Sindromul Cushing – cauze, simptome, tratament
Sindromul Cushing apare cand corpul este expus pentru un timp indelungat la niveluri ridicate ale hormonului cortizol. Aflati mai multe despre sindromul Cushing din materialul urmator.
Cuprins:
- Ce este sindromul Cushing?
- Cauze
- Simptome
- Diagnostic
- Tratament
- Evolutie si complicatii
- Sfaturi pentru a tine sub control boala Cushing
Ce este sindromul Cushing?
Sindromul Cushing este uneori denumit hipercorticism. El apare atunci cand exista un exces de cortizol in sange. Sindromul a fost denumit dupa Harvey Cushing, un tanar chirurg american de la inceputul secolului al XX-lea, care a fost primul care a descris afectiunea.
Folosirea indelungata a medicamentelor steroidiene pentru a trata o alta afectiune poate determina aparitia sindromului Cushing. Suplimentar, sindromul poate aparea in urma unei supraproductii de cortizol de catre glandele suprarenale.
O tumora la nivelul unei glande suprarenale, marirea in volum a ambelor glande sau o tumora pulmonara localizata in alta parte pot produce un hormon care sa stimuleze glanda suprarenala si sa determine aceasta supraproductie. Forma de boala determinata de o tumora a glandei hipofize se numeste boala Cushing. Ea apare de cinci ori mai frecvent la femei decat la barbati.
Riscuri
In cazul in care aveti un sindrom Cushing, prezentati un risc crescut de a face un atac de cord sau un accident vascular cerebral, deoarece afectiunea poate accelera formarea depozitelor grase (placi) la nivelul arterelor (ateroscleroza). Subtierea oaselor (osteoporoza) si fracturile sunt, de asemenea, frecvente, la fel ca si alterarea capacitatii de a rezista sau lupta cu infectiile. Lasat netratat, sindromul Cushing poate fi fatal.
Cum se manifesta?
Principalele semne ale afectiunii sunt: subtierea pielii cu aparitia facila de vanatai, vindecare intarziata a ranilor si vergeturi, obezitate localizata predominant la nivelul trunchiului, o cocoasa localizata intre umeri (ceafa de bizon), rotunjirea fetei si ingrosarea gatului, slabiciune si topire musculara, astenie, fata de culoare rosie, osteoporoza, diabet, hipertensiune arteriala, edeme, cresterea parului in exces pe corp si depresie. In cazul barbatilor, se poate manifesta prin disfunctie erectila, iar la femei prin lipsa ciclurilor menstruale.
Tratamentul pentru sindromul Cushing poate readuce la normal productia de cortizol in organism si poate imbunatati considerabil simptomele. In plus, cu cat tratamentul incepe mai devreme, cu atat sansele de recuperare sunt mai mari.
Cauze
Sindromul Cushing apare din cauza unor niveluri excesive ale cortizolului. Acest hormon produs de glandele suprarenale joaca o varietate de roluri in organism.
De exemplu, cortizolul ajuta la reglarea tensiunii arteriale, reduce inflamatia si asigura functionarea normala a inimii si a vaselor de sange. In plus, ajuta organismul sa raspunda cu bine la situatiile stresante. De asemenea, regleaza felul in care corpul transforma (metabolizeaza) proteinele, carbohidratii si grasimile din alimentatie in energie utilizabila.
Cu toate acestea, atunci cand nivelul cortizolului este prea mare (cortizol crescut), puteti dezvolta sindromul Cushing.
Sindromul Cushing indus medicamentos
Sindromul Cushing se poate dezvolta dintr-o cauza externa organismului (sindromul Cushing exogen). De exemplu, poate aparea in urma administrarii corticosteroizilor orali in doze mari pentru o perioada lunga de timp. Aceste medicamente, cum ar fi prednisonul, au acelasi efect in organism ca si cortizolul produs de corp.
