Mioza (micsorarea pupilelor) – cauze, simptome, tratament
Mioza inseamna micsorarea diametrului pupilelor si contractia irisului. Pupiloconstrictia este adesea un simptom ce semnaleaza o afectiune neurologica sau poate fi determinata de consumul unor medicamente. Aflati cum poate fi gestionata aceasta problema.
Cuprins:
- Ce este mioza?
- Cauze si factori de risc
- Simptome
- Diagnostic
- Tratament pentru pupile dilatate
- Masuri de preventie
Ce este mioza?
Mioza inseamna o contractie excesiva (micsorare) a pupilelor. La persoanele cu mioza, diametrul pupilei este mai mic de 2 milimetri (mm).
Ce sunt pupilele?
Pupilele sunt punctele negre in forma de cerc aflate in centrul ochiului. Ele permit patrunderea luminii in ochi. Irisul (partea colorata a ochiului) se deschide si se inchide pentru a schimba dimensiunea pupilei.
Mioza poate aparea la unul sau la ambii ochi. In cazul in care afecteaza un singur ochi, diagnosticul este de anizocorie. In schimb, atunci cand pupilele sunt excesiv de dilatate, afectiunea poarta denumirea de midriaza.
Exista multe cauze ale miozei. De exemplu, poate fi un simptom al anumitor afectiuni ale creierului si sistemului nervos. Poate fi indusa si de multe tipuri de medicamente si agenti chimici. Opioidele (cum ar fi fentanilul, morfina, heroina si metadona) pot produce, de asemenea, mioza. Pupilele contractate sau dilatate pot fi un indiciu important pentru medic in efortul de a diagnostica o afectiune.
Cauze si factori de risc
Dimensiunea pupilelor este controlata de doi muschi – sfincterul pupilei si dilatatorul pupilei. De obicei, mioza sau (contractia pupilei) este cauzata de o problema aparuta la nivelul muschilor sfincterului irisului sau al nervilor care ii controleaza.
Muschii sfincterului irisului sunt controlati de nervi care se gasesc in apropierea centrului creierului. Ei fac parte din sistemul nervos parasimpatic sau involuntar. Pentru a ajunge la ochi, acesti nervi traverseaza de-a lungul celui de-al treilea nerv cranian, numit si nervul oculomotor.
Orice boala, medicamente sau agenti chimici care afecteaza acesti nervi, sau partile creierului si ale capului prin care trec, pot provoca mioza.
Varsta
Este foarte normal ca pupilele unui nou-nascut sa ramana mici timp de aproximativ 2 saptamani pentru ca ochii lui sa aiba o protectie suplimentara impotriva luminii stralucitoare. Cu toate acestea, pupilele au tendinta sa se miscoreze pe masura ce imbatranim. Muschii responsabili cu miscarea pupilelor pot slabi in timp si, astfel, pupilele se deschid mai greu. Acest lucru poate afecta vederea pe timp de noapte.
Inflamatie
Daca in interiorul ochiului se produce o inflamatie, pupilele ajung sa se dilate cu dificultate. Uneori, acest lucru se produce din cauza unei leziuni la nivelul ochiului. Inflamatia poate fi cauzata si de o afectiune numita uveita. Aceasta boala este caracterizata de aparitia unei inflamatii in iris – partea care ii ofera ochiului culoarea sa – si a tesuturilor din jurul sau.
Efecte secundare ale unor medicamente
Anumite medicamente de tratare a anxietatii, spasmelor musculare si convulsiilor, cum ar fi diazepamul, sau antihistaminicele, cum ar fi difenhidramina, pot provoca micsorarea pupilelor. Acelasi lucru este valabil si pentru narcotice, fie ele prescrise sau ilegale.
Factori genetici
Unii copii se nasc fara muschiul care controleaza pupilele sau cu muschi ai pupilelor care nu sunt formati corect. Aceasta afectiune poarta denumirea de mioza congenitala sau microcorie. Copilul se naste cu aceasta afectiune atunci cand unul sau ambii parinti ii transmit o gena cu probleme. Acest defect poate aparea la unul sau la ambii ochi. De asemenea, persoanele care au aceasta problema sufera si de miopie. Aceasta afectiune este un viciu de refractie al ochiului (la fel ca hipermetropia si astigmatismul) care se manifesta prin dificultati in distingerea obiectelor situate la distanta, in timp ce obiectele situate in apropiere sunt vazute clar. Alte persoane pot avea glaucom, ceea ce inseamna ca exista prea multa presiune in interiorul globului ocular.
