Leucoplazia este o afectiune care determina dezvoltarea unor pete albe in gura. Aflati din materialul urmator care sunt cauzele, simptomele si tratamentul pentru leucoplazie.
Leucoplazia este o afectiune care determina aparitia unor pete groase si albe pe gingii, partile interioare ale obrajilor, in spatele gurii, gat si, uneori, pe limba. Aceste pete nu pot fi indepartate. Medicii nu cunosc cauzele leucoplaziei, insa considera ca iritatia cronica provocata de fumat este un factor principal in dezvoltarea sa.
Reprezentantii Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) definesc leucoplazia drept ”o pata sau o placa predominant alba care nu poate fi caracterizata clinic sau patologic ca orice alta tulburare”.
Diferitele organizatii folosesc diverse denumiri pentru teste si termeni care pot identifica leucoplazia.
Majoritatea petelor specifice leucoplaziei sunt noncanceroase (benigne), desi unele prezinta semne precoce ale cancerului. Cancerele care apar pe partea inferioara a gurii se pot dezvolta langa petele leucoplaziei. De asemenea, zonele albe amestecate cu zone rosii (leucoplazia patata) pot indica un potential cancer. Asadar, cel mai bine este sa consultati medicul stomatolog sau sa solicitati asistenta medicala primara daca observati modificari neobisnuite si persistente la nivelul gurii.
Un tip de leucoplazie, denumit leucoplazie paroasa sau leucoplazie paroasa orala, afecteaza in primul rand persoanele ale caror sisteme imunitare au fost slabite de anumite maladii, in special HIV / SIDA.
Cauzele leucoplaziei nu sunt cunoscute. Cu toate acestea, specialistii considera ca majoritatea cazurilor de leucoplazie sunt provocate de o iritare cronica, produsa, de exemplu, de consumul de tutun. De multe ori, chiar si nefumatorii care obisnuiesc sa mestece produse din tutun dezvolta in cele din urma leucoplazie.
Iritarea cronica mai poate fi produsa si de alti factori, precum:
Dentistul este cel care ii poate spune pacientului care este cauza leucoplaziei in cazul sau.
Leucoplazia paroasa este produsa de infectia cu virusul Epstein-Barr (EBV). Daca o persoana a fost infectata cu EBV, virusul ramane in organismul sau pentru tot restul vietii. In mod normal, virusul ramane inactiv, insa daca sistemul imunitar este afectat, in special din cauza HIV / SIDA, virusul se poate reactiva, provocand anumite bolii, cum ar fi leucoplazia paroasa.
Cei care consuma tutun, in special tutun fara fum – tigari electronice, prezinta un risc ridicat de leucoplazie si cancer oral. De asemenea, consumul de alcool pe termen lung creste riscul, iar consumul de alcool combinat cu fumatul creste si mai mult riscul.
Persoanele cu HIV / SIDA sunt in pericol de a dezvolta leucoplazia paroasa. Desi utilizarea medicamentelor antiretrovirale a redus numarul de cazuri, leucoplazia paroasa afecteaza in continuare un numar mare de persoane HIV-pozitive si poate fi unul dintre primele semne ale infectiei cu HIV.
Leucoplazia provoaca aparitia unor pete albe si ingrosate pe mucoasele gurii. In unele cazuri, leziunile pot contine pete de culoare rosiatica.
De obicei, aceste pete si placi specifice leucoplaziei sunt nedureroase. Exista insa si situatii in care persoanele care au o afectiune de baza, cum ar fi cancerul, pot acuza unele dureri.
Leucoplazia se dezvolta de obicei in urmatoarele zone:
In unele cazuri, petele leucoplaziei afecteaza si alte zone ale corpului, cel mai adesea organele genitale.
Cele mai multe cazuri de pete albe aparute in interiorul gurii nu reprezinta motive de ingrijorare. Cu toate acestea, este recomandat ca persoanele care dezvolta pete albe in interiorul gurii sa mearga la medic pentru o evaluare completa. Aceste pete pot fi uneori un simptom al unei complicatii mai grave de sanatate care necesita tratament medical, cum ar fi cancerul.
Desi leucoplazia nu este maligna, unii specialistii considera ca leucoplazia este precanceroasa. Uneori, leucoplazia persistenta, dureroasa sau severa se poate transforma in tumori orale.
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), la nivel mondial, aproximativ 657.000 de persoane sunt diagnosticate cu cancer oral in fiecare an.
Oamenii ar trebui sa fie vazuti de un medic care sa verifice semnele unui cancer oral daca observa urmatoarele simptome:
In majoritatea cazurilor, medicul poate diagnostica leucoplazia prin urmatoarele metode:
Daca o persoana are leucoplazie, medicul va testa cel mai probabil eventualele semne precoce ale cancerului cu ajutorul urmatoarelor proceduri:
Aceasta procedura presupune indepartarea celulelor de pe suprafata leziunii cu o perie mica, speciala. Biopsia orala cu perie este o procedura neinvaziva, insa nu intotdeauna are ca rezultat un diagnostic definitiv.
Aceasta implica indepartarea chirurgicala a tesutului din petele de leucoplazie sau indepartarea intregii placi, daca aceasta este mica. O biopsie excizionala este mai detaliata si, de obicei, duce la un diagnostic definitiv.
Daca rezultatul biopsiei este pozitiv pentru cancer, iar medicul a efectuat deja o biopsie excizionala in care a indepartat intreaga placa de leucoplazie, este posibil ca pacientul sa nu mai aiba nevoie de tratament suplimentar. In schimb, daca placa este mai mare, este posibil ca persoana sa fie trimisa la un medic chirurg specializat in afectiunile urechii, nasului si gatului (ORL) pentru a primi tratament.
Daca o persoana este diagnosticata cu leucoplazie paroasa, cel mai probabil va fi supusa unor teste si evaluari pentru a fi descoperite eventualele afectiuni care au contribuit la slabirea sistemului imunitar.
Tratamentul pentru leucoplazie are cel mai mare succes atunci cand leziunile sunt descoperite si tratate precoce, cand sunt de dimensiuni mici. De aceea, verificarile periodice sunt extrem de importante, asa cum este examinarea de rutina a leziunilor cu aspect anormal, de la nivelul gurii.
La majoritatea persoanelor, eliminarea sursei de iritatie – cum ar fi renuntarea la fumat sau la consumul de alcool – elimina conditia.
Daca acest lucru nu este eficient sau daca leziunile prezinta semne precoce ale cancerului, planul de tratament poate implica:
De regula, pacientii cu leucoplazie paroasa nu au nevoie de tratament. Afectiunea nu provoaca adesea simptome, iar riscurile ca aceasta forma sa se transforme in cancer oral sunt extrem de mici.
Cu toate acestea, daca doctorul considera ca este nevoie de tratament, acesta poate fi pe baza de:
Pacientul poate primi medicamente care afecteaza intregul sistem (medicamente sistemice), cum ar fi medicamentele antivirale. Aceste medicamente pot suprima virusul Epstein-Barr, cel care cauzeaza leucoplazia paroasa. De asemenea, poate fi recomandat un tratament topic.
Dupa ce tratamentul este intrerupt, petele albe specifice leucoplaziei paroase pot reveni. In acest caz, medicul ii poate recomanda pacientului efectuarea unor controale regulate pentru a verifica eventualele modificari aparute la nivelul gurii sau continuarea terapiei pentru a preveni reaparitia petelor de leucoplazie.
De obicei, leucoplazia nu provoaca daune permanente tesuturilor din interiorul gurii. Cu toate acestea, leucoplazia creste riscul de cancer oral. Cancerele orale se formeaza adesea in apropierea placilor de leucoplazie, iar petele in sine pot prezenta modificari canceroase. Riscul de cancer oral ramane chiar si dupa eliminarea petelor de leucoplazie.
Carcinomul cu celule scuamoase (CCS) este a doua cea mai frecventa forma de cancer de piele. De obicei, isi face aparitia pe zonele corpului deteriorate de razele UV ale soarelui sau aparatele bronzante. Acest tip de malignitate care poate fi provocat de leucoplazie afecteaza de cele mai multe ori pielea capului, gatului, pieptului, spatelui superior, urechilor, buzelor, picioarelor si mainilor.
Carcinomul cu celule scuamoase este un cancer de piele cu o dezvoltare destul de lenta. Spre deosebire de alte tipuri de cancer de piele, acesta se poate raspandi la tesuturi, oase si ganglioni limfatici din apropiere, unde poate deveni greu de tratat. Daca este depistat mai devreme, este usor de tratat.
Leucoplazia paroasa nu poate duce la cancer. Insa poate indica prezenta unei infectii cu HIV / SIDA.
Cele mai usoare metode de gestionare si prevenire a leucoplaziei presupun practicarea unei bune igiene orale si renuntarea la activitatile care afecteaza sau streseaza mucoasa bucala.
Metodele recomandate de prevenire a leucoplaziei si a complicatiilor acesteia sunt urmatoarele:
Referinte: