma de paralizie este, inevitabil, produsul leziunilor mari la nivelul maduvei spinarii, de obicei in coloana cervicala cuprinsa intre C1-C7. Cu cat vatamarea este mai mare, cu atat va fi mai mare si prejudiciul, iar leziunile maduvei spinarii sunt foarte dese.

Ati putea crede ca paralizia totala a bratelor si picioarelor implica afectarea membrelor, dar majoritatea tetraplegicilor au picioare si brate perfect sanatoase. In schimb, problema incepe in creier sau maduva spinarii si, ocazional, in ambele. Maduva spinarii este insarcinata cu trimiterea de semnale catre si dinspre creier, in timp ce creierul prelucreaza si interpreteaza aceste semnale. Astfel, o vatamare a maduvei spinarii impiedica creierul sa trimita aceste semnale, in timp ce o leziune cerebrala afecteaza capacitatea creierului de a le prelucra.

Care ar putea fi prognosticul in anumite cazuri

Leziunile care provoaca tetraplegia sunt imprevizibile, deoarece sunt implicate deseori numeroase structuri complexe. Din cauza naturii delicate a creierului si a maduvei spinarii, specialistii nu pot intelege inca mai multe despre aceste organe. Cercetarile sugereaza, de exemplu, ca creierul poate compensa leziunile in unele zone si chiar pentru daune extinse, dar ca recuperarea in urma unor leziuni produse in alte zone este practic imposibila.

Din acest motiv, un prognostic precis nu poate fi oferit in cazul persoanelor cu tetraplegie. Pe masura ce umflaturile la locul accidentarii scad, unele functii isi pot reveni. Unii tetraplegici se recupereaza chiar si spontan. Operatiile si alte tratamente pot ajuta, in special daca medicul este capabil sa elimine ceva care comprima maduva spinarii sau afecteaza functia creierului.

Forme de tetraplegie

Tetraplegie spastica

Tetraplegia spastica este o forma de paralizie cerebrala spastica, aceasta afectand toate cele patru membre (atat bratele, cat si picioarele).

Comparativ cu tetraplegia, tetraplegia spastica se defineste printr-o spasticitate a membrelor, spre deosebire de paralizia stricta. Se distinge de alte forme de paralizie cerebrala prin faptul ca cei afectati manifesta miscari rigide, sacadate, provenite din hipertonia muschilor.

Tetrapareza tetraplegie

Tetraplegia este o paralizie cauzata de boala sau o vatamare care duce la pierderea partiala sau totala a utilizarii tuturor celor patru membre si ale trunchiului. Tetrapareza, pe de alta parte, este caracterizata de o slabiciune musculara care afecteaza toate cele patru membre. Poate fi flasca sau spastica.

Paraplegie

Paraplegia este similara, insa nu sunt afectate bratele. Pierderea este de obicei senzoriala si motorie, ceea ce inseamna ca atat senzatia, cat si controlul sunt pierdute.

Tetraplegie Frankel

Functia maduvei spinarii – scala Frankel

Clasificare

• Grad A: Paralizie completa
• Gradul B: Functie senzoriala doar sub nivelul accidentarii
• Grad C: Functie motorie incompleta sub nivelul leziunii
• Gradul D: Functie motorie corecta la o valoare mai buna sub nivelul leziunii
• Grad E: Functie normala

Cauze

Orice leziune la nivelul maduvei spinarii sau care afecteaza mai multe regiuni din creier poate duce la paralizia tuturor celor patru membre. Majoritatea cazurilor de tetraplegie apar in urma producerii unor leziuni la nivelul maduvei spinarii, principalele cauze ale acestor accidente fiind:

• Accidente auto (37%)
• Caderi (30%)
• Acte de violenta (28%); principala cauza a ranilor prin violenta sunt atacurile armate, reprezentand in totalitate 14% dintre toate leziunile maduvei spinarii.
• Activitati sportive si recreative (9%)
• Accidente medicale si chirurgicale (4%)

Statistici

In anii ’70, speranta medie de viata in urma unei leziuni a maduvei spinarii era de doar 29 de ani, dar acum a crescut la 42. Majoritatea (82%) supravietuitorilor sunt barbati. 250.000 de americani traiesc in prezent cu leziuni ale maduvei spinarii, cu aproximativ 12.500 de cazuri noi in fiecare an. O serie de probleme provoaca restul de leziuni care duc la tetraplegie, desi majoritatea acestor leziuni sunt de natura traumatica.

