Sindromul de ansa oarba – cauze, simptome, tratament

Sindromul de ansa oarba apare atunci cand alimentele digerate se misca incet sau deloc prin intestine, din cauza unei bucle pe care o formeaza intestinul subtire. Aflati mai multe despre cauzele, simptomele si tratamentul „ansei oarbe”.

Cuprins:

1. Ce este sindromul de ansa oarba?
2. Cauze si factori de risc
3. Simptome
4. Diagnostic
5. Cum se trateaza sindromul de ansa oarba
6. Complicatii

Ce este sindromul de ansa oarba?

Sindromul de ansa oarba apare atunci cand o parte din intestinul subtire formeaza o bucla prin care alimentele trec in timpul digestiei. Aceasta bucla este denumita ansa oarba. Din cauza prezentei acestei ”anse oarbe”, alimentele nu se pot misca in mod corespunzator prin tractul digestiv.

Sindrom ansa oarba – potentiale pericole

Din cauza miscarii lente a produselor alimentare si a reziduurilor se creeaza un teren propice pentru dezvoltarea si reproducerea bacteriilor. Rezultatul – supraaglomerare bacteriana – provoaca adesea diaree si poate produce pierdere in greutate si malnutritie.

Ansa anastomotica si ansa jejunala

Denumit in unele cazuri sindrom de staza sau sindrom de ansa stagnanta, sindromul de ansa oarba este adesea o complicatie a unei operatii la nivelul stomacului (abdominala). Dar sindromul de ansa oarba poate fi cauzat si de probleme structurale si de unele boli. Uneori este necesara interventia chirurgicala pentru a remedia problema, insa medicii recomanda de cele mai multe ori administrarea de antibiotice.

Cauze si factori de risc

Intestinul subtire este cea mai lunga sectiune a tractului digestiv, masurand aproximativ 6,1 metri. Intestinul subtire este locul in care alimentele se amesteca cu sucuri digestive, iar substantele nutritive sunt absorbite in fluxul sanguin.

Spre deosebire de intestinul gros (colon), intestinul subtire contine, in mod normal, relativ putine bacterii. Insa in cazul sindromului de ansa oarba, mancarea stagnata in intestinul subtire devine un teren ideal de reproducere a bacteriilor. Acestea pot produce toxine, la randul lor, precum si blocarea absorbtiei de nutrienti.

Cu cat lungimea intestinului subtire implicat in ansa oarba este mai mare, cu atat sunt mai mari si riscurile de aparitie a unei supraaglomerari bacteriene.

Ce declanseaza sindromul de ansa oarba?

Aceasta afectiune poate aparea in urma unor:

Complicatii ale unei operatii la nivel abdominal

Printre operatiile abdominale care pot da nastere unor complicatii se numara bypass-ul gastric pentru combaterea obezitatii si gastrectomia pentru tratarea ulcerelor peptice si cancerului de stomac.

Probleme structurale in intestinul subtire si in jurul sau

Principalele probleme structurale aparute in si in jurul intestinului subtire sunt cicatrizarea tesutului (aderente intestinale) la exteriorul intestinului si prezenta unor pungi mici, voluminoase, de tesut care ies prin peretele intestinal (afectiune cunoscuta sub denumirea de diverticuloza).

Anumite afectiuni medicale

Anumite afectiuni medicale, cum ar fi boala Crohn, enterita de radiatie, sclerodermia, boala celiaca, obezitatea si diabetul, pot incetini miscarea (motilitatea) alimentelor si a reziduurilor prin intestinul subtire.

Factori de risc

Printre factorii care cresc riscul de sindrom de ansa oarba se numara:

• Operatia gastrica pentru tratarea obezitatii sau a ulcerului
• Un defect structural in intestinul subtire
• O leziune la nivelul intestinului subtire
• Un pasaj anormal (fistula) aparut intre doua segmente de intestin
• Boala Crohn, limfom intestinal sau sclerodermie care afecteaza intestinul subtire
• Radioterapie efectuata la nivelul abdomenului
• Diabet
• Diverticuloza la nivelul intestinului subtire

Simptome

Semnele si simptomele sindromului de ansa oarba sunt urmatoarele:

• Pierderea poftei de mancare
• Durere abdominala
• Greata
• Balonare
• O senzatie inconfortabila de plenitudine dupa masa
• Diaree
• Pierdere in greutate neintentionata

Cand este necesara vizita la doctor

Balonarea, greata si diareea sunt semne si simptome ale multor probleme intestinale. Consultati medicul pentru o evaluare completa – in special daca ati fost supusi unei interventii chirurgicale la nivel abdominal – daca va confruntati cu:

• Diaree persistenta
• Pierdere rapida in greutate, neintentionata
• Durere abdominala care dureaza mai mult de cateva zile

Daca aveti dureri abdominale severe, solicitati ingrijiri medicale imediate.

