Sindrom astenic (astenia) – cauze si solutii de tratament

Sindromul astenic este o afectiune psihopatologica in care pacientul prezinta oboseala si apatie constanta. Aflati mai multe despre acest sindrom astenic (astenia) din materialul urmator.

Cuprins:

1. Ce inseamna sindrom astenic sau astenia?
2. Tipuri de astenie
3. Boli in care apare sindromul astenic
4. Sindrom astenic la copii – ce semnaleaza
5. Simptome
6. Cand trebuie sa mergi la medic?
7. Tratament
8. Sfaturi pentru prevenirea asteniei

Ce inseamna sindrom astenic sau astenia?

Cuvantul astenie inseamna in limba greaca, lipsa de putere. Acest termen defineste diminuarea permanenta a fortelor organismului, fie ca este vorba de forte musculare sau de forte psihice/intelectuale. Persoana astenica prezinta o stare de diminuare a acestor forte sau o stare de epuizare, fiind incapabila sa realizeze eforturi fizice si psihice, intelectuale, pe care inainte le indeplinea cu usurinta.

Introducere

Stare patologica manifestata prin oboseala intensa si slabiciune, astenia este un simptom frecevent pentru numeroase boli infectioase, disfunctii endocrine, intoxicatii cronice, diverse afectiuni interne, neuropsihice, etc. Astenia este descrisa in moduri diferite de cei afectati: unii se plang de oboseala, altii de lipsa de interes pentru orice, sau de nevoia de a sta la pat, de a se odihni. Oboseala apare si in conditii fiziologice dupa un efort fizic sau intelectual de mare intensitate sau prelungit in timp. La persoanele astenice, oboseala apare sub forma unei epuizari precoce, cu o recuperare functionala fie intarziata, fie incompleta.

Tipuri de astenie

Astenie nervoasa

Astenia nervoasa (cunoscuta si sub denumirea de neurastenie), mai ales cea insotita de stari anxios-depresive, este mai greu de explicat. Dupa unii, aceasta stare ar fi generata de emotii puternice si prelungite ce determina o stare de nervozitate si anxietate. Insa, sunt si situatii in care existenta acestor simptome, in absenta unor stimuli emotionali prealabili, nu poate fi explicata.

Dupa altii, oboseala cronica si anxietatea care insotesc astenia, constituie un semnal de alarma, ca ceva nu este in regula, ca o anumita activitate este prea intensa sau de durata prea lunga. Ea ar avea deci un rol de protectie.

O alta ipoteza este aceea prin care se considera ca indivizii difera fundamental in ceea ce priveste potentialul lor energetic, unii avand resurse limitate de energie (ca urmare sunt predispusi la stari de astenie). Aceasta deficienta este probabil determinata in principal de factorii genetici.

Astenie sezoniera

Astenia sezoniera este un tip de astenie care apare la schimbarea de anotimp. Cea mai intalnita este astenia de primavara. Aceasta incepe sa-si faca simtita prezenta atunci cand luminozitatea in timpul zilei creste brusc. Astenia are diferite forme de manifestare, cel mai adesea acestea fiind reprezentate de dureri de cap (cefalee), palpitatii, stari de nervozitate, scaderea capacitatii de memorare si adeseori un comportament labil. Toate aceste manifestari fiziologice se produc din cauza eforturilor organismului de a se adapta la noile conditii meteorologice.

Boli in care apare sindromul astenic

Astenia poate aparea in cadrul multor boli organice sau poate fi determinata de unele tulburari psihice. Cauzele difera functie de tipul de astenie: fizica sau psihica. Astfel, astenia poate fi provocata de tulburari endocrine, metabolice si nutritionale, cum ar fi: hipotiroidia, boala Addison, insuficienta hipofizara, deficiente nutritionale, diabetul zaharat, tulburari ale echilibrului hidroelectrolitic si acidobazic (hipopotasemii, deshidratari, alcaloze si acidoze).

De asemenea, se poate manifesta in boli infectioase cronice (tuberculoza, endocardita, infectii minore), in infectii virale (gripa, hepatita epidemica, mononucleoza) si in parazitoze (giardioza, helmintiaze etc.).

Cauze astenie

In bolile interne, ca de exemplu in bolile inimii (valvulopatii si boala ischemica), insuficiente respiratorii, anemii cronice, renale, hepatite cronice, hemopatii maligne, neoplazii, astenia este foarte frecvent prezenta.

Totodata, starile astenice se mai pot intalni in unele boli neurologice (miastenia, polimiozita, cerebrastenia posttraumatica, scleroza in placi, boala Parkinson), in supradozarea unor medicamente administrate timp indelungat (neuroleptice, hipotensoare, tranchilizante), in intoxicatii cronice.

In cadrul bolilor psihice, astenia este aproape nelipsita in primul rand in nevroze, in bolile psihice care au o cauza organica, in starile ce succed o psihoza, in toxicomanii, in cele mai multe dintre tulburarile legate de involutie.

