Nevrita optica – cauze, simptome, tratament

Nevrita optica este o inflamatie a nervului optic, care poate aparea brusc in urma unei infectii sau ca simptom al unei boli neurologice. Aflati mai multe despre cauzele si simptomele nevritei optice, precum si ce solutii de tratament exista.

Cuprins:

1. Ce este nevrita optica?
2. Cauze si factori de risc
3. Simptome
4. Diagnostic
5. Cum se trateaza nevrita optica?
6. Complicatii
7. Masuri de preventie

Ce este nevrita optica?

Nevrita optica (sau neuropatie optica) apare atunci cand o inflamatie afecteaza nervul optic, un organ compus din fibre nervoase, care are rolul de a transmite informatiile vizuale de la ochi catre creier. Simptomele obisnuite ale nevritei optice sunt durerile in timpul miscarii ochilor si pierderea temporara a vederii la un ochi.

Semnele si simptomele nevritei optice pot fi prima indicatie a sclerozei multiple (SM) sau pot aparea mai tarziu in timpul acestei maladii. SM este o boala care provoaca inflamatii si leziuni ale nervilor din creier, precum si a nervului optic.

In afara de scleroza multipla, inflamatia nervului optic poate insoti si alte afectiuni, cum ar fi infectii sau boli autoimune, cum ar fi lupusul. Rareori, inflamatia nervului optic si a maduvei spinarii poate fi provocata de o alta boala numita neuromielita optica.

Poate fi vindecata nevrita optica?

Majoritatea persoanelor care se confrunta cu un singur episod de nevrita optica isi recapata in cele din urma vederea fara tratament. Uneori, medicamentele cu steroizi pot accelera recuperarea vederii in urma unei nevrite optice.

Tipuri de nevrita optica

Nevrita optica retrobulbara este o forma de nevrita optica in care nervul optic, care se afla in spatele ochiului, se inflameaza. Dupa cum mentionam, nervul optic contine fibre care transporta informatiile vizuale de la celulele nervoase din retina pana la celulele nervoase ale creierului. Cand aceste fibre se inflameaza, semnalizarea vizuala catre creier devine perturbata, iar vederea este afectata.

Nevrita optica bacteriana. Dupa cum ii spune si numele, afectiunea poate aparea in urma unei infectii bacteriene. In unele cazuri, boala poate fi cauzata si de o infectie virala sau parazitara.

Cauze si factori de risc

Specialistii nu cunosc cauza exacta a nevritei optice. Se crede ca boala se dezvolta atunci cand sistemul imunitar ataca fara un motiv real substanta care acopera nervul optic, provocand inflamarea si deteriorarea mielinei.

In mod normal, mielina sustine calatoria rapida a impulsurilor electrice de la ochi la creier, unde acestea sunt transformate in informatii vizuale. Nevrita optica perturba acest proces, afectand vederea.

De la ce se inflameaza nervul optic

Urmatoarele afectiuni autoimune declanseaza de cele mai multe ori nevrita optica:

Scleroza multipla

Scleroza multipla este o boala in care sistemul autoimun ataca teaca de mielina care acopera fibrele nervoase din creier. Persoanele cu nevrita optica prezinta un risc de 50% de a dezvolta scleroza multipla pe parcursul vietii dupa un episod de nevrita optica.

Riscul de a dezvolta scleroza multipla dupa nevrita optica creste in continuare daca specialistii descopera leziuni la nivelul creierului in urma unui RMN.

Neuromielita optica

In cazul acestei afectiuni, inflamatia afecteaza nervul optic si maduva spinarii. Neuromielita optica are particularitati asemanatoare cu ale sclerozei multiple. Cu toate acestea, neuromielita optica nu provoaca daune nervilor din creier la fel de des ca scleroza multipla. Totusi, neuromielita optica este mai severa decat SM, pacientii reusind sa se recupereze mai greu in urma acestei maladii.

Anticorpi anti-MOG (glicoproteina oligodendrocitara a mielinei)

Aceasta afectiune poate provoca inflamatii la nivelul nervului optic, maduvei spinarii sau creierului. La fel ca in cazul sclerozei multiple si a neuromielitei optice, pot aparea episoade recurente de inflamatie. Recuperarea in acest caz este de obicei mai buna decat recuperarea dupa o neuromielita optica.