Diagnostic

Primul pas in diagnosticarea sindromului de ansa oarba este de obicei efectuarea unui test imagistic, cum ar fi:

• Radiografia abdominala
• Tomografia abdominala

De asemenea, este posibil sa efectuati teste suplimentare pentru a verifica daca exista o supraaglomerare bacteriana in intestinul subtire, o absorbtie slaba a grasimilor sau alte probleme care pot cauza sau contribui la aparitia simptomelor.

Radiografie cu bariu la nivelul intestinului subtire

Acest test implica folosirea unei substante de contrast (bariu) pentru a acoperi mucoasa intestinului, astfel incat aceasta sa fie evidentiata clar pe radiografie. O radiografie cu bariu poate dezvalui o ansa oarba, diverticuloza, o ingustare (strictura) intestinala sau alte probleme structurale, precum si perioade de tranzit lent care pot provoca supraaglomerare bacteriana.

Enterografie CT

Acest test este mai sensibil decat este radiografia cu bariu sau tomografia computerizata conventionala. Ajuta la detectarea inflamatiilor sau a problemelor structurale ale intestinului, dar si anomalii la nivelul altor organe, cum ar fi pancreasul.

Test de respiratie cu hidrogen

Acest test masoara cantitatea de hidrogen pe care o respirati dupa ce ati baut un amestec de glucoza si apa. O crestere rapida a nivelului de hidrogen indica o digestie slaba a carbohidratilor si o supraaglomerare bacteriana in intestinul subtire. Desi este disponibil pe scara larga, acest test este mai putin sensibil decat alte teste de respiratie.

Test de respiratie cu D-xiloza

Acest test, care este mai precis decat testul de respiratie cu hidrogen, masoara cantitatea de dioxid de carbon din respiratie. Un nivel ridicat al dioxidului de carbon sugereaza prezenta unei supraaglomerari bacteriene.

Test de respiratie cu acizi biliari

Acizii biliari din ficat ajuta la digerarea grasimilor (lipidele) din intestinul subtire. Acest proces poate fi afectat de supraglomerarea bacteriana. Testul de respiratie cu acizi biliari presupune folosirea unor saruri biliare alaturi de o substanta radioactiva pentru a verifica daca exista o disfunctie a sarurilor biliare.

Analiza cantitativa a grasimilor din fecale

Acest test poate determina cat de bine este absorbita grasimea de intestinul subtire. In cadrul acestui test, pacientul trebuie sa adopte o dieta bogata in grasimi timp de trei zile, urmand ca nivelul de grasime din fecale sa fie apoi masurat. Cantitatile mari de grasimi nedigerate pot fi cauzate de supraaglomerarea bacteriana, insa sunt cauzate mai frecvent de anumite afectiuni, cum ar fi sindromul intestinului scurt sau pancreatita cronica.

Aspirarea continutului intestinal si cultura de fluid

Acesta este cel mai sensibil test de diagnosticare a supraaglomerarii bacteriene. Pentru a obtine proba de lichid, medicii introduc un tub lung (flexibil) pe gat si prin tractul digestiv superior catre intestinul subtire. Apoi, specialistii recolteaza o proba de lichid intestinal pe care o testeaza intr-un laborator pentru a descoperi o eventuala dezvoltare a bacteriilor.

Daca medicul suspecteaza o supraaglomerare bacteriana, acesta poate incepe tratamentul cu antibiotice imediat, fara efectuarea altor teste specifice.

Cum se trateaza sindromul de ansa oarba

Ori de cate ori este posibil, medicii trateaza sindromul de ansa oarba abordand problema care sta la baza. De exemplu, pot efectua o procedura chirurgicala de reparare a unei anse oarbe, a unei stricturi sau a unei fistule postoperatorii. Insa aceasta problema nu poate fi intotdeauna inversata. In acest caz, tratamentul se concentreaza pe corectarea deficientelor nutritionale si eliminarea supraaglomerarii bacteriene.

Terapie cu antibiotice

Pentru majoritatea oamenilor, prima metoda de tratare a supraaglomerarii bacteriene este antibioterapia. In anumite cazuri, medicii pot incepe acest tratament daca simptomele si istoricul medical sugereaza cu fermitate ca aceasta este cauza, chiar si atunci cand rezultatele testelor sunt neconcludente sau testele nu au fost efectuate deloc. Testarea poate fi efectuata daca tratamentul cu antibiotice nu da rezultate.