Cauze profesionale

Exista o serie de profesii care implica depunerea zilnica de efort fizic extrem. Printre aceste cazuri se numara muncitorii din fabrica, muncitorii pe santiere, inginerii si soferii. In schimb, alte ocupatii, cum ar fi cele din call-center, pot perturba permanent ciclul somnului. In plus fata de cele de mai sus, locurile de munca monotone si statul prelungit la program pot afecta si mental un angajat. Toti acesti factori pot cauza oboseala mentala sau fizica.

Medicamente

Cateva medicamente puternice, cum ar fi steroizii si diureticele (utilizate pentru tratarea hipertensiunii arteriale) pot afecta alte mecanisme fiziologice ale organismului si pot cauza oboseala.

Sindrom astenic la copii – ce semnaleaza

Acest sindrom astenic, in ciuda numelui sau, se poate dezvolta atat la copii, cat si la adulti. Sindromul astenic la copii se dezvolta cel mai des in urma indeplinirii anumitor sarcini in procesul de invatare, dezvoltare mentala rapida etc.) si este dificil de diagnosticat.

In plus, acest sindrom astenic (sau astenia) poate fi cauzat de o afectare a metabolismului in organism, de o deficienta de vitamine si nutrienti si de consum excesiv de energie. In zilele noastre, exista o opinie conform careia dezvoltarea sindromului astenic la adulti si copii poate fi influentata de statul prelungit la calculator (dependenta de computer), privitul constant la televizor sau dependenta de alte dispozitive electronice (smartphone-uri, tablete etc.).

Simptome

In general, persoanele astenice au aspectul unor oameni epuizati, palizi, cu miscari lente, lipsiti de verva si de energie. Vocea poate fi inceata, stearsa, fara variatii tonale.

Astenia este un simptom intalnit in cursul a numeroase afectiuni de natura organica (infectii, tulburari endocrine si metabolice, boli cardiace, boli cronice pulmonare, digestive, etc.) sau de natura psihica. Putem vorbi deci de doua tipuri de astenie: fizica si psihica.

Cum descriu pacientii simptomele

Persoanele afectate descriu suferinta in mod diferit: unii acuza senzatie de oboseala, altii afirma ca nu mai pot face niciun efort, altii sunt deprimati si anxiosi. Au senzatia unei insuficiente de energie, fie o dorinta puternica de a se opri din efort, de a se odihni, de a dormi. Uneori, simt ameteli si oboseala dupa activitatea din timpul zilei, senzatia neplacuta disparand dupa somnul din timpul noptii. Alteori au o stare de slabiciune musculara, ce apare dupa un efort fizic, fiind posibila ameliorarea dupa odihna. In sfarsit, alte persoane afectate au o senzatie de oboseala intelectuala ce se dezvolta dupa stari emotive sustinute sau dupa eforturi intelectuale, fiind posibila ameliorarea dupa o perioada de relaxare si distractie. Este cunoscut faptul ca placerea si satisfactia cresc pragul de aparitie a oboselii, in timp ce dezinteresul si disconfortul il coboara.

Simptomele asteniei nervoase

Referitor la astenia avand ca origine bolile psihice, aici, de cele mai multe ori, acest simptom coexista cu alte simptome: nervozitate, anxietate, iritabilitate, depresii, insomnii, palpitatii, cefalee, dispnee, imposibilitatea de a se concentra, tulburari sexuale, tulburari de apetit.

Astenia constituie un simptom ingrijorator in momentul in care el apare fara un motiv temeinic, neputand fi explicata printr-un efort fizic sau intelectual de o anumita intensitate.

Impact

In urma studiilor efectuate, s-a constatat ca astenia afecteaza cel mai frecvent femeile si persoanele in varsta. Femeile sunt afectate din cauza tulburarilor hormonale (sarcina, menopauza) sau supraincarcarea sarcinilor profesionale si familiale, iar persoanele in varsta din cauza diverselor boli cronice si a deficientelor alimentare.

Copiii avand varsta de peste 6 ani si adolescentii pot avea simptome de oboseala cronica din cauza cresterii si dezvoltarii fizice, a alimentatiei deficitare, examenelor scolare sau competitiilor sportive, insa intr-un procent mult mai mic.

Si barbatii sunt afectati de astenie, mai ales la schimbarea anotimpurilor, dar si din cauza unui surmenaj, a stresului, a alimentatiei dezechilibrate, a neglijarii perceptiei de oboseala, a consumului de alcool etc..  Totusi, numai un sfert din populatia atinsa de aceasta boala este formata din barbati.

Cand trebuie sa mergi la medic?

Pentru stabilirea diagnosticului trebuie efectuata o anamneza riguroasa, un examen fizic complet si investigatii paraclinice aprofundate, pentru a vedea daca avem de a face doar cu o stare de oboseala, care se recupereaza prin odihna si relaxare, sau cu un simptom astenic provocat de o afectiune interna sau psihica.

Urmatoarele examene de laborator pot fi esentiale:

• Hemoleucograma (numarul total de celule din sange) pentru a verifica o posibila prezenta a anemiei
• Proteine totale si proteina C reactiva
• Cantitatea de calciu, fosfor si electroliti din organism
• Albumina, globulina si creatinina
• Azotemie – azotul ureic din sange (BUN)
• Analize de urina

Tratament

Dupa ce se precizeaza diagnosticul, se efectueaza un tratament individualizat, in functie de boala in cadrul careia a aparut astenia. Medicatia antiastenianta nu va fi folosita decat ca un tratament adjuvant, alaturi de tratamentul bolii diagnosticate.

Remedii antistres

Tratamentul antiastenic va urmari, printre altele, si  cresterea potentialului energetic al bolnavului, restabilirea echilibrului hormonal, corectarea tulburarilor neuropsihice, refacerea rezervelor de minerale si vitamine ale organismului. In acest scop se pot folosi numeroase remedii antistres.

Tratament alternativ

Scopul terapiilor alternative este de a reface potentialul energetic al organismului si de a-l reinvata sa se regenereze.

Astfel, putem utiliza urmatoarele plante din flora noastra: catina, maces, coacaz negru, frag, zmeura, paducel, urzica, nuc, angelica, anghinare, busuioc.

Un concept nou de tratament, tot fitoterapeutic, dar folosind parti tinere ale plantelor, gemoterapia, recomanda folosirea mladitelor de: stejar (Quercus pedunculata), rozmarin (Rosmarinus officinalis), mesteacan (Betula verrucosa), rhodiola rosea, in tratamentul asteniei.

Apiterapie

Polenul, un medicament/aliment, cu rezultate execelente in combaterea asteniei si in tratarea a numeroase afectiuni interne si psihice, se poate  administra in cure indelungate, pornind treptat de la o lingurita, dimineata, pe stomacul gol, pana la 2 linguri, in functie de varsta si toleranta individuala. Tot din aceeasi categorie, produse apicole, mai recomandam si consumul de miere de albine, propolis, pastura, laptisor de matca.

Alte cure recomandate ar mai fi cura cu grau incoltit, ce dureaza in jur de 3-4 satamani, cura cu argila, cura cu drojdie de bere inactiva si nu in ultimul rand cura cu ginseng (cate 3 g pe zi in primele 2 saptamani, apoi 2 g timp de 4 saptamani).

Tratamente balneare in statiuni cu bai termale calde

Pacientii cu sindrom astenic pot opta, de asemenea, pentru tratamente cu bai sarate calde disponibile in statiuni cu apa sarata. De exemplu, la Baile Tusnad, pacientii cu neurastenie isi pot trata simptomele cu ajutorul bailor termale.

Stil de viata

Pe langa tratarea afectiunilor cronice care sunt insotite de acest simptom, se recomanda:

• Un program de viata ordonat (8-9 ore de somn in fiecare noapte, culcarea in jur de ora 22, trei mese principale pe zi, evitarea suprasolicitarilor de orice natura, relaxari scurte in timpul zilei daca este posibil etc.);
• Evitarea consumului de tutun, cafea, alcool;
• O alimentatie completa, cat mai putin procesata termic, in care trebuie sa predomine produsele naturale (fructe, legume si zarzavaturi, cereale integrale, oua si lactate, peste);
• Practicarea in timpul liber a unor activitati fizice de intretinere, dupa posibilitatile fiecaruia, ca gimnastica, inotul, tenisul, alergatul, mersul cu bicicleta sau gradinaritul;
• Totodata, concediile de odihna vor fi planificate si organizate in asa fel incat sa nu constituie un nou efort, ci sa fie un prilej de refacere, relaxare si tonificare, in care, factorii naturali (peisajul, altitudinea, microclimatul marin) sa se constituie intr-o adevarata terapie

Sfaturi pentru prevenirea asteniei

• Adoptati sau mentineti un stil de viata activ. Programati-va activitatile zilnice intr-un mod adecvat, inclusiv in timpul liber, pentru efectuarea de exercitii fizice si sport. Acestea pot ajuta la prevenirea asteniei.
• Incercati sa petreceti cel putin 30 de minute in aer liber. Aceasta activitate relaxeaza mintea si corpul, reduce stresul si are un efect benefic asupra sanatatii mintale.
• Urmati o dieta sanatoasa adecvata, plina de nutrienti. O dieta sanatoasa mentine corpul incarcat cu energie si reduce oboseala. In dieta pot fi incluse alimente bogate in calciu, proteine si mai putine grasimi.
• Evitati cofeina si alcoolul. Consultati imediat un medic daca oboseala persista sau resimtiti o pierdere evidenta de energie si o slabiciune musculara.
• Trebuie evitate exercitiile fizice stricte si solicitante.
• Dormiti bine pe timpul noptii pentru o stare mai buna in timpul zilei

Referinte:

1. https://www.healthline.com/health/weakness
2. https://factdr.com/health-conditions/asthenia/
3. https://therapynemo.com/en/dolphin-therapy/indication/ustalost/
4. https://www.medindia.net/patientinfo/asthenia.htm