Rolul corticosteroizilor
Corticosteroizii orali pot fi necesari pentru tratarea bolilor inflamatorii, cum ar fi artrita reumatoida, lupusul si astmul. Pot fi folositi si pentru a preveni o eventuala respingere a unui organ transplantat. Deoarece dozele necesare pentru a trata aceste afectiuni sunt adesea mai mari decat cantitatea de cortizol pe care corpul o produce in mod normal in fiecare zi, pot aparea efecte secundare ale excesului de cortizol.
De asemenea, sindromul Cushing poate aparea si din cauza administrarii corticosteroizilor injectabili. De exemplu, injectii repetate pentru tratarea durerilor articulare, a bursitei si a durerilor de spate. Medicamentele cu steroizi prin inhalare (administrate in cazul astmului) si cremele de piele cu steroizi (utilizate pentru afectiuni ale pielii, cum ar fi eczemele) au, in general, un risc mai scazut de a provoca sindromul Cushing decat corticosteroizii orali. Dar, la unele persoane, aceste medicamente pot provoca sindromul Cushing, in special daca sunt administrate in doze mari.
Supraproductia proprie a corpului
Aceasta afectiune poate fi cauzata de supraproductia corporala de cortizol (sindromul Cushing endogen). Aceasta poate aparea in urma excesului de productie a uneia sau a ambelor glande suprarenale sau a supraproductiei hormonului adrenocorticotropic (ACTH), care regleaza in mod normal productia de cortizol.
O tumoare a glandei pituitare (adenomul hipofizar)
O tumoare necanceroasa (benigna) a glandei pituitare, localizata la baza creierului, produce o cantitate excesiva de ACTH, care, la randul sau, stimuleaza glandele suprarenale sa produca mai mult cortizol. Cand aceasta forma de sindrom se dezvolta, se numeste boala Cushing. Apare mult mai frecvent la femei si este cea mai comuna forma a sindromului Cushing endogen.
O tumora care secreta ACTH
Rar, o tumora care se dezvolta intr-un organ care nu produce, in mod normal, ACTH va incepe sa secrete acest hormon in exces, provocand sindromul Cushing. Aceste tumori, care pot fi necanceroase (benigne) sau canceroase (maligne), se gasesc de obicei in plamani, pancreas, tiroida sau glanda timus.
O boala a glandelor suprarenale
La unii oameni, cauza sindromului Cushing este excesul de secretie de cortizol asociat cu tulburari ale glandelor suprarenale. Cea mai frecventa astfel de afectiune este o tumoare necanceroasa a cortexului suprarenal, numita adenom adrenal.
Tumorile canceroase ale cortexului adrenal (carcinoamele adrenocorticale) sunt rare, dar pot provoca, de asemenea, sindromul Cushing. Ocazional, cresterea benigna a ambelor glande suprarenale poate duce la sindromul Cushing.
Sindromul Cushing mostenit
Rar, oamenii mostenesc o tendinta de a dezvolta tumori la una sau mai multe dintre glandele lor endocrine, afectand nivelurile de cortizol si provocand sindromul Cushing.
Simptome
Simptome si simptome comune ale sindromului Cushing
- Cresterea in greutate si depozitele de tesut gras, in special in jurul partii de mijloc si superioare a spatelui, in fata (fata cu aspect de luna plina) si intre umeri (cocoasa de bivol)
- Semne roz sau mov pe pielea abdomenului, coapsei, sanilor si bratelor
- Piele fragila si subtire care se lezeaza usor
- Vindecare lenta a taieturilor, a muscaturilor de insecte si a infectiilor
- Acnee
Semne si simptome ale bolii la femei
- Par corporal si facial mai gros sau mai vizibil (hirsutism)
- Perioade menstruale neregulate sau absente
Semne si simptome ale bolii la barbati
- Scaderea libidoului
- Scaderea fertilitatii
- Disfunctie erectila
Alte semne si simptome care pot aparea
- Oboseala severa
- Slabiciune musculara
- Depresie, anxietate si iritabilitate
- Pierderea controlului emotional
- Dificultati cognitive
- Hipertensiune arteriala nou-aparuta sau agravata
- Durere de cap
- Pigmentare crescuta a pielii
- Slabiciune osoasa, care duce la fracturi in timp
- La copii, afectarea cresterii
Diagnostic
Exista o serie de alte afectiuni si boli care pot avea simptome similare. De aceea, este important de realizat diagnosticul diferential.