De cele mai multe ori, un tratament scurt cu antibiotice reduce semnificativ numarul de bacterii daunatoare. Insa bacteriile pot reveni daca tratamentul cu antibiotice este intrerupt. Din aceasta cauza, tratamentul poate fi administrat pe termen lung. Unele persoane cu ansa oarba pot sta perioade lungi fara a avea nevoie de antibiotice, in timp ce altele pot avea nevoie de ele in mod regulat.

Schimbarea tipului de antibiotice

De asemenea, medicii pot jongla cu diferitele tipuri de antibiotice pentru a preveni rezistenta bacteriana la aceste medicamente. Antibioticele elimina majoritatea bacteriilor intestinale, atat pe cele normale, cat si pe cele anormale. Drept urmare, antibioticele pot cauza unele dintre problemele pe care incearca sa le vindece, printre care diareea. Schimbarea tipurilor de medicamente poate ajuta la evitarea acestei probleme.

Suport nutritional

Corectarea deficientelor nutritionale este o parte esentiala in tratarea sindromului de ansa oarba, in special la persoanele care au pierdut substantial in greutate. Malnutritia poate fi tratata, dar daunele pe care le provoaca nu pot fi intotdeauna inversate.

Aceste tratamente pot imbunatati deficientele de vitamine, pot reduce detresa intestinala si pot ajuta la acumularea in greutate:

Suplimente nutritive

Persoanele cu sindrom de ansa oarba pot avea nevoie de injectii intramusculare cu vitamina B-12, precum si de vitamine orale, suplimente de calciu si fier.

Dieta fara lactoza

Deteriorarea intestinului subtire poate determina pierderea capacitatii acestuia de a digera zaharul din lapte (lactoza). In acest caz, este important sa evitati majoritatea produselor care contin lactoza sau sa folositi preparate cu lactaza care ajuta la digerarea zaharului din lapte.

Unele persoane pot consuma fara probleme iaurt, deoarece bacteriile utilizate in procesul de cultivare descompun in mod natural lactoza.

Trigliceride cu lant mediu

Majoritatea grasimilor alimentare sunt formate dintr-un lant lung de molecule de grasime (trigliceride). Unele persoane cu sindrom de ansa oarba pot sa digere mai usor trigliceridele cu lant mediu, care se regasesc in uleiul din nuca de cocos.

Trigliceridele cu lant mediu sunt uneori prescrise ca supliment alimentar pentru persoanele cu sindrom de ansa oarba severa, afectiune care se poate transforma in sindromul intestinului scurt.

Complicatii

Sindromul de ansa oarba poate provoca anumite probleme care pot escalada, cum ar fi:

O absorbtie precara a grasimilor

Bacteriile din intestinul subtire descompun sarurile biliare necesare digerarii grasimilor. In consecinta, corpul nu poate absorbi complet vitaminele A, D, E si K. Absorbtia incompleta a grasimilor provoaca diaree, scadere in greutate si deficienta de vitamine.

Deteriorarea mucoasei intestinale

Toxinele care sunt eliberate atunci cand bacteriile descompun alimente stagnate afecteaza mucoasa intestinului subtire. Drept urmare, majoritatea nutrientilor, inclusiv carbohidratii si proteinele, sunt absorbite necorespunzator, lucru care poate provoca o subnutritie grava.

Deficitul de vitamina B-12

Bacteriile din intestinul subtire absorb vitamina B-12, care este esentiala pentru functionarea normala a sistemului nervos si pentru producerea de celule sanguine si ADN. O deficienta severa a vitaminei B-12 poate duce la slabiciune, oboseala, furnicaturi si amorteala la nivelul mainilor si picioarelor si, in cazuri avansate, la confuzie mentala. Deteriorarea sistemului nervos central care rezulta dintr-o deficienta de vitamina B-12 poate fi ireversibila.

Oase fragile (osteoporoza)

In timp, deteriorarea intestinului din cauza dezvoltarii bacteriilor anormale provoaca o absorbtie slaba a calciului si, in cele din urma, poate duce la boli osoase, cum ar fi osteoporoza.

Pietre la rinichi

Absorbtia slaba a calciului poate duce in cele din urma la pietre la rinichi.

Referinte:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/blind-loop-syndrome/symptoms-causes/syc-20370168
2. http://pennstatehershey.adam.com/content.aspx?productid=117&pid=1&gid=001146
3. https://www.cedars-sinai.org/health-library/diseases-and-conditions/b/blind-loop-syndrome.html