Leziunile non-traumatice sunt cele care nu implica o lezare brusca. De exemplu, infectiile, tumorile cerebrale si unele defecte congenitale pot provoca tetraplegia, in special daca sunt lasate netratate. In unele cazuri, tetraplegia cauzata de factori care nu sunt traumatici, cum ar fi infectiile, poate fi reversibila, insa numai daca afectiunea este descoperita la timp pentru a se permite tratamentul.

Simptome

Atunci cand o persoana isi pierde toate functiile senzoriale si motorii la nivelul membrelor sale sub o leziune a maduvei spinarii, vatamarea este numita ”completa”. Semnele si simptomele paraliziei vor varia in functie de gravitatea si locatia leziunii. Simptomele tetraplegiei pot fi urmatoarele:

• Pierderea miscarii
• Pierderea sau modificarea senzatiei, inclusiv capacitatea de a simti caldura, frigul si atingerea
• Pierderea controlului asupra intestinului sau a vezicii urinare
• Modificari ale functiei sexuale
• Durere sau o senzatie intensa asemanatoare unei intepaturi in maduva spinarii
• Respiratie grea, tuse sau o eliberare dificila a secretiilor din plamani

Riscuri in cazul tetraplegicilor

O persoana cu tetraplegie prezinta, de asemenea, un risc crescut de aparitie a escarelor, din cauza mobilitatii limitate si a pierderii senzatiei la nivelul membrelor. Din cauza tretraplegiei, persoanele cu risc crescut de tromboza venoasa profunda, un cheag de sange periculos care se formeaza intr-unul dintre membre (de obicei la picior), se pot confrunta cu anumite complicatii. Cheagul se poate rupe si poate ajunge la inima sau plamani, provocand un atac de cord sau o embolie pulmonara. Ar putea fi necesar ca persoanele cu tetraplegie sa efectueze sedinte de fizioterapie pentru a-si ameliora simptomele. De asemenea, este important sa solicitati sfaturi medicale de la un medic calificat sau un furnizor de ingrijiri medicale dupa producerea oricaror vatamari traumatice la nivelul capului sau a coloanei vertebrale.

Diagnostic

Leziunile maduvei coloanei vertebrale sunt clasificate ca fiind complete si incomplete de catre cei de la American Spinal Injury Association (ASIA). Scala ASIA clasifica pacientii in functie de deficienta lor functionala ca urmare a accidentarii, evaluand un pacient de la A la D. Aceasta are consecinte considerabile asupra planificarii si tratamentului chirurgical.

Clasificare tetraplegie

• C1-4, nervii frenici ai tetraplegicilor functioneaza in continuare
• C5, pacientii isi pot deplasa muschii deltoizi si / sau bicepsi
• C6, tetraplegicii sunt capabili sa-si miste umerii, sa indoaie coatele si sa-si miste degetele
• C7, pacientii isi pot folosi muschii tricepsi, coatele sunt functionale, isi pot flexa degetele si isi pot misca incheieturile
• C8, tetraplegicii isi pot folosi intregul brat, isi pot manevra singuri scaunele cu rotile si, in cele din urma, vor putea sa isi desfasoare independent majoritatea activitatilor zilnice

Tratament

Desi unii tetraplegici prezinta imbunatatiri semnificative ale simptomelor si, in unele cazuri, chiar se pot recupera total, nu exista un tratament de vindecare a acestei afectiuni grave. Acest lucru inseamna ca nicio procedura chirurgicala, medicament sau o forma de terapie nu poate garanta recuperarea functionarii si putini tetraplegici isi vor recapata vreodata functionarea. In schimb, obiectivele tratamentului includ imbunatatirea prognosticului pe termen lung si reducerea amenintarilor imediate pentru viata si sanatate. In plus, exista tehnici de invatare a creierului si a maduvei spinarii de a se adapta la noua situatie.

Tipuri de tratament

Printre optiunile de tratament se numara:

• Operatii la nivelul creierului si maduvei spinarii de abordare a obstructiilor, de reducere a sangerarilor si de ameliorare a umflaturilor.
• Medicamente pentru reducerea riscului de infectie. Pot fi administrate, de asemenea, alte medicamente, cum ar fi cele care dilueaza sangele sau care normalizeaza presiunea arteriala.
• Educatie privind tetraplegia, precum si instruire cu privire la drepturile pacientilor cu dizabilitati. Unele facilitati de tratament ofera, de asemenea, instruire in competentele profesionale.
• Educarea si sprijinirea familiei.
• Terapia vorbirii si cursuri de logopedie prin care pacientii sunt ajutati sa-si mentina sau sa-si recastige capacitatea de a vorbi.
• Kinetoterapia pentru redobandirea functionarii.
• Efectuarea de exercitii fizice prin care corpul poate fi mentinut intr-o stare optima.
• Psihoterapie prin care pacientii sunt ajutati sa faca fata efectelor sociale si psihologice ale tetraplegiei. De asemenea, medicul poate recomanda anumite medicamente care ar putea aduce un ajutor suplimentar, cum ar fi antidepresivele.
• Participarea la grupuri de sprijin.

