Paracenteza (punctia abdominala) – indicatii, mod de realizare, complicatii

Paracenteza este o procedura terapeutica si de diagnostic care presupune aspirarea lichidului din cavitatea abdominala. Aflati mai multe despre punctia abdominala din materialul urmator.

Cuprins:

1. Ce este paracenteza?
2. Cand este necesara paracenteza abdominala?
3. Cum se realizeaza procedura?
4. Recomandari dupa efectuarea paracentezei
5. Riscuri si complicatii
6. Contraindicatii

Ce este paracenteza?

Paracenteza abdominala este o procedura terapeutica si de diagnosticare sigura si eficienta. Este utilizata in evaluarea unei varietati de probleme abdominale, printre care ascita, leziunile abdominale, durere abdominala (abdomen acut) si peritonita. In timpul examinarii fizice, ascita poate fi recunoscuta prin intermediul distensiei abdominale si a prezentei unei acumulari de fluid. Paracentezele terapeutice sunt folosite pentru a ameliora dificultatile respiratorii cauzate de cresterea presiunii intra-abdominale cauzate de ascita.

Punctie abdominala – abordari

In cadrul paracentezei pot fi folosite abordarile de linie mijlocie si laterala, dintre acestea tehnica lateral-stanga fiind mai frecvent utilizata. Abordarea lateral-stanga evita contactul cu intestinul umplut cu aer, care de obicei pluteste in lichidul ascitic. Pacientul este usor rotit pe partea laterala in timpul procedurii pentru a minimiza in continuare riscul de perforatie in timpul paracentezei. Deoarece cecumul este relativ fix pe partea dreapta, abordarea prin partea lateral-stanga este cea mai frecvent utilizata.

De obicei, lichidul ascitic se reacumuleaza rapid. Unii experti recomanda sa nu se elimine mai mult de 1,5 litri de lichid in timpul oricarei proceduri. Pacientii cu hipoproteinemie severa pot pierde albumina suplimentara in timpul reacumularii lichidului de ascita si pot dezvolta hipotensiune acuta si insuficienta cardiaca. Pacientii care sufera de cancer pot avea nevoie, de asemenea, de paracenteza terapeutica repetitiva. In cazul acestor pacienti, daca sunt eliminate cantitati mai mari, poate fi necesara administrarea de fluide intravenoase.

Cand este necesara paracenteza abdominala?

Paracenteza este o forma de procedura prin care fluidele corporale sunt recoltate si verificate (dupa caz). De obicei, aceasta interventie poarta denumirea si de peritoneocenteza (numita si laparocenteza sau paracenteza abdominala), in cadrul careia cavitatea peritoneala este punctionata cu un ac pentru a extrage o proba din lichidul peritoneal.

Procedura este folosita pentru a indeparta lichidul din cavitatea peritoneala, in special daca acest lucru nu poate fi realizat cu ajutorul medicatiei. Paracenteza este cel mai des indicata in cazul persoanelor care sufera de ciroza si la care s-a dezvoltat ascita.

Indicatiile paracentezei

Este utilizata din mai multe motive:

• pentru a ameliora presiunea abdominala cauzata de ascita
• pentru a diagnostica peritonita bacteriana spontana si alte infectii (de exemplu TBC abdominal)
• pentru diagnosticarea cancerului metastatic
• pentru a diagnostica prezenta sangelui in spatiul peritoneal aparut in urma unor traumatisme
• pentru ameliorarea stresului respirator cauzat de cresterea presiunii intraabdominale
• pentru evaluarea abdomenului acut (durerii abdominale)
• pentru evaluarea peritonitei acute sau spontane
• pentru evaluarea pancreatitei acute
• pentru diagnosticarea ascitei

Cum se realizeaza procedura?

Procedura este adesea efectuata in cabinetul medicului sau in ambulatoriu.

Efectuata de un expert, interventia este de obicei foarte sigura, cu toate ca exista un mic risc de infectie, sangerare excesiva sau perforarea unei bucle a intestinului. Aceste ultime doua riscuri pot fi reduse la minimum prin utilizarea ghidarii cu ultrasunete (ecografia).

Paracenteza la domiciliu

Cu toate acestea, procedura poate fi facuta si la domiciliul pacientului. Paracenteza la domiciliu este o procedura simpla si sigura. Daca este efectuata in conditii standard de precautie, exista un risc minim asociat cu hemoragia, infectiile, trombocitopenie sau perforarea organelor. De asemenea, nu este necesara testarea pre sau post-laborator sau corectarea raportului de normalizare international ridicat.

Trusa paracenteza

Kit-ul de paracenteza / toracenteza de unica folosinta cuprinde urmatoarele:

• Betisoare de tampon antiseptic
• Lidocaina 1%, 5 ml
• Seringa, 10 ml
• Ac de injectie cu o lungime de 5 cm
• Bisturiu
• Cateter cu ac cu trei cai de inchidere sau un singur sens, supapa de etansare si o seringa Luer Lock de 5 ml
• Seringa, 60 ml
• Set de tuburi cu prindere cu role
• Sac de scurgere sau recipient de evacuare
• Flacoane sau sticle de colectare
• Tifon, 10 cm × 10 cm
• Pansament cu adeziv

Tehnica paracentezei

Pacientului i se cere sa urineze inainte de procedura. Alternativ, se foloseste un cateter Foley pentru golirea vezicii urinare. Apoi, pacientul este asezat in pat, cu capul ridicat la 45-60 de grade pentru a permite acumularea lichidului in abdomenul inferior. Dupa ce curata partea laterala a abdomenului cu o solutie antiseptica, medicul amorteste o suprafata mica de piele cu ajutorul unui anestezic si introduce un ac cu o teaca de plastic mare, cu o lungime de 2 pana la 5 cm, pentru a ajunge la fluidul peritoneal (ascitic). Acul este apoi indepartat, lasand teaca de plastic pentru a permite scurgerea lichidului.

Paracenteza evacuatorie

Lichidul este eliminat datorita gravitatiei, cu ajutorul unei seringi sau prin conectarea la un recipient de evacuare. In timpul procedurii pot fi drenati cativa litri de lichid. Cu toate acestea, daca este nevoie de eliminarea a mai mult de doi litri, acest lucru se va face de obicei pe parcursul mai multor tratamente.

Dupa ce este eliminata o cantitate suficienta de lichid, teaca de plastic este indepartata, iar locul de punctie este bandajat. In cazul in care este nevoie de mai multe tratamente, invelisul de plastic poate fi lasat in locul de punctie cu o supapa de reglare a debitului si pansament de protectie.

Administrarea albuminei si rolul acesteia

Daca drenajul fluidului la un pacient cu ascita cirotica este mai mare de 5 litri, acestuia i se poate administra albumina serica intravenoasa (albumina 25%, 8g / L) pentru a preveni hipotensiunea arteriala (tensiune arteriala scazuta). Specialistii au dezbatut daca administrarea albuminei aduce beneficii, iar recenziile recente raporteaza ca poate reduce in mod semnificativ mortalitatea dupa o paracenteza de volum mare.

Paracenteza diagnostica

In momentul in care ascita devine problematica pentru pacient, se recomanda efectuarea unei paracenteze. De obicei, aceasta procedura este efectuata in sectia de radiologie cu ajutorul ecografiei. Lichidul extras este trimis in laborator pentru a fi analizat, medicii asigurandu-se ca nu exista nicio infectie. In mai mult de 75% din cazuri, pacientii isi pot mentine sub control ascita cu ajutorul alimentatiei si a diureticelor. Paracenteza de volum mare este rezervata de obicei pacientilor cu boala hepatica mai avansata sau a celor care nu raspund la interventia medicala si dietetica.

Paracenteza la copii

Cei mai mici dintre pacienti pot intampina anumite in probleme in privinta introducerii cateterului. Din cauza riscurilor de deteriorare a vaselor, nervilor si a altor parti componente ale organismului, se recomanda de obicei sedarea constienta cu injectii intramusculare sau administrarea orala de medicamente de sedare.

Recomandari dupa efectuarea paracentezei

In cele mai multe cazuri, aceasta interventie nu este dureroasa si, in unele cazuri, nu necesita anestezie. Pacientul este de obicei externat dupa cateva ore de la o verificare post-procedura, cu conditia ca presiunea arteriala sa fie altfel normala si pacientul sa nu aiba ameteli.

De asemenea, pacientul trebuie sa fie instruit de specialisti astfel incat sa-si monitorizeze eventualele hemoragii din zona punctiei si sa se intoarca la medic daca descopera o sangerare anormala. Pacientul trebuie, de asemenea, sa fie educat pentru a reveni catre specialisti cu intrebari in cazul in care se confrunta cu dureri, amorteala sau disconfort in zona in care a fost facuta punctia. De asemenea, pacientul trebuie sa anunte daca exista eventuale semne de infectie. In cele din urma, pacientul trebuie sfatuit sa curete zona cu sapun si apa calda si sa usuce zona.

Riscuri si complicatii

Printre complicatiile paracentezei se numara hemoragiile, riscul de infectie si posibila perforatie a altor organe interne, cum ar fi colonul sau intestinul subtire. In cele mai multe situatii, pacientii nu necesita niciun medicament suplimentar pentru durere sau anestezie in momentul efectuarii procedurii. De asemenea, atunci cand pacientii sunt externati, nu este nevoie de medicamente suplimentare pentru combaterea durerii. De fapt, cei mai multi pacienti simt un real confort atunci cand lichidul si presiunea abdominala asociata sunt ameliorate. In majoritatea cazurilor, paracenteza se face ca o procedura in ambulatoriu.

Posibile complicatii

• Radiografiile abdominale trebuie efectuate inainte de paracenteza, deoarece aerul poate patrunde in timpul procedurii si poate influenta interpretarea.
• Perforarea vezicii urinare si a stomacului (golite inainte de procedura pentru a reduce riscul)
• Perforarea intestinului
• Lacerarea (ruperea in bucati) unui vas de sange major
• Pierderea cateterului sau a firului de ghidare in cavitatea peritoneala
• Aparitia unor hematoame in peretele abdominal
• Pneumoperitoneum
• Sangerare
• Perforarea uterului gravidei
• Infectie
• Scurgeri persistente din zona in care a fost efectuata punctia
• Hipotensiune postparacenteza
• Hiponatremie dilutionala
• Sindrom hepatorenal

Contraindicatii

Nu exista contraindicatii absolute in cazul paracentezei. Riscurile si beneficiile trebuie cantarite pentru fiecare pacient in parte.

Paracenteza diagnostica cu un ac cu ecartament mai mic poate fi mai sigura decat cea efectuata cu un ac cu alezajul mare utilizat in paracenteza terapeutica.

Instabilitate hemodinamica si leziuni renale acute

• Paracentezele de volum mare trebuie evitate in aceste situatii, deoarece schimbarile de volum mare pot agrava hipotensiunea arteriala si pot reduce perfuzia renala

Procedati cu precautie si indrumare ecografica daca suspectati obstacole intraabdominale precum:

• Hepatosplenomegalie
• Sarcina
• Ocluzie intestinala
• Adeziuni intraabdominale
• Vezica destinsa

Referinte:

1. https://5minuteconsult.com/collectioncontent/30-156350/procedures/abdominal-paracentesis
2. https://proceduralist.org/paracentesis/indications/
3. https://www.texasliver.com/paracentesis/