Sindromul Horner
Aceasta maladie este cauzata de lezarea unei cai nervoase de la creier la nivelul fetei si ochiului (jumatatea stanga sau jumatatea dreapta a fetei). Din cauza afectiunii, una dintre pupile poate sa fie mai mica decat celalalta. Acest sindrom poate fi mostenit de la parinti sau poate aparea in urma unei leziuni la gat sau a unei operatii la nivelul gatului. Poate aparea, de asemenea, daca pieptul, gatul sau creierul nu se formeaza corespunzator. In anumite situatii, poate sa apara la copiii care sufera de un tip rar de cancer numit neuroblastom sau o tumora dezvoltata in alta parte a corpului.
Alte semne ale sindromului Horner
In unele cazuri, sindromul Horner nu provoca si alte simptome, insa exista posibilitatea ca pacientii sa se confrunte si cu alte probleme precum:
- pleoapa superioara cazuta (ptoza)
- pleoapa inferioara ridicata
- o culoare a ochiului mai deschisa la ochiul afectat de mioza (heterocromie)
- mai putin transpiratie pe partea fetei pe care se afla ochiul afectat de mioza
Alte cauze ale miozei
Bolile sau afectiunile care pot provoca, de asemenea, mioza sunt:
- cefaleea de tip cluster
- hemoragie intracraniana si accident vascular cerebral
- boala Lyme
- neurosifilis
- scleroza multipla (SM)
- lipsa cristalinului din structura normala a ochiului (afakie) din cauza unei interventii chirurgicale sau a unui accident
- deficit grav de vitamina D.
Simptome
Mioza poate fi declansata de o multime de boli si afectiuni. De aceea, exista multe simptome care apar in paralel.
Dureri de cap (cefalee) de tip cluster
O durere de cap de tip cluster provoaca dureri foarte puternice in jurul sau deasupra ochiului, in zona tamplelor sau pe frunte. Apare doar pe o parte a capului si reapare la intervale diferite, in functie de tipul de durere de cap cluster pe care il aveti (cronic sau episodic).
Mioza este unul dintre cele mai intalnite simptome care insotesc aceste dureri de cap. Alte simptome ale cefaleei de tip cluster sunt:
- pleoapa cazuta
- ochi rosii
- lacrimare
- nas curgator
- sensibilitate la lumina si sunet
- confuzie
- schimbarea starii de spirit
- agresivitate
Hemoragie intracraniana si accident vascular cerebral
Un accident vascular produs in trunchiul cerebral nu produce aceleasi simptome ca un accident vascular cerebral tipic. Cele mai frecvente simptome sunt ametelile, vertijul si slabiciunea pe ambele parti ale corpului. Poate produce ocazional tremuraturi care seamana cu o convulsie, discurs neinteligibil sau o pierdere brusca a cunostintei.
Sindromul Horner
Sindromul Horner provoaca mai multe simptome cauzate de deteriorarea nervilor care leaga creierul de fata sau de ochi. Mioza si ptoza (pleoapa cazuta) pe o parte a fetei sunt simptome tipice ale acestui sindrom.
Uneori, sindromul Horner este rezultatul unui accident vascular cerebral, a unei tumori cerebrale, a unei leziuni a maduvei spinarii sau a unei infectii de tip zona zoster.
Inflamatia irisului (iridociclita sau uveita anterioara)
Mioza poate fi un simptom al inflamatiei irisului, portiunea colorata a ochiului. Inflamatia irisului poate avea multe cauze. Printre acestea se numara:
- infectia cu HIV
- artrita reumatoida
- psoriazis
- tuberculoza
- zona zoster (herpes zoster)
Neurosifilisul
Daca o infectie cu sifilis netratata avanseaza catre creier, maladia poarta denumirea de neurosifilis. Sifilisul poate invada sistemul nervos in orice stadiu al infectiei.
Infectia poate afecta mezencefalul si poate provoca o anumita forma de mioza numita pupila Argyll Robertson. In cazul acestei afectiuni, pupilele sunt mici si nu se contracta atunci cand sunt expuse la lumina. In schimb, se contracta atunci cand se concentreaza pe un obiect aflat in apropiere.
Boala Lyme
Boala Lyme este cauzata de infectia cu o bacterie in forma de tirbuson similara cu spirocheta sifilisului. Cu exceptia eruptiilor cutanate genitale, daca nu este tratata, boala Lyme poate produce multe dintre simptomele specifice infectiei cu sifilis. Daca afecteaza cel de-al treilea nerv cranian, infectia poate provoca mioza si pupila Argyll Robertson.
Diagnostic
Medicul va examina pupilele, in prima faza, de obicei cu ajutorul unei lanterne sau a unei alte surse de lumina. Specialistul va verifica pupilele intr-un loc slab luminat, deoarece, in mod normal, pupilele se restrang la lumina, in special in aer liber.
Mioza este definita ca o dimensiune a pupilei de 2 mm sau mai mica. Odata identificata mioza, doctorul va cauta semne specifice:
- Afecteaza un ochi (ipsilateral) sau ambele (bilaterale)?
- Marimea pupilei se modifica la contactul cu lumina?
- Marimea pupilei se schimba ca raspuns la un obiect apropiat?
- In cat timp raspunde pupila la contactul cu diferitele surse?
Raspunsul la fiecare dintre aceste intrebari poate ajuta la identificarea cauzei posibile a miozei.
Tratament pentru pupile dilatate
Mioza este un simptom al unei alte probleme sau afectiuni si nu o boala in sine. Il poate ajuta pe medic sa descopere cauza unei boli care a provocat aceasta contractie a pupilelor.
Daca mioza este cauzata de medicamentele eliberate pe baza de reteta, cum ar fi cele de tratare a glaucomului sau hipertensiunii arteriale, e posibil ca doctorul sa recomande un alt medicament care sa reduca sau sa elimine simptomul.
Mioza poate fi rezultatul utilizarii substantelor opioide, cum ar fi fentanil, oxicodona, heroina si metadona. Mioza severa ar putea fi un semn al unei supradoze. In acest caz, tratamentul de urgenta cu naloxona poate salva viata pacientului.
Intoxicatia cu organofosfati
Daca specialistii au exclus consumul de droguri sau medicamente drept cauza, mioza ar putea fi un semn al intoxicatiei cu organofosfati. Organofosfatii sunt tipuri de insecticide care nu mai sunt utilizate pentru uz casnic, insa sunt inca folosite in agricultura comerciala si combaterea insectelor.
Intoxicatia cu organofosfati produce simptome grave, cum ar fi:
- salivatie
- lacrimare
- probleme stomacale
- contractii musculare violente
- ritm cardiac accelerat sau redus
- soc
Mioza este un simptom relativ minor al intoxicatiei cu organofosfat, dar poate ajuta la diagnosticarea acesteia. Intoxicatiile acute cu organofosfati sunt tratate in spital. Pralidoxima (2-PAM) poate fi utilizata pentru a trata intoxicatia cu organofosfat.
Ca simptom al unei boli
Daca mioza este un simptom al unei boli de baza, tratamentul se adreseaza bolii de baza. Unele dintre cauzele comune ale bolii si tratamentele acestora sunt:
Dureri de cap de tip cluster
Durerile de cap acute de tip cluster sunt tratate cu oxigen, triptani, ergotamina si picaturi nazale topice cu lidocaina.
Tratamentele preventive cuprind:
- corticosteroizi (prednison)
- carbonat de litiu
- verapamil pentru tensiunea arteriala
- melatonina in doze de 9 miligrame pe zi
Hemoragie intracraniana si accident vascular cerebral
Mioza poate fi un semn al unui accident vascular in trunchiul cerebral. Simptomele acestuia sunt diferite de ale unui accident vascular cerebral clasic, iar din aceasta cauza poate fi diagnosticat gresit. Medicii folosesc un RMN pentru a confirma diagnosticul. Tratamentul presupune fie dizolvarea blocajului cu medicamente sau introducerea unui stent, fie o interventie chirurgicala pentru a opri hemoragia si a restabili fluxul de sange catre creier.
Sindromul Horner
Nu exista niciun tratament specific pentru sindromul Horner. Daca doctorul descopera afectiunea de baza, o va trata pe aceasta. Sindromul poate fi cauzat de accident vascular cerebral, tumora cerebrala, leziuni ale maduvei spinarii sau zona zoster. In unele cazuri, cauza nu este descoperita.
Neurosifilis si sifilis ocular
Daca simptomele oculare apar in stadiile anterioare (primare, secundare sau latente) ale infectiei, se recomanda o singura injectie intramusculara de benzatin penicilina.
Boala Lyme
Detectarea precoce a bolii Lyme este esentiala pentru ca rezultatele sa fie bune. Daca este diagnosticata in primele saptamani, infectia este vindecata cu antibiotice administrate timp de 30 de zile. In etapele avansate ale bolii Lyme, este nevoie de terapie cu antibiotice pe termen lung. Cauzele si tratamentul in stadiul tardiv sau cronic al bolii Lyme este controversat.
Masuri de preventie
Pentru a preveni mioza, este important sa evitati factorii de risc ai bolii. De exemplu, accidentul vascular si hemoragia cerebrala pot fi prevenite prin adoptarea unui nou stil de viata, care sa cuprinda renuntarea la alimentatia nesanatoasa si la fumat.
Referinte:
- https://www.healthline.com/health/miosis
- https://www.webmd.com/eye-health/eye_miosis_facts
