Stomatita este o afectiune inflamatorie necontagioasa a cavitatii bucale. Mai multe despre aceasta boala si despre cum poate fi tratata puteti afla din materialul care urmeaza.
Stomatita (afte) este o afectiune inflamatorie a cavitatii bucale. Stomatita aftoasa reprezinta un raspuns inflamator exagerat in cel mai fercit caz, dar poate fi si rezultatul unei afectiuni imune, acest lucru nefiind cunoscut deocamdata. Stomatita nu este contagioasa.
Stomatita poate afecta abilitatea persoanei de a manca, de a vorbi si de a dormi. Stomatita poate aparea oriunde in gura, inclusiv pe interiorul obrajilor, gingiilor, limbii sau buzelor.
Exista mai multe forme de stomatita, dar cele principale sunt stomatita herpetica si stomatita aftoasa, cunoscuta si sub denumirea de stomatita ulceroasa.
Dupa cum se poate deduce si din denumire, stomatita herpetica este provocata de o infectie cu virusul herpes simplex 1 (HSV-1). Aceasta infectie este mai frecventa la copiii cu varste cuprinse intre 6 luni si 5 ani. Persoanele expuse la HSV-1 pot dezvolta leziuni dureroase mai tarziu in timpul vietii ca rezultat al virusului. HSV-1 este legat de HSV-2, virusul care cauzeaza herpesul genital, insa nu este acelasi virus.
Stomatita aftoasa se manifesta prin aparitia unei ulceratii sau a unui grup de gropi mici sau ulceratii pe obraji, gingii, in interiorul buzelor sau pe limba. Este mai frecventa la tineri, cu preponderenta la cei cu varste cuprinse intre 10 si 19 ani.
Stomatita aftoasa nu este cauzata de un virus si nu este contagioasa. In schimb, apare din cauza problemelor legate de igiena orala sau deteriorarea membranelor mucoase. Unele cauze includ:
Stomatita herpetica este o infectie cauzata de virusul herpes simplex (HSV) sau de herpesul oral. Copiii mici contracteaza boala atunci cand sunt expusi pentru prima data la acest virus. Primul contact este de obicei cel mai sever. HSV poate fi usor transmis de la un copil la altul.
Nimeni nu stie exact ce cauzeaza aceasta forma a stomatitei, dar exista o serie de lucruri care pot contribui la dezvoltarea ei. Acestea pot fi:
Stomatita ulceroasa poate avea, de asemenea, o mare legatura cu un sistem imunitar scazut temporar din cauza unei gripe, modificari hormonale, niveluri scazute ale vitaminei B12 sau a folatului. Chiar si muscarea obrazului interior sau mestecarea unei bucati ascutite de mancare poate declansa o ulceratie.
Aceste leziuni pot rezulta, de asemenea, dintr-o predispozitie genetica si sunt considerate boli autoimune. Acestea nu sunt contagioase.
Candidoza este o infectie cauzata de o drojdie (un tip de ciuperca) numita Candida. Candida se regaseste, in mod natural, in tractul digestiv si pe piele, insa fara a provoca probleme. Exista si riscul ca ea sa se multiplice si sa provoace o infectie. Aceasta apare daca mediul din interiorul gurii, gatului sau esofagului se schimba intr-un mod care incurajeaza cresterea fungilor.
Stomatita este o problema obisnuita pentru persoanele care primesc tratament pentru cancer. Acesta poate fi un efect secundar al chimioterapiei sau a radiatiilor in zona gurii. In aceste cazuri, medicul poate prescrie medicamente pentru stoparea durerilor sau clatirea gurii pentru a trata stomatita.
Stomatita herpetica este indicata de obicei de aparitia basicilor multiple pe:
Basicile sunt extrem de neplacute si pot transforma mancatul, bautul sau inghititul intr-un adevarat calvar. In acest caz, deshidratarea poate reprezenta un risc major. Se pot produce, de asemenea, dureri, gingii umflate si iritatii.
Febra este un alt simptom al infectiei cu HSV-1, temperatura corpului putand ajunge pana la 40° C. Febra are loc cu cateva zile inainte de aparitia basicilor. Dupa, acestea se sparg, formandu-se ulceratii in locul lor si, in unele cazuri, se pot produce infectii secundare ale acestor ulceratii. Intreaga infectie dureaza intre sapte si zece zile.
Stomatita aftoasa se manifesta prin ulceratii rotunde sau ovale cu margine rosie, inflamata. Centrul este de obicei alb sau galben. Majoritatea inflamatiilor ulceroase sunt mici si ovale si se vindeca in decurs de una pana la doua saptamani, fara cicatrizare. Ranile mai mari pot aparea, prezentand leziuni extinse si pot sa dureze sase sau mai multe saptamani pentru a se vindeca. Acestea pot lasa cicatrici in gura.
Adultii pot dezvolta o afectiune numita „eruptie herpetiforma”. Virusul HSV-1 nu sta la baza declansarii acestei anomalii. Herpetiformul este foarte mic, dar face parte din grupuri de 10 pana la 100. Se vindeca in doua saptamani.
La cei mici, boala debuteaza cu febra, iar dupa cateva zile, in gura apar basicile. Ulterior apar basicile gri-galbene in jurul buzelor. De asemenea, copilul nu va putea sa manance sau sa bea. Potrivit specialistilor, boala trece de la sine in termen de 10 la 14 zile. Daca cel mic nu poate sa bea lichide si devine slabit, este recomandata contactarea urgenta a medicului.
