Sindromul de detresa respiratorie acuta (SDRA) – cauze, simptome, tratament

Sindromul de detresa respiratorie acuta (SDRA) este o afectiune grava care apare atunci cand organismul nu primeste suficient oxigen ca urmare a acumularii de lichid in plamani. Aflati din ce cauza apare aceasta forma de insuficienta respiratorie severa, care sunt simptomele si care sunt etapele tratamentului.

Cuprins:

1. Ce este sindromul de detresa respiratorie?
2. Cauze
3. Cum se manifesta sindromul de detresa respiratorie?
4. Sindromul de detresa respiratorie la nou-nascut
5. Diagnostic
6. Tratamentul sindromului de detresa respiratorie
7. Evolutie si complicatii
8. Masuri pentru reducerea riscului de detresa respiratorie

Ce este sindromul de detresa resipratorie?

Sindromul de detresa respiratorie acuta (SDRA) se produce atunci cand se acumuleaza lichid in micii saci elastici de aer (alveole) din plamani. Din cauza lichidului, plamanii nu pot sa se umple suficient cu aer si, drept urmare, mai putin oxigen ajunge in fluxul sanguin. SDRA face ca organele sa nu primeasca oxigenul de care au nevoie pentru a functiona.

SDRA (sau depresie respiratorie) apare de obicei la persoanele care sunt deja in stare critica sau care au suferit leziuni grave. Insuficienta respiratorie severa – principalul simptom al afectiunii – se dezvolta, de obicei, in cateva ore sau cateva zile de la producerea leziunii sau a infectiei.

Multe persoane care dezvolta SDRA nu supravietuiesc. Riscul de deces creste odata cu varsta si severitatea bolii. Dintre cei care supravietuiesc SDRA, unii se recupereaza complet, in timp ce altii sufera daune durabile la plamani. Studiile arata ca SDRA este mai putin frecvent la copii si mai putin probabil sa fie fatalin cazul acestora.

Cauze

Cauza mecanica a sindromului de detresa respiratorie acuta este scurgerea de lichide din cele mai mici vase de sange ale plamanilor in micii saci de aer in care se produce oxigenarea sangelui. In mod normal, lichidul este mentinut in vasele de sange de o membrana protectoare. Aceasta se poate deteriora, insa, in urma unei boli sau a unor leziuni severe, ceea ce duce la scurgerea lichidelor in alveolele pulmonare.

Cele mai frecvente cauze subiacente ale sindromului de detresa respiratorie sunt:

Septicemia

Cea mai frecventa cauza a SDRA este septicemia, o infectie grava care se raspandeste repede in fluxul sanguin.

Inhalarea unor substante nocive

Sindromul de detresa respiratorie poate fi cauzat si de inhalarea unor concentratii mari de fum sau fum chimic, aspirarea varsaturilor sau a apei, in situatiile de inec.

Pneumonie severa

Cazurile severe de pneumonie afecteaza de obicei toti cei cinci lobi ai plamanilor.

Leziuni la nivelul capului, pieptului sau alte vatamari grave

Accidentele, cum ar fi caderile sau coliziunile intre masini, pot deteriora direct plamanii sau regiunea creierului care controleaza respiratia.

Alte cauze

Alte cauze ale sindromului de detresa respiratorie acuta sunt pancreatita (inflamatia pancreasului), transfuziile masive de sange si arsurile.

Factori de risc

Unele persoane sunt mai expuse riscului de a dezvolta sindromul de detresa respiratorie acuta decat altele. Factorii de risc ai afectiunii sunt:

• Fumatul
• Consumul excesiv de alcool
• Utilizarea oxigenului pentru o alta afectiune pulmonara
• O operatie cu risc ridicat sau chimioterapie efectuate recent
• Obezitate
• Un nivel ​​scazut al proteinelor in sange.

Sindromul de detresa respiratorie acuta se dezvolta, de obicei, in termen de 24-48 de ore de la un incident sau de la aparitia unei boli. Simptomele pot dura, insa, 4-5 zile.

Simptomele pot fi mult mai grave in cazul persoanelor care sufera de soc toxic, cele mai in varsta sau pacientii cu insuficienta hepatica.

Detresa respiratorie coronavirus

Una dintre cele mai mari complicatii ale infectiei cu noul coronavirus este sindromul de detresa respiratorie acuta (SDRA).

Cum se manifesta sindromul de detresa respiratorie?

Potrivit specialistilor americani, majoritatea persoanelor cu sindrom de detresa respiratorie acuta (SDRA) se afla in spital atunci cand apar simptomele. Cu toate acestea, boala se poate declansa si in afara unui spital, de exemplu, din cauza unei infectii precum pneumonia sau dupa aspirarea accidentala a varsaturilor.