Viata cu tetraplegie

Un accident ce determina instalarea unei paralizii este un eveniment ce modifica viata, fie ca ati pierdut mobilitatea in picioare si partea inferioara a corpului (ca in cazul paraplegiei), fie in toate cele patru extremitati (ca in cazul tetraplegiei). Recuperarea dupa un asemenea eveniment cere timp si multe persoane paralizate isi pot apoi continua viata intr-un mod productiv. Dorinta de a trai este extraordinar de mare la fiinta umana, iar creativitatea cu care multe dintre persoanele afectate isi traiesc viata este surprinzatoare.

Recuperarea initiala

In stadiile timpurii ale paraplegiei sau tetraplegiei, medicul va trata traumatismul sau boala ce a determinat deteriorarea functionala. Acesta va monitoriza aparitia eventualelor probleme, cum ar fi retentia urinara si de fecale, dificultati respiratorii sau cardiovasculare, ulcer gastric sau duodenal, probleme cutanate, contracturi musculare si formarea de cheaguri de sange in venele profunde (tromboza) ale membrelor.

Dupa stabilizarea traumatismului sau a bolii initiale, atentia se va concentra asupra problemelor ce pot aparea in urma imobilizarii, de exemplu contracturi musculare, iritatii cauzate de imobilizare, infectii urinare, tromboze. Ingrijirea precoce va consta in schimbarea frecventa a pozitiei corpului, exercitii pentru mobilizarea membrelor paralizate, ajutorul in disfunctiile mictionale si de tranzit intestinal, aplicarea de lotiuni cutanate si folosirea de cearceafuri moi sau de saltele cu apa. Spitalizarea poate dura cateva zile si saptamani in functie de cauza si severitatea paraliziei si de programul terapeutic.

Echipa medicala de recuperare

In timpul acestei perioade veti lucra impreuna cu o echipa de recuperare pentru imbunatatirea fortei musculare restante si pentru a obtine o mobilitate si o autonomie cat mai mari, pentru a putea duce in continuare o viata cat mai plina si activa. Echipa poate fi formata dintr-un psihiatru, kinetoterapeut, terapeut ocupational, asistenta de recuperare, psiholog specializat pe probleme de recuperare, asistent social si un terapeut pentru activitati recreationale.

Tratamentul de recuperare

Acesta poate cuprinde exercitii si proceduri variate de tipul bailor cu bule de aer, masajului pentru indepartarea durerii si obtinerea relaxarii musculaturii. Veti putea fi instruit in tehnici de efectuare a activitatilor de zi cu zi si in functionarea echipamentelor de care veti avea nevoie, de tipul caruciorului sau a dispozitivelor ce va vor ajuta sa efectuati activitati de genul telefonatului, incheiatul nasturilor etc. Aceasta terapie poate necesita cateva luni intr-o sectie de reabilitare.

Tranzitia spre viata de acasa

Echipa de recuperare va poate usura aceasta tranzitie spre traiul la domiciliu prin scurte invoiri la domiciliu. Asemenea vizite pot sa va familiarizeze cu serviciile de asistenta din comunitatea in care traiti. Medicul va continua sa va monitorizeze starea de sanatate si sa va ajute, sprijinit de familie si de prieteni, sa va adaptati unui stil de viata cat mai sanatos si autonom.

Profesionistii in reabilitare pot sa va ajute sa alegeti dispozitivele de ajutor corespunzatoare si sa realizati modificarile necesare din locuinta. Scopul este obtinerea unei optime autonomii si eficiente, la cel mai scazut pret. Echipa va poate, de asemenea, ajuta sa gasiti facilitati pentru transport.

Rolul pacientului

Starea de spirit a pacientului este extrem de importanta. Aparitia brusca a unei deteriorari functionale poate fi urmata de o stare depresiva. Unele persoane cu dizabilitati invata sa controleze depresia printr-o activitate sustinuta de recuperare. Este esential ca pacientul sa gaseasca sau sa redescopere lucrari, activitati interesante pentru el, precum si activitati impreuna cu altii. Nu ezitati sa cautati grupuri de sprijin sau consilieri care va pot ajuta.

Referinte:

1. https://www.spinalcord.com/quadriplegia-tetraplegia
2. https://www.disabled-world.com/definitions/quadriplegia.php
3. https://www.barrymunro.ca/quadriplegia-definition-signs-symptoms/