Alte cauze

Daca simptomele nevritei optice sunt mai complexe, trebuie luate in considerare alte cauze asociate, cum ar fi:

• Infectiile bacteriene, printre care boala Lyme, boala zgarieturilor de pisica si sifilisul, sau infectiile virale, cum ar fi rujeola, oreionul si herpesul, pot provoca nevrita optica.
• Alte boli. Anumite afectiuni precum sarcoidoza, boala Behcet si lupusul pot provoca reaparitii ale nevritice optice.
• Medicamente si toxine. Afectiunea poate fi cauzata si de unele medicamente si toxine. Etamutolul, utilizat pentru tratarea tuberculozei, si metanolul, o componenta comuna a antigelului, vopselelor si solventilor, pot provoca, de asemenea, aceasta boala.

Simptome

Nevrita optica afecteaza de obicei un singur ochi. Printre simptomele bolii se numara:

Durere

Majoritatea persoanelor care dezvolta nevrita optica au dureri oculare care se agraveaza in timp ce isi misca ochii. Uneori, pacientii resimt o durere surda in spatele ochiului.

Pierderea vederii la un singur ochi

Majoritatea oamenilor au cel putin o reducere temporara a vederii, insa gravitatea acestei probleme variaza de la caz la caz. Pierderea notabila a vederii se dezvolta de obicei dupa cateva ore sau zile si se imbunatateste dupa cateva saptamani sau luni. La unii oameni, insa, pierderea vederii este permanenta.

Pierderea campului vizual

Aceasta problema poate aparea sub orice forma, cum ar fi pierderea vederii centrale sau pierderea vederii periferice.

Pierderea perceptiei culorilor

Nevrita optica afecteaza in multe cazuri perceptia culorii. In aceste cazuri, culorile par mai putin vii decat in ​​mod normal.

Observarea unor lumini intermitente

Unii oameni care sufera de aceasta boala au declarat ca au vazut lumini intermitente sau palpaitoare in timp ce-si miscau ochii.

Cand se recomanda vizita la medic

Anumite afectiuni oculare pot fi grave. Unele pot provoca pierderea permanenta a vederii, in timp ce altele sunt asociate cu alte probleme medicale grave. Luati legatura cu medicul daca:

• Dezvoltati simptome noi, cum ar fi dureri oculare sau o modificare a vederii.
• Simptomele se agraveaza sau nu se imbunatatesc dupa administrarea de tratamente.
• Aveti simptome neobisnuite, cum ar fi pierderea vederii la ambii ochi, vedere dubla si amorteala sau slabiciune la unul sau mai multe membre, semne care pot indica o tulburare neurologica.

Diagnostic

Diagnosticul este stabilit de un oftalmolog in general pe baza istoricului medical si a unei examinari specifice. Medicul oftalmolog va efectua urmatoarele teste oculare:

Un examen ocular de rutina

Specialistul in oftalmologie va verifica vederea si capacitatea de a percepe culorile. In plus, va masura vederea laterala (periferica).

Oftalmoscopie

In timpul acestei examinari, doctorul proiecteaza o lumina stralucitoare in ochi pentru a verifica structurile din spatele acestuia. Acest test ocular evalueaza discul optic, unde nervul optic intra in retina. Discul optic devine inflamat la aproximativ o treime din persoanele care dezvolta nevrita optica.

Reactia pupilei la lumina

De asemenea, este posibil ca medicul sa plimbe o lanterna in fata ochilor pentru a vedea cum reactioneaza pupilele atunci cand sunt expuse la lumina puternica. In caz de nevrita optica, pupilele nu se vor restrange la fel de mult ca de obicei atunci cand sunt expuse la lumina.

Specialistul poate efectua si alte teste pentru diagnosticarea nevritei optice, cum ar fi:

Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN)

O scanare RMN presupune folosirea unui camp magnetic si impulsuri de energie a undelor radio cu ajutorul carora sunt redate imagini din corp. In timpul unui RMN de diagnosticare a nevritei optice, specialistul poate injecta o substanta de contrast pentru ca nervul optic si alte parti ale creierului sa fie mai vizibile pe imagini.

Un RMN este important pentru a determina daca exista zone deteriorate (leziuni) la nivelul creierului. Astfel de leziuni indica un risc ridicat de aparitie a sclerozei multiple. De asemenea, un RMN poate exclude alte cauze ale pierderii vederii, cum ar fi o tumora.

Analize de sange

Specialistul poate solicita recoltarea unor probe de sange pentru a verifica daca exista infectii sau anticorpi specifici. Neuromielita optica este cauzata de un anticorp care determina forma severa a nevritei optice. Persoanele cu nevrita optica severa pot fi supuse acestui test pentru ca medicul sa determine daca exista riscul ca aceste persoane sa dezvolte neuromielita optica. In cazul formelor atipice de nevrita optica, sangele poate fi testat si pentru detectarea anticorpilor MOG.