Printre semnele si simptomele sindromului se numara:

• insuficienta respiratorie grava
• tuse
• confuzie
• somnolenta
• oboseala
• ameteli
• hipotensiune arteriala (sau tensiune arteriala scazuta)
• invinetirea pielii, buzelor si a unghiilor
• febra.

Asociatia Americana de Pneumologie afirma ca, daca inflamatia si lichidul raman pentru prea mult timp in plamani, boala poate ajunge intr-un stadiu de fibroza. Plamanul se poate dezumfla sau se poate prabusi. Acesta afectiune este cunoscuta sub numele de pneumotorax.

Afectiunea a fost clasificata ca fiind usoara, moderata sau grava. Sansele de supravietuire devin mai mici pe masura ce boala se inrautateste.

Sindromul de detresa respiratorie acuta apare, de obicei, in urma unei boli sau a unei leziuni grave, iar majoritatea persoanelor afectate se afla deja internate in spital.

Sindromul de detresa respiratorie la nou-nascut

Sindromul de detresa respiratorie acuta pediatrica (SDRA) apare atunci cand in plamani se acumuleaza lichid din cauza unei infectii sau a unei leziuni. SDRA afecteaza cel mai adesea copiii care sunt deja spitalizati. Din cauza afectiunii, plamanii se inflameaza si se umple cu lichid. Acestia devin rigizi si incapabili sa se extinda corect in timpul respiratiei. Nivelul de oxigen din fluxul sanguin scade ca urmare a sindromului si, astfel, functionarea altor organe este afectata. In aceasta situatie, micii pacienti sunt ajutati sa respire cu ajutorul ventilatorului.

Simptomele sindromului de detresa respiratorie acuta (SDRA) pediatrica sunt:

• Dureri abdominale (din cauza pancreatitei)
• Tuse (adesea cu sputa spumoasa de culoare alba sau roz)
• Oboseala
• Febra
• Respiratie scurta.

Detresa respiratorie neonatala

Sindromul de detresa respiratorie neonatala se manifesta prin respiratie dificila intalnita la bebelusii sub varsta de 28 de zile. In plus, detresa respiratorie neonatala este o afectiune tipica copiilor nascuti prematur.

Diagnostic

Nu exista un test specific care sa detecteze sindromul de detresa resipratorie acuta. Diagnosticul este stabilit pe baza examenului fizic, a radiografiilor toracice si a masurarii nivelului de oxigen. De asemenea, este important ca medicii sa excluda alte boli si afectiuni – de exemplu, anumite probleme cardiace – care pot produce simptome similare.

Teste de imagistica

Radiografia toracica

O radiografie toracica poate arata ce zone ale plamanilor au fost inundate de lichid. In plus, poate dezvalui daca inima este marita.

Tomografie computerizata (CT)

O scanare CT este o metoda de diagnostic imagistic ce foloseste razele X pentru a realiza imagini detaliate ale structurilor corpului. Tomografia computerizata poate oferi informatii detaliate despre structurile inimii si ale plamanilor.

Teste de laborator

Un astfel de test implica prelevarea de sange dintr-o artera de la incheietura mainii pentru a masura cantitatea de oxigen si dioxid de carbon din sangele arterial. Testul determina cat de bine functioneaza plamanii.

Alte tipuri de analize de sange pot verifica daca exista semne de infectie sau anemie. Daca doctorul suspecteaza ca aveti o infectie pulmonara, poate preleva o proba din secretiile cailor respiratorii pentru testare, cu scopul de a determina cauza infectiei.

Teste cardiace

Semnele si simptomele sindromului de detresa respiratorie acuta sunt similare cu cele ale anumitor probleme cardiace. Pentru a diferentia afectiunile, medicul poate recomanda teste cardiace, cum ar fi:

Electrocardiograma

Acest test nedureros verifica activitatea electrica a inimii si presupune amplasarea pe corp a mai multor senzori cu fir.

Ecocardiograma

Acest test poate arata eventualele probleme aparute la nivelul structurilor si functiei inimii.

Tratamentul sindromului de detresa respiratorie

Terapia cu oxigen

Scopul principal al tratamentului pentru sindromul de detresa respiratorie acuta este de a-i asigura pacientului suficient oxigen astfel incat sa fie prevenita insuficienta respiratorie. Oxigenul este administrat de catre medic prin masca. Specialistii pot sa foloseasca, de asemenea, un aparat de ventilatie mecanica pentru a forta aerul in plamani si pentru a reduce lichidul din sacii pulmonari.

Mentinerea sub control a lichidelor din plamani

O alta strategie de tratament pentru sindromul de detresa respiratorie acuta prevede gestionarea aportului de lichide. In acest fel se echilibreaza nivelul de fluide din plamani. Prea mult lichid in organism poate duce la acumularea de lichide in plamani. Cu toate acestea, prea putin fluid poate afecta organele si inima.

Medicamente

De multe ori, persoanelor cu SDRA li se administreaza medicamente pentru a face fata efectelor secundare. Printre aceste medicamente se numara:

• analgezice pentru ameliorarea disconfortului
• antibiotice pentru tratarea unei infectii
• anticoagulante pentru a impiedica formarea cheagurilor in plamani sau picioare.

Reabilitare pulmonara

Persoanele care se afla in proces de recuperare in urma sindromului de detresa respiratorie acuta pot avea nevoie de reabilitare pulmonara. Acest tip de tratament presupune imbunatatirea si intarirea sistemului respirator si refacerea capacitatii pulmonare. Astfel de programe implica exercitii fizice si cursuri pentru modificarea stilului de viata care sa sprijine recuperarea in urma SDRA.

Stil de viata si remedii la domiciliu

Daca va aflati in plin proces de vindecare a bolii, puteti urma aceste sfaturi pentru a va proteja plamanii:

• Renuntati la fumat. Daca fumati, solicitati ajutor specializat pentru a renunta si evitati fumul ori de cate ori este posibil.
• Vaccinati-va. Vaccinati-va anual impotriva gripei, precum si impotriva pneumoniei, la fiecare cinci ani, pentru a reduce riscul de infectii pulmonare.

Evolutie si complicatii

Persoanele cu SDRA pot suferi alte probleme medicale in timpul spitalizarii. Cele mai frecvente probleme care pot aparea sunt:

Formarea unor cheaguri de sange

Persoanele care stau la pat in spital si sunt intubate pot dezvolta cheaguri de sange, in special la nivelul venelor profunde din picioare. Daca se formeaza un cheag in picior, o parte din el se poate desprinde si se poate deplasa catre unul sau ambii plamani (embolie pulmonara) – unde blocheaza fluxul de sange.

Plaman colabat (pneumotorax)

In majoritatea cazurilor de SDRA, specialistii folosesc ventilatorul mecanic pentru a creste oxigenul in organism si pentru a elimina lichidul din plamani. Cu toate acestea, din cauza presiunii si a volumului de aer, oxigenul poate iesi printr-un orificiu mic aparut in afara unui plaman, lucru care poate sa provoace turtirea acelui plaman.

Infectii

Ventilatorul este atasat la un tub care este introdus direct pe gatul pacientului. In acest fel, germenii pot patrunde mult mai usor in caile respiratorii si plamani si pot provoca infectii.

Cicatrizarea plamanilor (fibroza pulmonara)

Cicatrizarea si ingrosarea tesutului dintre sacii pulmonari pot aparea dupa cateva saptamani de la debutul sindromului de detresa respiratorie acuta. Acest lucru rigidizeaza plamanii, iar, astfel, oxigenul din sacii de aer ajunge cu mare dificultate in fluxul sanguin.

Datorita tratamentelor imbunatatite, o multime dintre persoanele cu SDRA supravietuiesc bolii. Cu toate acestea, multi supravietuitori raman cu efecte potential grave si uneori de durata:

Probleme de respiratie

Multe persoane cu SDRA isi recupereaza cea mai mare parte a functiei pulmonare in cateva luni sau maximum doi ani, insa altele pot avea probleme de respiratie pentru tot restul vietii.

Depresie

Majoritatea supravietuitorilor afectiunii trec, de asemenea, printr-o perioada de depresie, care este, insa, tratabila.

Probleme de memorie si de gandire logica

Din cauza sedativelor si a nivelului scazut de oxigen din sange, pacientii se pot confrunta cu pierderea memoriei si probleme cognitive dupa sindromul de detresa respiratorie acuta. In unele cazuri, efectele se pot diminua in timp, dar in altele, daunele pot fi permanente.

Oboseala si slabiciune musculara

Pacientii care stau mult in spital conectati la un ventilator pot avea probleme musculare. De asemenea, se pot simti foarte obositi dupa tratament.

Masuri pentru reducerea riscului de detresa respiratorie

Nu exista nicio modalitate de a preveni total sindromul de detresa respiratorie acuta. Cu toate acestea, puteti reduce riscul de a dezvolta afectiunea astfel:

• Solicitati asistenta medicala prompta pentru orice traumatism, infectie sau boala.
• Nu mai fumati si evitati pe cat posibil fumatul pasiv.
• Renuntati la alcool. Consumul cronic de alcool poate creste riscul de mortalitate si poate afecta functionarea corecta a plamanilor.
• Faceti anual vaccinul antigripal si vaccinul impotriva pneumoniei la fiecare cinci ani. Acest lucru va reduce riscul de infectii pulmonare.

Referinte:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/ards/symptoms-causes/syc-20355576
2. https://www.medicalnewstoday.com/articles/266682
3. https://www.healthline.com/health/acute-respiratory-distress-syndrome
4. https://www.childrens.com/specialties-services/conditions/acute-respiratory-distress-syndrome-ards