Plagile si abordarea lor corecta – cauze, prim ajutor, tratamente
Plagile sunt vatamari care implica o ruptura externa sau interna a tesutului, cea mai afectata fiind pielea. Aflati mai multe despre plagi si abordarea lor corecta din materialul urmator.
Cuprins:
- Ce sunt plagile?
- Clasificare: tipuri de plagi
- Masuri de prim ajutor in cazul plagilor
- Cum se trateaza plagile?
- Complicatii
- Sfaturi pentru prevenirea plagilor
Ce sunt plagile?
Plagile cuprind orice tip de vatamare interna sau externa care lasa tesutul intern expus la mediul extern. De cele mai multe ori, nefiind situatii periculoase sau ingrijoratoare, oamenii trateaza acasa plagile acute deschise cu medicamente si remedii naturale.
Cu toate acestea, exista si situatii in care oamenii ar trebui sa solicite asistenta medicala imediata. Acest lucru se intampla in cazul unor rani severe care implica sangerare semnificativa sau oase rupte. Oamenii trebuie sa ceara ajutor medical de urgenta, mai ales daca s-a pierdut o cantitate importante de sange sau daca sangerarea dureaza mai mult de 20 de minute.
Plagile se incadreaza in doua mari categorii: deschise sau inchise.
Intr-o rana inchisa, leziunile tisulare si hemoragia apar sub suprafata pielii. Cele mai cunoscute si frecvente rani inchise sunt vanataile.
In schimb, o plaga deschisa implica o intrerupere a pielii, lasand astfel tesutul intern expus la mediul din exterior. Ranile deschise pot aparea in urma unor caderi, traumatisme cu obiecte contondente si a interventiilor chirurgicale.
Clasificare: tipuri de plagi
Plagile sunt leziuni produse de agenti mecanici, fizici, chimici. In cazul unei plagi, o mare importanta prezinta intervalul dintre producerea ei si momentul aplicarii primului tratament.
In functie de natura agentului traumatic:
- mecanic – taiere, intepare, muscatura, impuscare, interventie chirurgicala sau accidentala
- termic – arsura, degeratura
- chimic – arsura chimica
- electric – electrocutare, trasnet
In functie de regiunea anatomica interesata: cap, gat, membre, trunchi (abdomen, torace, pelvis)
In functie de profunzime si complexitate:
- plagi superficiale – limitate la tegument si tesuturile subiacente
- plagi profunde: nepenetrante (nu patrund in cavitati seroase), transfixiante (simple sau complexe); penetrante (fara/cu leziuni viscerale).
In functie de timpul scurs de la trauma:
- plagi recente (pana la 6 ore de la accident, fara semne de infectie)
- plagi vechi (peste 6 ore de la accident)
In functie de gradul contaminarii:
- plagi curate
- plagi cu contaminare minima
- plagi contaminate
- plagi infectate (presupun o infectie preexistenta)
Exemple de plagi deschise
Printre cele mai intalnite plagi deschise se numara urmatoarele.
Abraziune
Abraziunea apare atunci cand pielea se freaca sau aluneca pe o suprafata dura. Printre cele mai cunoscute exemple de abraziuni se numara zgarieturile din genunchi sau leziunile aparute in urma contactului cu asfaltul.
Desi abraziunile produc o sangerare foarte mica, este important sa igienizati plaga si sa eliminati materialele si resturile pentru a preveni infectia.
Sfasiere
O lacerare (rupere in bucati) este o deschidere profunda sau o ruptura aparuta in piele. Lacerarile apar de obicei in urma unor accidente sau incidente care implica folosirea cutitelor sau a altor unelte ascutite. Acest tip de plagi pot provoca sangerari semnificative.
Smulgere
O avulsiune implica ruperea puternica a pielii si a tesutului de baza.
Avulsiunile pot rezulta din incidente violente, cum ar fi explozii, atacuri ale unor animale sau accidente rutiere.
Strapungere
Strapungerea presupune producerea unei gauri mici in tesutul moale. Cioburile si acele pot provoca acest tip de plagi care afecteaza numai straturile exterioare ale tesuturilor pielii.
Cu toate acestea, plagiile prin impuscare sau injunghiere pot afecta muschii aflati in profunzime si organele interne, ceea ce poate duce la o sangerare semnificativa.
Masuri de prim ajutor in cazul plagilor
Urmati acesti pasi pentru a ingriji si gestiona in mod adecvat plagile mai usoare:
Spalati-va bine pe maini
Se recomanda spalarea adecvata a mainilor pentru a se evita infectia.
Opriti sangerarea
Plagile minore, fie ca vorbim de zgarieturi, fie ca vorbim de taieturi mai mici, se opresc de obicei de la sine. Daca este necesar, aplicati o presiune blanda cu un bandaj sau o carpa curata si ridicati nivelul ranii pana cand sangerarea se opreste.
Curatati plagile
Clatiti plaga cu apa. Mentineti zona afectata sub apa de la robinet pentru a reduce riscul de infectie. De asemenea, spalati zona din jurul ranii cu sapun. Insa nu aplicati sapunul direct pe plaga. Si nu folositi apa oxigenata sau iod, pentru ca aceste substante pot fi foarte iritante. Indepartati orice murdarie sau resturi cu o penseta igienizata cu alcool. Mergeti la medic in cazul in care nu puteti elimina toate resturile.
Aplicati un antibiotic sau vaselina
Aplicati un strat subtire de unguent cu antibiotice sau vaselina pentru a mentine suprafata umeda si pentru a ajuta la prevenirea cicatrizarii. Anumite ingrediente din unele unguente pot provoca o eruptie usoara la unele persoane. Daca apare o eruptie cutanata, opriti utilizarea unguentului.
Acoperiti rana
Aplicati un bandaj, un tifon sau un plasture cu banda de hartie. Prin acoperirea lor, plagile raman curate. In cazul unei zgarieturi minore, lasati zona afectata descoperita.
Schimbati pansamentul
Faceti acest lucru cel putin o data pe zi sau ori de cate ori bandajul devine umed sau murdar.
Efectuati un vaccin antitetanic
Mergeti la medic pentru a vi se efectua un vaccin inpotriva tetanosului daca nu ati facut unul in ultimii cinci ani si daca plaga este adanca sau murdara.
Atentie la semnele de infectie
Consultati un medic daca observati semne de infectie pe piele sau in apropierea plagii, cum ar fi inrosirea, durerea puternica, scurgerea unui lichid (de cele mai multe ori, puroi), caldura sau umflaturi.
Cum se trateaza plagile?
Tratamentul plagilor urmareste prevenirea complicatiilor si obtinerea unei vindecari cat mai rapide si de buna calitate.
Tratamentul presupune mai multe etape:
Hemostaza
Hemostaza reprezinta oprirea sangerarii si este primul gest terapeutic in cazul unei plagi (urgenta absoluta).
Hemostaza initiala
Hemostaza initiala (de obicei provizorie) se poate face prin:
- pansament compresiv la nivelul plagii – de obicei suficient in plagile mici, cu sangerare redusa
- compresie la distanta (comprimare a vasului ce este lezat in plaga) – este necesara la plagi extinse, si/sau cu sangerare mare si se poate face fie manual, fie prin garou. Pentru a evita lezarea tesuturilor din cauza lipsei de oxigenare, se recomanda eliberarea garoului in fiecare ora.
Hemostaza definitiva
Aceasta se realizeaza, de obicei, in cadrul unui spatiu medical adecvat si se face prin ligatura, electrocoagulare sau sutura vasculara.
Daca nu se realizeaza o hemostaza corecta, la nivelul plagii se pot forma hematoame, care reprezinta medii de cultura excelente pentru eventuali germeni microbieni.
Anestezia
Anestezia poate fi de mai multe feluri:
- Locala – injectarea unei substante in pielea neatinsa de la periferia plagii (de preferat)
- Topica (de contact) – se foloseste mai ales pentru blocarea perceptiei dureroase la nivelul mucoaselor si conjunctivelor
- Regionala (se poate practica atunci cand nervii ce ajung in plaga sunt situati relativ superficial).
Indepartarea parului
Parul reprezinta o sursa de contaminare a plagii, iar indepartarea sa reduce riscul infectiei.
Antisepsia (dezinfectia)
Dezinfectarea pielii din jurul plagii trebuie facuta fara a se intra in contact cu plaga in sine. Cele mai cunoscute antiseptice sunt cele pe baza de iod sau clorhexidina.
Debridarea chirurgicala
Aceasta procedura consta in indepartarea corpilor straini si a tesuturilor devitalizate din cauza potentialului infectant mare al acestora.
Curatarea mecanica
Aceasta se face prin irigarea plagii cu ser fiziologic cu presiune mare, numai in plagi cu contaminare inalta (poate produce leziuni suplimentare).
Antibiotice
Antibioterapia este necesara in plagile cu potential de contaminare sau contaminate deja. Dupa prima interventie terapeutica, este necesara tratarea periodica a plagii pana la vindecarea completa.
Remedii naturiste
Oamenii au la dispozitie o serie de remedii la domiciliu pentru a trata plagile deschise minore, cum ar fi taieturile si zgarieturile.
Pasta de turmeric
Un compus al turmericului numit curcumina are proprietati antiinflamatorii si antimicrobiene puternice, care pot grabi vindecarea plagilor.
In cadrul unui studiu realizat in 2017, au fost examinate proprietatile vindecatoare ale turmericului la 178 de persoane cu alveolita uscata, care este o infectie frecventa care se dezvolta dupa extractia dintilor.
Cei care au fost tratati cu turmeric au raportat o ameliorare a durerilor, umflaturilor si necrozei tisulare in termen de 2 zile. Pentru a produce aceasta pasta, oamenii trebuie sa amestece turmericul cu apa calda. Aplicati usor pasta pe plaga si acoperiti-o cu un bandaj sau cu un tifon.
Aloe vera
Aloe vera face parte din familia cactusilor. Frunzele plantei de aloe vera contin o substanta asemanatoare unui gel, bogata in minerale si vitamine, care grabeste vindecarea plagilor.
Potrivit unei revizuiri din 2019 a 23 de studii, aloe vera contine un compus denumit glucomannan, care sustine regenerarea celulara si productia de colagen. Colagenul este o proteina esentiala care favorizeaza vindecarea plagilor si a ranilor.
De asemenea, aloe vera poate ajuta la reducerea inflamatiei, la prevenirea ulcerelor si la refacerea integritatii pielii.
Este necesar sa aplicati un strat subtire de gel de aloe vera sau sa acoperiti plagile cu un bandaj imbibat cu gel de aloe vera.
Ulei de cocos
Uleiul din nuca de cocos poate grabi vindecarea ranilor datorita concentratiei mari de monolaurin, un acid gras renumit pentru efectele sale antimicrobiene.
Utilizarea uleiului din nuca de cocos de inalta calitate poate ajuta la reducerea riscului de infectie in procesul de vindecare a ranilor.
Usturoiul
Usturoiul contine un compus numit alicina, care are proprietati antimicrobiene si antiinflamatorii. Conform unui studiu realizat pe sobolani in 2018, unguentele care contin 30% usturoi au produs o proliferare celulara imbunatatita in comparatie cu vaselina.
Complicatii
Suprafata pielii este populata de diverse grupuri de bacterii, ceea ce inseamna ca plagile deschise necesita ingrijire si igienizare corespunzatoare pentru a se reduce riscul de infectie.