Tomografie in coerenta optica (OCT)

Aceasta investigatie este efectuata pentru a se masura grosimea stratului de fibre nervoase ale retinei, care de cele mai multe ori este mai subtire din cauza nevritei optice.

Testarea campului vizual

Acest test implica masurarea vederii periferice a fiecarui ochi pentru a determina daca exista o pierdere a vederii. Nevrita optica poate provoca pierderea campului vizual.

Potentiale evocate vizuale (PEV)

Pacientul este expus unui stimul vizual in fata unui ecran luminat cu aspect de tabla de sah la care patratelele isi schimba culoarea alternativ cu o frecventa predefinita. Pe capul pacientului sunt aplicate fire care inregistreaza raspunsurile creierului la ceea ce acesta vede pe ecran. Acest tip de test ii arata medicului daca semnalele electrice catre creier sunt mai lente decat in ​​mod normal ca urmare a afectarii nervului optic.

De asemenea, doctorul ii poate solicita pacientului sa revina la cabinet pentru examinari la 2-4 saptamani dupa ce simptomele incep sa confirme diagnosticul de nevrita optica.

Cum se trateaza nevrita optica?

De obicei, afectiunea se imbunatateste de la sine. In unele cazuri, doctorul recomanda medicamente cu steroizi pentru a reduce inflamatia la nivelul nervului optic. Printre potentialele efecte secundare ale tratamentului cu steroizi se numara acumularea in greutate, modificari de dispozitie, inrosirea fetei, probleme stomacale si insomnie.

Tratamentul cu steroizi este de obicei administrat prin vena (intravenos). Terapia intravenoasa cu steroizi accelereaza recuperarea vederii si nu pare sa influenteze nivelul de vedere recapatata in urma nevritei optice tipice.

Daca terapia cu steroizi esueaza, iar pierderea severa a vederii persista, medicii pot recomanda un tratament numit plasmafereza. Aceasta terapie i-ar putea ajuta pe unii oameni sa isi recupereze vederea. Studiile nu au confirmat inca daca plasmafereza este eficienta in cazul nevritei optice.

Prevenirea sclerozei multiple (SM)

Daca pacientul are nevrita optica, iar medicul a descoperit doua sau mai multe leziuni cerebrale evidente in urma unui RMN, este posibil ca pacientul sa primeasca medicamente pentru tratarea sclerozei multiple, cum ar fi interferonul beta-1a sau interferonul beta-1b. Aceste medicamente pot intarzia sau pot ajuta la prevenirea SM. Aceste substante injectabile sunt administrate persoanelor cu risc ridicat de a dezvolta scleroza multipla. Posibilele efecte secundare ale acestora sunt depresia, iritatia aparuta la locul injectiei si simptomele asemanatoare gripei.

Prognostic

Majoritatea oamenilor isi recapata aproape in totalitate vederea normala dupa sase luni de la aparitia unui episod de nevrita optica.

Daca afectiunea reapare, riscul de a dezvolta scleroza multipla, neuromielita optica sau tulburare cauzata de anticorpii MOG este mare. Nevrita optica poate reaparea si la persoanele care nu sufera de boli subiacente, insa de obicei, in cazul acestora, prognosticul pe termen lung este mai bun.

Complicatii

Complicatiile care pot fi provocate de aceasta afectiune sunt:

Afectarea nervului optic

Majoritatea oamenilor au unele leziuni permanente ale nervului optic dupa un episod de nevrita optica, insa deteriorarea nu poate produce simptome permanente.

Scaderea acuitatii vizuale

Majoritatea oamenilor isi recapata vederea in totalitate sau aproape total dupa cateva luni, cu toate ca poate interveni o pierdere partiala a perceptiei culorilor. In cazul anumitor oameni, pierderea vederii persista.

Efecte secundare ale tratamentului

Steroizii utilizati pentru tratarea nevritei optice suprima sistemul imunitar, iar acest lucru poate predispune organismul la anumite infectii. Alte efecte secundare ale acestor medicamente sunt schimbarile de dispozitie si cresterea in greutate.

Masuri de preventie

Se recomanda verificari periodice ale vederii pentru ca doctorul sa poate sa previna sau sa intarzie evolutia sclerozei multiple. Medicul oftalmolog si cel neurolog vor colabora pentru a monitoriza modificarile care pot influenta deciziile privind tratamentul.

Referinte:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/optic-neuritis/symptoms-causes/syc-20354953
2. https://www.healthline.com/health/optic-neuritis