Sughitul este o contractie brusca, involuntara (spasm) a muschiului diafragm. Cand se produce un spasm muscular, corzile vocale se inchid, producand sunetul de sughit. Mai multe despre cauzele sughitului si remediile eficiente pentru combaterea acestuia puteti afla din materialul urmator.
A sughita inseamna a scoate involuntar un sunet scurt, nearticulat, cauzat de contractia brusca a diafragmei. Sughitul reprezinta un spasm al diafragmului care poate fi idiopatic (iritare diafragmatica) sau poate sa apara ca semne nespecifice in cadrul unor boli cum ar fi pericardita, afectiuni mediastinale cu compresie a nervului frenic, afectiuni ale aparatului digestiv, etc.
Sughitul este adesea ritmic. Acesta este, de obicei, doar un deranj minor si temporar, insa sughiturile prelungite pot semnala o problema medicala majora. Cel mai indelungat sughit inregistrat este de sase decenii!
Femeile si barbatii pot sughita la fel de des, insa sughiturile care dureaza mai mult de 48 de ore sunt mai frecvente la barbati. Sughiturile pot aparea chiar si la un fat in timp ce se afla inca in uter.
Termenul medical pentru sughit este singultus.
Multe persoane se intreaba: ”De ce sughit?”. De cele mai multe ori, insa, nu exista nicio cauza evidenta pentru aparitia sughiturilor. Cu toate acestea, exista cateva cauze cunoscute ale sughitului.
Cei mai frecventi factori declansatori ai sughitului care dureaza mai putin de 48 de ore includ:
Sughiturile care dureaza mai mult de 48 de ore pot fi cauzate de o varietate de factori care pot fi grupati in urmatoarele categorii.
O cauza a sughitului pe termen lung este afectarea sau iritarea nervului vag sau a nervului frenic, cel care inerveaza muschiul diafragmei. Factorii care pot cauza afectarea sau iritarea acestor nervi includ:
O tumoare sau o infectie in sistemul nervos central sau o deteriorare a sistemului nervos central ca rezultat al unui traumatism pot intrerupe controlul normal al organismului asupra sughitului. Printre aceste afectiuni sau conditii se numara:
Sughiturile pe termen lung pot fi declansate de:
Barbatii au mult mai multe sanse decat femeile sa dezvolte sughituri care sa se mentina pe termen lung. Alti factori care pot creste riscul de aparitie a sughitului sunt:
Sughiturile prelungite pot interfera cu:
Sa recunoastem: sughitul poate fi dureros chiar si pentru copii. Si nu-i puteti spune copilului sa-si tina respiratia sau sa ia o lingura de unt de arahide (doua „remedii” frecvent adoptate de catre adulti). Din fericire, exista cateva lucruri pe care le puteti face pentru a ameliora disconfortul pe care il poate provoca sughitul la nou-nascuti. Aceste remedii pot, de asemenea, sa impiedice aparitia sughitului la copii.
Cum spuneam, totul incepe inca din uter, mentioneaza Janice Heard, un pediatru din Calgary. „Multe mame pot simti cum bebelusii lor sughit in timpul sarcinii”, spune ea. Cauzele sughiturilor in cazul fatului sunt necunoscute, nimeni nestiind de ce apar. Conform unei teorii a cercetatorilor de la Universitatea Queens din Kingston, Ontario, sughiturile actioneaza ca un mecanism de eructatie (ragait) pentru a ajuta bebelusii sa consume mai mult lapte.
Oricare ar fi cauza, stim ca sughiturile sunt un simptom al diafragmei iritate, care poate aparea atunci cand bebelusii sunt suparati (o perioada lunga de plans duce adesea la aparitia unui sughit incontrolabil) sau cand mananca sau beau prea repede. „Stomacul se extinde prea repede, ceea ce irita diafragma”, spune Heard. Cand are loc acest lucru, apar spasme ale diafragmei iar corzile vocale se inchid, cauzand sunetul clasic „hic”.
Nu exista niciun motiv de ingrijorare pentru ca, de obicei, sughiturile dureaza doar cateva minute, apoi dispar singure. Si sunt aproape intotdeauna total benigne, spune Heard.
„Daca simtiti ca sughitul bebelusului dumneavoastra dureaza de prea mult timp (de exemplu mai mult de o ora) sau pare sa apara mai frecvent decat este normal, puteti apela intotdeauna la medicul dumneavoastra pentru a afla mai multe despre acest lucru”, spune Janice Heard.
In cazul in care cel mic sughita, scuipa si tuseste frecvent in timpul hranirii, ar putea fi un semn al bolii de reflux gastroesofagian, care inseamna, in esenta, arsuri la stomac.
