Socul anafilactic – cauze, riscuri, tratament

Socul anafilactic reprezinta manifestarea clinica vizibila a raspunsului alergic al intregului organism la contactul cu diversi factori declansatori. Aflati mai multe despre socul anafilactic, care sunt cauzele, riscurile, dar si metodele de tratament pentru acesta, din materialul urmator.

Cuprins:

1. Ce este socul anafilactic?
2. Simptome
3. Cauze
4. Socul anafilactic la copii
5. Riscuri
6. Soc anafilactic prim ajutor
7. Tratament

Ce este socul anafilactic?

Socul anafilactic, numit si anafilaxie, este cel mai sever si mai inspaimantator raspuns alergic. Din fericire, este si destul de rar. Anafilaxia este un raspuns al anticorpilor inumoglobulinici la un numar mare de alergeni. Raspunsul este brusc, aparand in secunde sau minute de la contactul cu un alergen.

Cand corpul intra intr-un soc anafilactic, tensiunea arteriala scade imediat, iar caile respiratorii se ingusteaza, eventual blocand respiratia normala.

Aceasta conditie este periculoasa. Daca nu este tratata imediat, poate duce la complicatii grave si chiar poate fi fatala.

Simptome

Ce simte pacientul?

Printre reactiile anafilactice pe care le resimte persoana afectata se numara:

• constrictia cailor respiratorii, inclusiv umflarea gatului ceea ce duce la o respiratie dificila
• soc asociat cu o scadere severa a tensiunii arteriale
• puls rapid
• urticarie si dungi sub piele (angioedem)
• greata, varsaturi sau diaree
• ameteli, confuzie mentala, vorbire incoerenta sau anxietate extrema
• umflarea buzelor si limbii
• incalzirea brusca si pruritul intens
• nod in gat
• raguseala
• tuse
• stranut
• crampe abdominale
• palpitatii
• slabiciune generalizata

Reactia anafilactica este sistemica, aceasta insemnand ca nu se limiteaza la locul iritatiei. Simptomul caracteristic este constrictia cailor aeriene.

Constrictia se asociaza adesea cu socul – o situatie in care se produce o scadere brusca a tensiunii arteriale, lucru care determina accelerarea pulsului precum si slabiciune, paloare, confuzie mentala si inconstienta.

Ce complicatii grave se pot produce?

Anafilaxia necesita tratament imediat si poate produce moartea daca nu se intervine rapid.

O persoana care are initial doar o reactie usoara poate prezenta o reactie severa dupa o alta expunere. O persoana poate prezenta hipersensibilizare in orice moment, indiferent daca a fost sau nu sensibilizata anterior.

Semne clinice (ce vad cei din jur si medicul):

• edeme (umflaturi)
• valuri de roseata a pielii
• nasul care curge
• respiratie suierata
• respiratie accelerata
• puls accelerat
• varsaturi
• lesin
• hipotensiune, soc, sincopa (de competenta personalului medical)
• urticarie

Cauze soc anafilactic

Aproape orice alergen poate produce aceasta reactie. Anafilaxia survine mai frecvent dupa intepaturile anumitor insecte sau dupa injectarea intravenoasa a unor medicamente. Anumite alimente, ca arahidele, nucile si scoicile, pot declansa, de asemenea, reactii fatale. Polenurile determina rareori raspuns anafilactic. Unii oameni pot avea reactii anafilactice carora nu li se poate depista cauza.

Socul anafilactic este manifestarea clinica vizibila a raspunsului alergic al intregului organism la contactul cu diversi factori declansatori.

Pe diverse cai, acesti factori declanseaza reactia vaselor sanguine, a cailor respiratorii si a altor organe. Teoretic, orice substanta poate declansa anafilaxia la indivizii susceptibili.

Practic, numarul lor este limitat, iar cele mai frecvente sunt urmatoarele:

• Antibiotice: peniciline, cefalosporine, sulfamide, quinolone (ciprofloxacina), vancomicina, amfotericina B
• Alimentele si aditivii alimentari: alunele, pestele, scoicile, fructele de mare, albusul de ou, laptele, fructele (mai ales cele cu samburei, capsuni, fragi, mure), legumele, metabisulfitii (din unele vinuri)
• Derivatii de sange: sangele integral, plasma, imunoglobulinele, crioprecipitatul.
• Veninuri: de albina, viespe, furnica, sarpe
• Polenuri, resturi de acarieni din praful de casa sau din mancarea pentru pestii de acvariu, pasari de apartament, saliva si parul animalelor de companie
• Diverse: latexul, detergenti, coloranti cosmetici, exercitiile intense
• Alte medicamente: insulina, protamina, opiaceele, substante de contrast folosite in radiologie si la tomografii, aspirina si antiinflamatoarele nesteroidiene (diclofenac, indometacin, ibuprofen etc.), extractele de alergeni (pentru testari)

Boala serului si reactiile anafilactoide la unele medicamente

Urticaria apare ca simptom la aproximativ 70% din cazurile cu tip anafilactic, manifestarile care domina tabloul clinic fiind insa cele generale:

• febra
• cefalee
• ameteli
• dispnee
• tahicardie
• limfadenopatie
• artrita
• tulburari gastrointestinale

Se pot observa uneori reactii de acest tip dupa administrarea de penicilina, alfa-chimotripsina, dar si dupa sange total, plasma, imunoglobuline. Mecanismul patogenic este inca incomplet elucidat. In unele cazuri au fost gasite complexe imune circulante, localizate la nivelul peretiilor vaselor.

Factori de risc

Printre factorii de risc pentru anafilaxia severa si socul anafilactic se numara:

• o reactie anafilactica anterioara
• alergii sau astm
• un istoric familial de anafilaxie

Socul anafilactic la copii

Simptome

Semnele si simptomele de soc anafilactic la copii sunt similare cu cele la adulti si pot include:

• dureri abdominale (burta), greata, varsaturi sau aparitia brusca a diareei
• dificultati de respiratie, constrictie la nivelul gatului (inasprirea) sau dificultati la inghitire
• tusit
• senzatie de lesin sau ameteli
• urticarie, mancarime, inrosirea pielii
• umflaturi la nivelul ochilor, buzelor sau fetei
• batai rapide sau neregulate ale inimii
• vorbire neclara

Cauze

Printre alergenii obisnuiti se numara:

• medicamentele, cum ar fi penicilina
• alimente, cum ar fi arahidele
• muscaturi sau intepaturi de insecte, cum ar fi cele de albine

Un alergen poate intra in organism in moduri diferite.

Un copil poate inhala (respira) sau manca un alergen. Cel mai bine este sa discutati cu alergologul copilului dumneavoastra despre alergenii inhalati care ar putea reprezenta o problema pentru cel mic, deoarece nu toti alergenii pot provoca o reactie.

Copilul ar putea primi o injectie care contine un alergen. De aceea, atunci cand organismul este expus la un alergen, acesta elibereaza substante chimice numite histamine. Acestea si alte substante chimice eliberate de organism cauzeaza semnele si simptomele comune ale anafilaxiei.

Tratament

Este foarte important ca un medic sa-l vada imediat pe cel mic, chiar daca simptomele nu au aparut inca sau au si disparut deja. Simptomele pot disparea si pot reveni cateva ore mai tarziu.

Medicul ii poate face copilului dumneavoastra o injectie cu epinefrina sau un steroid ori un alt medicament. Micutul poate primi, de asemenea, antihistaminice pentru a reduce orice simptome de piele ale reactiei alergice.

Daca ajungeti cu cel mic la camera de garda, specialistii ii pot monta un tub prin nas sau gura si in caile respiratorii pentru a-l ajuta sa respire normal. Un copil cu anafilaxie ar trebui sa ramana in spital pentru observatie dupa prima reactie alergica.

Riscuri

Care sunt complicatiile socului anafilactic?

Socul anafilactic este extrem de grav. Acesta va poate bloca caile respiratorii si va poate impiedica sa respirati normal. De asemenea, inima vi se poate opri in urma unui soc anafilactic. Acest lucru apare din cauza scaderii tensiunii arteriale, care impiedica inima sa primeasca suficient oxigen.

Acest lucru poate contribui la complicatii potentiale grave, cum ar fi:

• leziuni ale creierului
• insuficienta renala
• un soc cardiogen, o afectiune care determina inima sa nu pompeze suficient sange catre organism
• aritmii, batai ale inimii care sunt fie prea rapide, fie prea lente
• atac de cord
• moarte

In unele cazuri, persoanele afectate de socul anafilactic pot avea parte de o inrautatire a bolilor preexistente.

Acest lucru este valabil mai ales pentru conditiile sistemului respirator. De exemplu, daca aveti bronhopneumopatie obstructiva cronica (BPOC), este posibil sa va confruntati cu o lipsa de oxigen, care poate provoca extrem de repede leziuni ireversibile ale plamanilor.

Socul anafilactic, de asemenea, poate agrava permanent simptomele in cazul persoanelor care sufera de scleroza multipla.

Cu cat vi se administreaza mai devreme tratamentul pentru socul anafilactic, cu atat mai putine sunt complicatiile care ar putea aparea.

Soc anafilactic prim ajutor

Daca sunteti cu cineva care are o reactie alergica cu semne de anafilaxie:

1. Solicitati asistenta medicala de urgenta

Obtineti ajutor imediat daca persoana are aceste simptome sau antecedente de reactii alergice severe (anafilaxie), chiar daca nu exista simptome:

• constrictia cailor respiratorii, inclusiv umflarea gatului ceea ce duce la o respiratie dificila
• soc asociat cu o scadere severa a tensiunii arteriale
• puls rapid
• nod in gat
• raguseala
• tuse
• stranut
• crampe abdominale
• palpitatii
• slabiciune generalizata
• urticarie si dungi sub piele (angioedem)
• greata, varsaturi sau diaree
• ameteli, confuzie mentala, vorbire incoerenta sau anxietate extrema
• umflarea buzelor si limbii
• incalzirea brusca si pruritul intens

2. Injectati imediat epinefrina

Faceti injectia imediat, la primul semn de soc anafilactic. Injectia nu provoaca daune daca este vorba de o alarma falsa. In caz contrar, le-ar putea salva viata celor afectati. Daca persoanei respective i-a fost recomandat de catre un medic sa-si injecteze epinefrina sau sa ia alte masuri de urgenta, urmati-le.

In caz contrar, in cazul in care persoana are asupra ei o doza de epinefrina – este o idee buna sa aiba doua doze – si una este disponibila, trebuie sa:

• Injectati epinefrina daca persoana aflata in soc anafilactic nu este in masura sa faca acest lucru.
• Daca persoana respectiva are antecedente privind anafilaxia, nu asteptati ca semnele unei reactii severe sa-si faca aparitia pentru a injecta epinefrina.
• Urmati cu atentie instructiunile pacientului.
• Intrebati persoana daca poarta un autoinjector cu epinefrina.
• Daca persoana spune ca trebuie sa utilizeze autoinjectorul, intrebati-o daca puteti s-o ajutati sa-si injecteze medicamentul.
• Intindeti persoana afectata pe spate.
• Eliberati imbracamintea stransa si acoperiti persoana cu o patura. Nu-i dati nimic sa bea.
• Injectati epinefrina in muschiul exterior al coapsei. Evitati sa efectuati injectia in vene sau in muschii fesieri.

Unde trebuie injectata epinefrina?

• Nu injectati medicamentul in maini sau in picioare, deoarece poate provoca leziuni ale tesutului. Daca se intampla acest lucru, sunati imediat la numarul de urgenta.
• Exista posibilitatea ca persoana afectata sa aiba nevoie si de o a doua injectie, daca starea pacientului nu prezinta nicio imbunatatire dupa prima doza injectata. In cazul unui adult, a doua injectie trebuie facuta la 5 pana la 15 minute dupa prima doza. La copii, trebuie sa asteptati 5 pana la 20 de minute pentru a efectua o a doua injectie.
• Daca exista varsaturi sau sangerari orale, intoarceti persoana respectiva pe o parte pentru a preveni sufocarea.
• Daca nu prezinta semne de respiratie, tuse sau miscare, incepeti manevrele de resuscitare. Faceti compresii toracice neintrerupte – aproximativ 100 in fiecare minut – pana cand ajung paramedicii.
• Administrati tratamentul de urgenta chiar daca simptomele incep sa se imbunatateasca. Dupa socul anafilactic, este posibil ca simptomele sa reapara.

Ce se poate intampla in cazurile severe de soc anafilactic?

Daca sunteti cu cineva care prezinta simptome de anafilaxie, nu asteptati sa vedeti daca simptomele se imbunatatesc. Cautati imediat tratament de urgenta. In cazuri severe, socul anafilactic netratat poate duce la deces in mai putin de o jumatate de ora.

O pilula antihistaminica, cum ar fi difenhidramina, nu este suficienta pentru a trata anafilaxia. Acest medicament pot ajuta la ameliorarea simptomelor alergiei, dar isi face efectul prea incet intr-o reactie severa.

Tratament

Anafilaxia este o urgenta, caci moartea poate surveni in cateva minute si de aceea trebuie intervenit imediat.

Apelati 112, iar pana la venirea ambulantei asigurati-va ca pacientul poate respira (inlaturati cravate, esarfe, gulere stranse, curele sau centuri).

Nu faceti traheostomie de urgenta daca nu sunteti instruit si familiarizat cu aceasta procedura! Asigurati o buna circulatie a sangelui asezand pacientul cu picioarele ceva mai sus. Administrati adrenalina (noradrenalina) intramuscular sau subcutanat. Pacientii care se stiu alergici, cu episoade repetate, trebuie sa poarte asupra lor in excursii si vacante minim 2 fiole de adrenalina si 2 seringi de unica folosinta (exista si seringi preumplute) care se pot administra fie subcutanat, fie intramuscular, in caz de urgenta. A doua fiola este in general de rezerva (daca se sparge prima) si nu se administreaza mai repede de 10 minute si numai daca prima nu a avut niciun efect.

Referinte:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/anaphylaxis/symptoms-causes/syc-20351468
2. https://www.webmd.com/allergies/anaphylaxis#1
3. https://www.healthline.com/health/anaphylactic-shock
4. https://www.webmd.com/allergies/anaphylactic-shock-facts
5. https://www.aboutkidshealth.ca/anaphylaxis
6. https://www.anaphylaxis.org.uk/hcp/what-is-anaphylaxis/signs-and-symptoms/
7. https://www.mayoclinic.org/first-aid/first-aid-anaphylaxis/basics/art-20056608