Pacientul ar putea fi trimis la un endocrinolog, specialist in sistemul hormonal al organismului, in cazul in care medicul considera ca poate exista o problema hormonala.
Testele pentru evaluarea nivelurilor de ACTH pot include:
- un test de urina
- un test de sange
- un test de saliva
Alte teste
Daca un medic suspecteaza sindromul Cushing, ar putea cere mai multe analize – de exemplu, teste de imagistica RMN – pentru a investiga cauza. Prin intermediul acestor analize poate fi detectata o tumora, indiferent daca este benigna sau maligna.
In asteptarea rezultatelor, medicul poate prescrie Metopirone. Acest medicament blocheaza productia de cortizol si scade concentratia acestuia in sange.
Tratament
Tratamentele pentru sindromul Cushing sunt concepute pentru a reduce nivelul ridicat de cortizol din organism. Cel mai bun tratament pentru dvs. depinde de cauza sindromului.
Boala Cushing plan de ingrijire
Reducerea administrarii corticosteroizilor
Daca boala a fost cauzata de utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor, medicul va poate recomanda sa reduceti dozele pentru o perioada de timp, in timp ce tratati in continuare astmul, artrita sau alte afectiuni.
Pentru multe dintre aceste probleme medicale, doctorul poate prescrie medicamente fara corticosteroizi, care va vor permite sa reduceti doza sau sa eliminati total utilizarea corticosteroizilor. Nu reduceti doza de medicamente cu corticosteroizi sau intrerupeti administrarea acestora pe cont propriu. Faceti acest lucru numai la indrumarea medicului.
Renuntarea brusca la aceste medicamente ar putea provoca niveluri scazute ale hormonului. Reducerea treptata a acestora ii permite organismului sa reia productia normala de cortizol.
Operatia
Daca boala a fost provocata de o tumoare, medicul poate recomanda indepartarea chirurgicala totala. In mod normal, tumorile pituitare sunt indepartate de un neurochirurg. Daca o tumoare este prezenta in glandele suprarenale, plamani sau pancreas, chirurgul o poate indeparta printr-o operatie standard sau, in unele cazuri, prin utilizarea unor tehnici chirurgicale minim invazive, cu incizii mai mici.
Dupa operatie, pacientul trebuie sa ia medicamente cu cortizol pentru a asigura organismului cantitatea adecvata a acestui hormon. In cele mai multe cazuri, in cele din urma, productia de hormoni adrenali va reveni la normal, iar medicul poate reduce cantitatea de medicamente administrate.
Acest proces, insa, poate dura un an sau mai mult. In unele cazuri, functia glandelor nu se normalizeaza, iar pacientii au nevoie de terapie de substitutie pe tot parcursul vietii.
Radioterapie
In cazul in care tumora pituitara nu poate fi eliminata in totalitate, doctorul recomanda de obicei radioterapia, care este aplicata impreuna cu operatia. In plus, terapia cu radiatii poate fi utilizata in cazul persoanelor care nu pot fi operate.
Radioterapia poate fi administrata in doze mici pe o perioada de sase saptamani sau printr-o tehnica denumita radiochirurgie stereotactica. In cazul acesteia, o doza mare de radiatii este trimisa catre tumora, iar tesuturile din jur sunt mai putin expuse la radiatii.
Medicamente
Medicamentele reprezinta cea mai buna varianta atunci cand operatia si radioterapia nu dau roade. Medicamentele pot fi, de asemenea, utilizate inainte de interventia chirurgicala la persoanele extrem de afectate de sindromul Cushing. Medicii pot recomanda terapie medicamentoasa inainte de interventia chirurgicala pentru a imbunatati semnele si simptomele si pentru a minimiza riscul chirurgical.
Tipuri de medicamente folosite
Printre medicamentele utilizate se numara ketoconazol, mitotan si metopirona.
Mifepristona este recomandat in cazul persoanelor cu sindrom Cushing care sufera de diabet zaharat de tip 2 sau intoleranta la glucoza. Mifepristona nu reduce productia de cortizol, dar blocheaza efectul cortizolului asupra tesuturilor.
Efectele secundare ale acestor medicamente pot include oboseala, greata, varsaturile, durerile de cap, durerile musculare, hipertensiunea arteriala, niveluri mici ale potasiului si umflare. Unii au efecte secundare mai grave, cum ar fi reactiile adverse neurologice si toxicitate hepatica.
Cel mai nou medicament pentru tratarea sindromului este pasireotida. Acesta functioneaza prin scaderea productiei de ACTH dintr-o tumora pituitara si este administrat sub forma de injectie de doua ori pe zi.
Reactiile adverse sunt destul de frecvente si pot include diaree, greata, hiperglicemie sau diabet zaharat, cefalee, dureri abdominale si oboseala.
Alte medicamente
In unele cazuri, tumora sau tratamentul acesteia determina deformarea altor hormoni produsi de hipofiza sau glandele suprarenale. De aceea, doctorul va recomanda medicamente de inlocuire a hormonilor.
Daca niciuna dintre aceste optiuni de tratament nu este adecvata sau eficienta, medicul poate recomanda indepartarea chirurgicala a glandelor suprarenale (adrenalectomie bilaterala). Aceasta procedura va vindeca productia excesiva de cortizol, insa medicamentele de inlocuire vor trebui administrate pe tot parcursul vietii.
Regim alimentar
Alimentele nutritive si sanatoase ofera o sursa buna de combustibil pentru organismul aflat in recuperare. In plus, va poate ajuta sa pierdeti kilogramele extra, acumulate din cauza sindromului Cushing. Asigurati-va ca aveti suficienta cantitate de calciu si vitamina D. Impreuna, acestea ajuta organismul sa absoarba calciul, ceea ce poate ajuta la intarirea oaselor, contracarand pierderea densitatii osoase care apare adesea din cauza sindromului Cushing.
Retete in boala cushing
Unele dintre cele mai bune alimente pentru combaterea efectelor cortizolului marit sunt cuprinse in aceasta dieta:
- Grasimi sanatoase si acizi grasi omega-3
- Alimente bogate in vitamine B
- Alimente cu calciu, potasiu si magneziu
- Alimente bogate in proteine
Evolutie si complicatii
Fara tratament, pot aparea anumite complicatii, cum ar fi:
- Pierderea densitatii osoase (osteoporoza), care poate duce la fracturi osoase neobisnuite, cum ar fi fracturile la nivelul coastelor si fracturile oaselor picioarelor
- Tensiune arteriala crescuta (hipertensiune arteriala)
- Diabetul de tip 2
- Infectii frecvente sau neobisnuite
- Pierderea masei si a fortei musculare
Sfaturi pentru a tine sub control boala Cushing
Durata recuperarii depinde de severitatea si cauza starii. Nu uitati sa aveti rabdare.
Cresteti treptat nivelul activitatilor
Ati putea avea tendinta sa va grabiti sa va intoarceti la activitatile obisnuite, insa muschii sunt slabiti si trebuie pusi in functiune treptat.
Monitorizati-va sanatatea mintala
Depresia poate fi un efect secundar al sindromului Cushing. Aceasta poate persista si se poate dezvolta si dupa inceperea tratamentului. Nu ignorati depresia. Solicitati asistenta medicala prompta si psihoterapie daca sunteti deprimat, coplesit sau observati ca recuperarea decurge anevoios.
Tratati cu grija durerile
Baile calde, masajele si exercitiile cu impact redus, cum ar fi gimnastica aerobica in apa si tai chi, pot ajuta la atenuarea unor dureri musculare si articulare care insotesc recuperarea sindromului Cushing.
Referinte:
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cushing-syndrome/diagnosis-treatment/drc-20351314
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/172744.php
- https://www.healthline.com/health/cushing-syndrome
- https://draxe.com/cushings-disease/