Majoritatea copiilor scapa de aceasta afectiune, deoarece sfincterul esofagian inferior devine mai puternic, astfel incat acesta ramane inchis si nu lasa acidul sa patrunda in esofag. Unii copii cu situatii mai grave pot avea nevoie de asistenta medicala.
Pentru a preveni sughiturile, Heard va recomanda sa faceti mici pauze in timpul alaptarii.
Daca este prea tarziu, iar sughiturile au lovit deja, deranjandu-l clar pe cel mic, Heard recomanda un vechi truc manifestat prin distragerea vechiului copilului, aceasta fiind cea mai buna solutie. „Faceti-i sa rada”, spune ea. „Faceti ceva amuzant, astfel incat sa uite de sughiturile lor”. Cu cat ne oprim mai repede sa ne ingrijoram de aparitia sughiturilor, cu atat acestea au tendinta sa se opreasca la fel de brusc cum au inceput.
Sughitul la copii nu incepe intotdeauna de la hranire. Atunci cand bebelusul incepe sa sughita, le puteti da suzeta, deoarece acest lucru va ajuta la relaxarea diafragmei si poate ajuta la oprirea sughitului.
In cazul in care copilul este clar deranjat de sughituri, puteti sa-i dati sa bea apa contra colicilor. Acest tip de apa este o combinatie de ierburi si apa despre care unele persoane cred ca trateaza colicii si alte disconforturi intestinale.
Tipurile de ierburi pot varia si pot include ghimbir, fenicul, musetel si scortisoara. Desi nu s-a demonstrat ca aceasta apa a ajutat in cazul sughiturilor la copii, este un produs cu risc scazut.
Inainte de a-i oferi ceva nou copilului, este recomandat intotdeauna sa discutati cu medicul pediatru.
In cele mai multe cazuri, sughiturile se vor opri singure. Remediile pentru acasa sunt, in general, suficiente pentru a rezolva aceasta problema.
Pentru sughituri persistente (care dureaza mai mult de trei ore), tratamentul variaza si este posibil sa fie nevoie sa contactati medicul.
Un medic specialist poate prescrie medicamente pentru combaterea sughitului cronic sever. Clorpromazina (torazina) este, de obicei, medicamentul de prima linie prescris pentru tratarea acestei probleme. Alte tipuri de medicamente utilizate pentru tratarea sughiturilor sunt haloperidolul si metoclopramida.
Anumite relaxante musculare, sedative, analgezice si chiar stimulente au fost, de asemenea, administrate pentru ca ajuta la ameliorarea simptomelor de sughit.
Interventia chirurgicala la nivelul nervului frenic (nervul care controleaza diafragma) este un tratament de ultima instanta. Acest tratament este rar realizat si este utilizat numai in cazul persoanele care au probleme cu sughitul si care nu au raspuns la alte tratamente.
Exista numeroase metode de tratare a sughiturilor la domiciliu, printre care:
In marea majoritate a cazurilor, sughiturile dispar singure. Unii specialisti sustin ca trebuie doar sa asteptati si sa nu va ingrijorati in privinta lor, iar problema se va rezolve mai repede.
Un ceai neindulcit din seminte de marar este un leac placut si prompt in sughit.
Mod de preparare: Se adauga o lingura de seminte de marar la 1-4 litru de apa, se opareste si se lasa 3 minute.
Pentru sughitul permanent se poate folosi si vascul. Se foloseste ceaiul prin macerat la rece: 3-4 lingurite de planta maruntita la 250 ml de apa rece; se pastreaza 7-8 ore si se heau 2-3 cani pe zi. Din frunze se obtine si pulberea, din care se iau 3 varfuri de cutit pe zi.
De asemenea jambonul de porc crud, fiert in apa cu boia rosie – pentru a prepara o supa – devine un bun medicament (daca se indeparteaza grasimea de la suprafata supei) pentru stoparea unui sughit rebel.
Cand sughiturile de lunga durata nu raspund la alte remedii, pot fi de ajutor tratamente alternative, cum ar fi hipnoza si acupunctura.
In anumite cazuri, exista cativa factori declansatori ale acestor sughituri. Prin evitarea acestor declansatoare se poate reduce riscul aparitiei acestor probleme. Printre factorii declansatori se pot numara:
In cazul in care sughiturile sunt cauzate de o afectiune medicala de baza, cum ar fi refluxul gastroesofagian, tratarea acestei afectiuni poate sa impiedice aparitia sughiturilor.
Referinte: