Rezistenta la antibiotice – cauze, riscuri si metode de combatere

Rezistenta la antibiotice este una dintre cele mai mari amenintari la adresa sanatatii globale. Aflati din materialul urmator care sunt cauzele, riscurile si metodele de combatere a rezistentei la antibiotice.

Cuprins:

1. Ce este rezistenta la antibiotice?
2. De ce a crescut rezistenta la antibiotice?
3. Care sunt riscurile acestui fenomen?
4. Cum poate fi combatut fenomenul rezistentei la antibiotice?
5. Masuri pentru prevenirea rezistentei la antibiotic

Ce este rezistenta la antibiotice?

Cand bacteriile sunt expuse unui antibiotic, pot dezvolta o rezistenta sau o intoleranta la antibiotic. Aceasta se produce  mai rapid sau mai lent. Din aceasta cauza, unele antibiotice nu mai sunt astazi la fel de utile ca in trecut. Noi si noi antibiotice s-au descoperit. Totusi, este probabil ca ele sa devina ineficiente in urmatorii ani.

Pentru a evita aparitia rezistentei la antibiotice este important sa luati antibiotice doar atunci cand este necesar si doar la recomandarea medicului. Daca luati un antibiotic inutil, cum ar fi intr-o raceala, care este cauzata de un virus, virusul nefiind omorat de antibiotic, veti creste riscul de a dezvolta bacterii rezistente la medicamente. Asemenea rezistenta va face un eventual tratament antibiotic ulterior mai dificil.

Ce sunt antibioticele?

Antibioticele sunt medicamente importante. Ar fi dificil sa supraestimam beneficiile penicilinei si ale altor antibiotice in tratarea infectiilor bacteriene, prevenirea raspandirii bolilor si reducerea complicatiilor grave ale anumitor afectiuni.

Insa unele medicamente care erau acordate ca tratamente standard pentru infectiile bacteriene sunt acum mai putin eficiente sau nu dau roade deloc. Cand un antibiotic nu mai are efect asupra unei anumite tulpini de bacterii, se spune ca aceste bacterii sunt rezistente la antibiotice. Rezistenta la antibiotice este una dintre cele mai ingrijoratoare si presante probleme de sanatate din lume.

Utilizarea excesiva si gresita a antibioticelor sunt factori cheie care contribuie la rezistenta la antibiotice. Publicul larg, medicii si spitalele joaca toate un rol in asigurarea utilizarii corecte a medicamentelor si minimizarea dezvoltarii rezistentei la antibiotice.

Ce importanta are rezistenta la antibiotice in medicina?

Rezistenta la antibiotice conduce la costuri medicale mai mari, sederi prelungite in spital si mortalitate crescuta.

Lumea trebuie sa schimbe urgent modul in care prescrie si foloseste antibiotice. Chiar daca sunt dezvoltate noi medicamente, fara schimbari de comportament, rezistenta la antibiotice va ramane o amenintare majora. Schimbarile de comportament trebuie sa includa, de asemenea, actiuni de reducere a raspandirii infectiilor prin vaccinare, spalarea temeinica a mainilor, practicarea unor relatii sexuale mai sigure si o igiena alimentara buna.

Rezistenta la antibiotice in Romania

In Romania, situatia este una aproape dezastruoasa. In urma cu 3 ani, tara noastra ocupa locul 2 in Europa, dupa Grecia, la capitolul consum de antibiotice la 1.000 de locuitori. Potrivit reprezentantilor din acea perioada ai Ministerului Sanatatii, aproximativ 600.000 de romani urmau un astfel de tratament zilnic.

De ce a crescut rezistenta la antibiotice?

O bacterie devine rezistenta la un medicament in momentul in care s-au produs schimbari in structura acesteia. Aceasta modificare fie protejeaza bacteria de actiunea medicamentului, fie neutralizeaza medicatia.

Orice bacterie care supravietuieste unui tratament cu antibiotice se poate multiplica si poate transmite proprietatile sale rezistente. De asemenea, unele bacterii isi pot transfera proprietatile rezistente la medicamente catre alte bacterii – pentru a se ajuta reciproc sa supravietuiasca.

Faptul ca bacteriile dezvolta rezistenta la un medicament este normal si de asteptat, mai ales ca unele antibiotice au putut fi eliberate fara prescriptie medicala. Dar modul in care medicamentele sunt utilizate afecteaza cat de repede si in ce masura apare aceasta rezistenta.

Utilizarea excesiva a antibioticelor

Utilizarea excesiva a antibioticelor – mai ales administrarea antibioticelor chiar si atunci cand acestea nu isi fac efectul (in cazul virusurilor) – da nastere rezistentei la antibiotice. Conform Centrelor de Control si Prevenire a Bolilor, pana la o treime sau jumatate dintre antibiotice au fost administrate de catre oameni in mod inutil sau inadecvat.

Antibioticele trateaza infectiile bacteriene, nu si infectiile virale. De exemplu, un antibiotic este un tratament adecvat pentru infectia in gat cu streptococi, care este cauzata de bacteria Streptococcus pyogenes. Insa nu este tratamentul potrivit pentru majoritatea durerilor de gat, care sunt cauzate de virusuri.

Alte infectii virale frecvente care nu beneficiaza de tratament cu antibiotice

• Raceala
• Gripa
• Bronsita
• Tusea, in majoritatea cazurilor
• Unele infectii ale urechii
• Unele infectii sinusale
• Gripa stomacala (gastroenterita)

Utilizarea unui antibiotic in cazul unei infectii virale:

• Nu vindeca infectia
• Nu impiedica raspandirea infectiei catre alte persoane
• Nu ii ajuta nici pe adulti, nici pe copiii sa se simta mai bine
• Poate provoca reactii adverse inutile si daunatoare
• Promoveaza rezistenta la antibiotice

Daca luati un antibiotic atunci cand aveti de fapt o infectie virala, antibioticul ataca bacteriile din corp – bacterii care sunt benefice sau cel putin nu provoaca nicio afectiune. Acest tratament administrat gresit poate crea o oportunitate pentru bacteriile potential daunatoare sa le inlocuiasca pe cele inofensive sau chiar benefice.

Cele mai rezistente bacterii la antibiotice

Potrivit specialistilor, bacteria cea mai rezistenta la antibiotic este Staphylococcus aureus, urmata de Burkholderia cepacia, Pseudomonas aeruginosa, Clostridium difficile si Klebsiella pneumonia.

Efecte adverse antibiotice

Oamenii iau antibiotice pentru a elimina infectiile bacteriene. Cu toate acestea, antibioticele pot provoca reactii adverse la unele persoane.

Probleme digestive

Problemele legate de digestie sunt printre cele mai frecvent raportate reactii adverse ale antibioticelor. Printre simptomele problemelor digestive se numara:

• greata
• indigestie
• varsaturi
• diaree
• balonare
• sentiment de plenitudine
• pierderea poftei de mancare
• crampe stomacale sau durere

Majoritatea problemelor digestive dispar dupa intreruperea tratamentului. Cei care se confrunta cu simptome severe sau persistente ar trebui sa inceteze sa ia antibiotice si sa discute cu un medic.

Simptomele severe sunt:

• sange sau mucus in scaun
• diaree severa
• crampe stomacale intense sau durere
• febra
• varsaturi incontrolabile

Pentru a reduce riscul de a dezvolta probleme digestive, asigurati-va ca cititi instructiunile de pe prospect.

Infectii fungice

Antibioticele sunt concepute pentru a ucide bacteriile daunatoare. Cu toate acestea, uneori ucid bacteriile bune care protejeaza oamenii de infectiile fungice. Drept urmare, multe persoane care iau antibiotice dezvolta infectii fungice in:

• vagin
• gura
• gat

Persoanele care iau sau care au luat antibiotice si cred ca ar putea avea o infectie fungica trebuie sa discute cu medicul cat mai curand posibil. Medicamentele antifungice trateaza infectiile fungice in majoritatea cazurilor. Printre simptomele infectiilor fungice comune se numara:

• mancarime, umflare si durere in zona vaginala
• durere si senzatie de arsura in timpul actului sexual si in timpul urinarii
• secretie vaginala anormala, de obicei de culoare alb-cenusie
• febra si frisoane
• un strat alb, gros in gura si gat
• durere in timpul mancatului sau inghititului
• pete albe pe gat, obraji, cerul gurii sau limba
• pierderea gustului

Interactiuni cu alte medicamente

Unele medicamente interactioneaza cu anumite antibiotice. Printre aceste medicamente se numara:

• diluanti ai sangelui
• contraceptive
• antiacide
• antihistaminice
• multivitamine si unele suplimente, in special cele bogate in zinc, fier si calciu
• antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)
• medicamente pentru psoriazis
• medicamente pentru artrita reumatoida
• diuretice
• antifungice
• medicamente pentru diabet
• relaxante musculare
• steroizi
• medicamente pentru boala Parkinson
• ciclosporina
• litiu
• retinoizi si suplimente cu vitamina A
• medicamente pentru colesterol, inclusiv statine
• medicamente anti-migrene
• medicamente impotriva gutei
• antidepresive triciclice

Care sunt riscurile acestui fenomen?

Rezistenta la antibiotice atinge cote alarmante in toate zonele lumii. Noi mecanisme de rezistenta apar si se raspandesc la nivel global, amenintand capacitatea de a trata bolile infectioase comune. O lista din ce in ce mai mare de infectii – cum ar fi pneumonia, tuberculoza, septicemia (otravirea sangelui), gonoreea si bolile transmise prin consumul de alimente – sunt din ce in ce mai greu si uneori imposibil de tratat, deoarece antibioticele devin mai putin eficiente.

Consecintele rezistentei la antibiotice

Timp de multi ani, introducerea de noi antibiotice a depasit dezvoltarea rezistentei la antibiotice. In ultimii ani, insa, ritmul rezistentei la medicamente a provocat tot mai multe probleme in domeniul sanatatii. Aproximativ 2 milioane de infectii bacteriene rezistente la antibiotice apar in Statele Unite in fiecare an, soldandu-se cu 23.000 de decese.

Alte consecinte ale infectiilor rezistente la medicamente sunt:

• dezvoltarea unor boli mai grave
• o recuperare mai lunga
• spitalizari mai frecvente sau mai indelungate
• mai multe vizite la medic
• tratamente mai scumpe

Antibiotic fara reteta

In cazul in care antibioticele pot fi cumparate pentru uz uman sau animal fara reteta, aparitia si raspandirea rezistentei se agraveaza. In mod similar, in tarile fara ghiduri de tratament standard, antibioticele sunt prescrise prea des de catre angajatii din domeniul sanatatii si de catre medicii veterinari si sunt excesiv de utilizate de public.

Fara actiuni urgente, ne indreptam catre o epoca post-antibiotica, in care infectiile comune si leziunile minore pot ucide din nou.

Infectii nosocomiale

Infectiile nosocomiale, cunoscute si sub denumirea de infectii intraspitalicesti, sunt cauzate de  bacterii nosocomiale. Aceste infectii reprezinta o mare ingrijorare in materie de sanatate publica, fiind o cauza a morbiditatii si mortalitatii pe plan mondial. Aceste microorganisme, fie ca sunt virusuri, bacterii sau fungi, prezinta un grad ridicat de rezistenta la tratamentul antimicrobian specific. In plus, se raspandesc foarte usor in organismul uman.

Din aceasta cauza, tratamentul cu antibiotice trebuie administrat doar la recomandarea medicului specialist.

Cum poate fi combatut fenomenul rezistentei la antibiotice?

Cand infectiile nu mai pot fi tratate cu antibiotice de prima linie, trebuie utilizate medicamente mai scumpe. Daca boala si tratamentul dureaza mai mult, pacientii fiind adesea tratati in spitale, cresc costurile de ingrijire, dar si povara economica pentru familii si societati.

Rezistenta la antibiotice pune in pericol realizarile medicinei moderne. Transplanturile de organe, chimioterapia si interventiile chirurgicale, cum ar fi cezariana, devin mult mai periculoase fara antibiotice eficiente pentru prevenirea si tratarea infectiilor.

Raspunsul Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS)

Combaterea rezistentei la antibiotice este o prioritate majora pentru OMS, dupa cum anunta chiar organizatia. Un plan global de actiune privind rezistenta antimicrobiana, inclusiv rezistenta la antibiotice, a fost aprobat la Adunarea Mondiala a Sanatatii, in mai 2015. Planul global de actiune vizeaza asigurarea prevenirii si tratarii bolilor infectioase cu medicamente sigure si eficiente.

”Planul global de actiune impotriva rezistentei antimicrobiene” are 5 obiective strategice:

• Imbunatatireaa constientizarii si intelegerii rezistentei antimicrobiene.
• Consolidarea supravegherii si cercetarii.
• Reducerea incidentei infectiilor.
• Optimizarea utilizarii medicamentelor antimicrobiene.
• Asigurarea investitiilor durabile in combaterea rezistentei antimicrobiene.

Mobilizarea statelor in lupta impotriva rezistentei la antibiotice

In urma unei declaratii politice avizate de catre sefii de stat in cadrul Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite la New York din septembrie 2016, statele lumii s-au angajat sa adopte o abordare larga si coordonata de combatere a cauzelor principale ale rezistentei antimicrobiene in mai multe sectoare, in special sanatatea umana, sanatatea animalelor si agricultura. OMS sprijina statele membre sa elaboreze planuri nationale de actiune privind rezistenta la antimicrobiene, pe baza planului global de actiune.

Administrarea antibioticelor reguli

1. Mergeti la medic pentru o evaluare inainte de a lua un antibiotic care sa trateze o infectie bacteriana.
2. Folositi antibiotice numai pentru infectii bacteriene.
3. Continuati sa luati antibioticele prescrise pe intreaga durata a tratamentului.
4. Luati legatura cu medicul sau farmacistul daca antibioticele nu v-au ameliorat starea sau chiar au inrautatit-o.
5. Faceti-va timp pentru a afla mai multe despre terapia cu antibiotice.

Masuri pentru prevenirea rezistentei la antibiotic

Multe spitale si asociatii medicale au implementat noi ghiduri de diagnostic si tratament pentru a asigura tratamente eficiente pentru infectiile bacteriene si pentru a reduce utilizarea necorespunzatoare a antibioticelor.

Utilitatea antibiogramei

Antibiograma testeaza sensibilitatea bacteriilor la antibiotic. Astfel, medicii pot alege tratamentul eficient pentru o infectie microbiana.

Rolul jucat de oameni

Publicul joaca, de asemenea, un rol major in administrarea antibioticelor. Puteti reduce rezistenta la antibiotice daca:

• Nu-i mai presati pe medici sa va prescrie antibiotice. Intrebati-l pe doctor cum puteti trata simptomele.
• Mentineti o igiena buna pentru a evita infectiile bacteriene care au nevoie de tratament cu antibiotice.
• Asigurati-va ca v-ati facut vaccinurile recomandate, la fel si cei mici. Unele vaccinuri protejeaza impotriva infectiilor bacteriene, cum ar fi difteria si tusea convulsiva (pertussis).
• Reduceti riscul de a va infecta cu o bacterie transmisa prin alimente. Nu beti lapte nepasteurizat, spalati-va bine pe maini si gatiti alimentele la o temperatura sigura.
• Utilizati antibiotice numai conform prescriptiilor medicului. Luati doza zilnica prescrisa si duceti tratamentul pana la capat.
• Nu luati niciodata antibiotice ramase dupa o boala ulterioara. Este posibil sa nu fie potrivite.
• Nu luati niciodata antibiotice prescrise unei alte persoane.

Referinte:

1. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/antibiotic-resistance
2. https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/consumer-health/in-depth/antibiotics/art-20045720
3. https://www.medicalnewstoday.com/articles/322850.php
4. https://www.webmd.com/cold-and-flu/antibiotic-resistance
5. https://www.pharmacytimes.com/contributor/steve-leuck-pharmd/2015/08/5-antibiotic-rules-for-patients
6. https://longitudeprize.org/blog-post/10-most-dangerous-antibiotic-resistant-bacteria