Stomatita apare in special la copiii cu varsta cuprinsa intre 2 si 4 ani. Boala incepe cu o febra (38-39 ° C), iar dupa doar cateva zile, in gura apar basicile alb-gri. Gingiile devin rosii, se umfla si pot sangera usor. Basicile se pot sparge si pot provoca rani superficiale. Dupa cateva zile, leziunile apar si la nivelul buzelor si la pielea din jurul gurii. Glandele din gat, aflate sub maxilar, pot creste si deveni dureroase.
Deoarece ranile din gura pot durea, adesea copilul nu va manca si nu va bea. Important este, insa, ca el sa consume lichide pentru a evita deshidratarea. Este nevoie de aproximativ o saptamana pentru ca ranile sa fie vindecate, astfel incat copilul sa poata manca si bea in mod normal.
Stomatita este cauzata de un anumit virus – numit virusul herpesului de tip 1. Este acelasi virus care cauzeaza ulceratii la nivelul buzelor. Virusul herpes nu poate fi indepartat complet atunci cand acesta intra in organism. Virusul ramane inactiv in majoritatea timpului, dar este declansat in anumite situatii. De exemplu, in momentul in care o persoana se expune la frig sau la soare. Acesta poate provoca un adevarat disconfort. In mod obisnuit, copilul are stomatita prima data cand este atacat de virusul herpesului de tip 1. Copilul va dezvolta apoi o ulceratie la nivelul buzelor in momentul in care virusul este declansat. Stomatita dispare singura in decurs de 1-2 saptamani.
Boala este incurabila, insa exista medicamente care pot calma disconfortul. Pentru ca medicamentul sa-si faca efectul, copilul trebuie sa inceapa tratamentul cat mai repede posibil si nu mai mult de trei zile dupa ce boala a debutat. Daca cel mic nu poate sa consume lichide, se recomanda administrarea paracetamolului. Paracetamolul amelioreaza durerile din gura in jumatate de ora si, dupa trecerea timpului, copilul poate incepe sa bea lichide.
Tratamentul recomandat depinde de tipul stomatitei.
Medicamentul antiviral aciclovir (Zovirax) poate trata stomatita herpetica. Administrarea acestui medicament poate scurta durata infectiei.
Deshidratarea este un risc, deci consumul lichidelor este esential. De asemenea, este recomandata o dieta bazata pe lichide si alimente neacidulate. Acetaminofenul (Paracetamol) poate fi utilizat pentru a reduce durerea si febra.
In cazul unor dureri puternice, poate fi administrata lidocaina (AneCream, RectiCare, LMX 4, LMX 5, RectaSmoothe). Lidocaina amorteste gura, astfel ca poate provoca probleme de inghitire, arsuri sau sufocare. Din aceasta cauza, trebuie administrata cu grija.
Stomatita aftoasa nu este de obicei severa si nu necesita tratament. Daca durerea este semnificativa sau daca ranile sunt mai mari, pot fi aplicate creme cu benzocaina (Anbesol, Zilactin-B) sau un alt agent de amorteala.
Pentru ulceratii mai mari, pot fi prescrise medicamente care includ cimetidina (Tagamet), colchicina, sau medicamente pe cale orala de steroizi. Acestea sunt rareori folosite si numai pentru rani complexe care revin. Ocazional, basicile sunt arse cu debacterol sau nitrat de argint.
Ranile care necesita prea mult timp de vindecare sau ranile insotite de febra continua necesita ingrijire medicala. Leziunile care revin des pot semnala o stare mai grava sau o infectie secundara. In cazul acesta, este necesara o vizita la medic.
O infectie cu HSV-1 poate deveni o infectie a ochiului numita keratoconjunctivita herpetica. Aceasta este o complicatie serioasa care poate duce la orbire. Este recomandat un tratament imediat specific in cazul durerilor oculare, vedere neclara si descarcari oculare.
De asemenea, stomatita poate avea complicatii grave, unele chiar amenintatoare de viata, cum ar fi meningoencefalita
Cei care s-au infectat cu virusul HSV-1 vor trai toata viata cu acest virus in corp. Acesta va ramane inactiv si se va declansa numai in anumite situatii. Aproximativ 90% dintre adultii din intreaga lume au acest virus. Pentru a preveni raspandirea infectiei, se recomanda nefolosirea aceleiasi vesele de catre mai multe persoane.
In cazul stomatitei aftoase, anumite suplimente nutritive, cum ar fi vitaminele B (folati, B-6, B-12) pot fi de ajutor. Alimentele bogate in aceste vitamine pot ajuta, de asemenea:
Foarte importanta este si igiena orala corecta. De asemenea, ar trebui evitate alimentele acide sau picante, daca aceste alimente au declansat afectiunea in trecut. Un alt sfat este sa nu vorbiti in timp ce mancati, deoarece creste sansa sa va muscati obrazul. Daca stresul pare a fi un declansator, exercitiile de relaxare va pot ajuta.
Referinte:
https://www.webmd.com/oral-health/guide/stomatitis-causes-treatment#1
https://www.healthline.com/health/stomatitis
https://medlineplus.gov/ency/article/001383.htm
http://www.therapeutique-dermatologique.org/spip.php?article1556
https://www.cdc.gov/fungal/diseases/candidiasis/thrush/index.html
https://myhealth.alberta.ca/Health/aftercareinformation/pages/conditions.aspx?hwid=zc2078
http://www.illchild.com/disease/stomatitis