Printre semnele si simptomele unei plagi infectate se numara:
- piele inrosita, umflata sau calda in jurul plagii
- agravarea durerii
- supurarea unui lichid limpede sau acumularea puroiului in plaga
- aparitia unor basici sau leziuni
- febra
- inflamarea nodulilor limfatici
Infectiile care se pot dezvolta din rani deschise sunt:
Infectia cu stafilococul auriu
Stafilococii reprezinta un grup de bacterii prezente pe piele si in interiorul nasului.
In majoritatea cazurilor, aceste bacterii nu provoaca boli. Cu toate acestea, ele pot patrunde in corp prin ranile deschise, provocand astfel o afectiune contagioasa pe care medicii o denumesc infectie cu stafilococ.
Infectiile cu stafilococ pot ramane la nivelul pielii si pot afecta glandele sudoripare si uleioase. Cu toate acestea, ele se pot raspandi si pe tot corpul si pot afecta mai multe organe.
Pentru a ajuta la combaterea infectiilor cu stafilococ, de cele mai multe ori medicii prescriu antibiotice. Cu toate acestea, anumite tulpini de stafilococ, cum ar fi Staphylococcus aureus rezistent la meticilina, rezista la antibioticele pe care medicii le prescriu de obicei.
Tetanosul
Clostridium tetani (C. tetani) pot patrunde in organism prin rani deschise la nivelul pielii, provocand o infectie bacteriana numita tetanos. Odata ajuns in corp, C. tetani poate provoca spasme musculare dureroase la nivelul gatului si maxilarului.
C. tetani se regaseste in sol, praf si pe suprafetele obiectelor metalice. Din acest motiv, o persoana ar trebui sa solicite asistenta medicala daca se inteapa intr-un obiect metalic ascutit.
Tetanosul a fost eradicat in majoritatea tarilor dezvoltate in urma progreselor inregistrate privind vaccinurile. Expertii in domeniu le recomanda adultilor sa faca un vaccin antitetanos la fiecare 10 ani.
Fasceita necrozanta
Fasceita necrozanta este o infectie bacteriana rara care ucide tesutul moale. Aceasta infectie este provocata de obicei de bacteriile denumite streptococi de grup A. Se dezvolta brusc si se raspandeste rapid.
Fasceita necrozanta este o afectiune medicala severa care necesita tratament imediat. Poate duce la sepsis, sindrom de soc toxic, insuficienta multipla a organelor si chiar moarte.
Simptomele fasceitei necrozante seamana cu cele ale gripei. Acestea pot include:
- durere severa in jurul plagii
- piele inrosita sau de culoare mov langa rana
- febra
- dureri de stomac
- durere in gat
- greata
- diaree
- frisoane
- dureri musculare
Plagi cronice
O plaga cronica este una care se vindeca neobisnuit de tarziu sau care reapare in mod constant.
Printre cauzele plagilor cronice se numara infectiile bacteriene severe, sistemul imunitar slabit si alte conditii de sanatate subiacente. Diabetul sau cancerul pot creste riscul de a dezvolta rani cronice.
Sfaturi pentru prevenirea plagilor
Discutati cu medicul despre prevenirea ranilor. Doctorul va poate recomanda sa:
- evitati pe cat posibil contactul cu apa fierbinte, focul, obiectele ascutite si alte pericole
- fiti cat mai activi fizic posibil
- va verificati corpul in mod regulat de eventualele plagi si rani
- urmati o dieta sanatoasa
- pierdeti in greutate daca sunteti supraponderali
- gestionati eventualele afectiuni
- va ingrijiti pielea
- renuntati la fumat
- tratati plagile imediat
Referinte:
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/325260.php
- https://www.healthline.com/health/open-wound
- https://www.mayoclinic.org/first-aid/first-aid-cuts/basics/art-20056711
- https://www.adventisthealthcare.com/services/wound-care/prevention/
