Fibrilatia atriala – cauze, simptome, tratament

Fibrilatia atriala este cea mai frecventa aritmie cardiaca. Aflati din materialul urmator care sunt cauzele, simptomele si tratamentul pentru fibrilatia atriala.

Cuprins:

1. Ce este fibrilatia atriala?
2. Cauze si factori de risc
3. Simptome
4. Diagnostic
5. Cum se trateaza fibrilatia atriala?
6. Evolutie si complicatii
7. Cum poate fi prevenita fibrilatia atriala?

Ce este fibrilatia atriala?

Ce inseamna fibrilatie la inima

Fibrilatia atriala este o forma de aritmie cardiaca cronica (fibrilatie atriala cronica sau FIA cronica) sau acuta caracterizata printr-un ritm cardiac extrem de neregulat. In repaus, frecventa cardiaca normala este intre 60-90/minut, cu atriile (cele doua camere superioare ale inimii) contractandu-se mai devreme decat ventriculele (cele doua camere inferioare ale inimii).

Frecventa cardiaca si ritmul contractiilor cardiace sunt reglate de nodul sinusal (ritm sinusal), o structura formata dintr-un grup specializat de celule care descarca ritmic impulsuri electrice. In caz de fibrilatie atriala, aceasta ordine a evenimentelor este intrerupta si, drept urmare, inima se contracta haotic, repede si neregulat, atriile contractandu-se de pana la 500 de ori, iar ventriculele de pana la 180 de ori pe minut.

Flutter

Flutterul atrial este asemanatoare fibrilatiei atriale, fiind cea mai intalnita afectiune de ritm cardiac anormal.

Fibrilatii inima

Pacientii cu fibrilatie atriala (FIA) au de 5 ori mai frecvent atac vascular cerebral. Fibrilatia atriala face ca inima sa isi piarda forta de contractie. Bataile neregulate fac ca debitul unei batai sa scada, iar in interiorul cavitatilor inimii se formeaza trombi. Acesti trombi pot migra de la inima in creier, determinand aparitia accidentului vascular cerebral embolic.

Semnele pot fi variate, de la absente, usoare, pana la severe si sunt mai grave la pacientii cu defecte cardiace structurale. Printre semnele care apar se numara: puls neregulat, tahicardie (batai cardiace frecvente), hipotensiune, palpitatii, capacitate redusa de efort, senzatia de oboseala, dispnee, angina.

Printre factorii de risc cunoscuti se afla hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, hipertrofia ventriculara stanga, insuficienta cardiaca congestiva si boala cardiaca reumatica.

Tratamentul presupune internarea in spital daca simptomele sunt grave. In plus, este necesara prezentarea de urgenta la medic.

Evolutie

Riscul unui accident vascular cerebral este redus odata cu administrarea medicatiei pe termen lung. Fibrilatia atriala creste riscul de morbiditate si mortalitate cardiovasculara.

Cauze si factori de risc

Fibrilatia atriala este una dintre cele mai frecvente tulburari de ritm cardiac, prezenta in special la persoanele in varsta. In mod normal, bataile inimii sunt ritmice, in timp ce o inima aflata in fibrilatie bate neregulat si nu poate pompa tot atat de mult sange ca una normala.

Consecintele: accidente vasculare cerebrale, infarct, tulburari cognitive sau alte complicatii cardiovasculare.

Incidenta bolii

Cercetarile recente arata ca fibrilatia atriala este unul dintre principalii factori care conduc la accidentele vasculare cerebrale. Anual, aproximativ 3 milioane de oameni din intreaga lume sufera un accident vascular cerebral cauzat de fibrilatia atriala.

La nivel european, se apreciaza ca aproximativ 6 milioane de persoane sufera de aceasta afectiune tacuta, iar in Romania se estimeaza ca peste 200.000 de oameni au fibrilatie atriala.

Fibrilatia atriala se asociaza cu un risc de 5 ori mai mare de a dezvolta un accident vascular cerebral. Totodata, accidentele vasculare cerebrale la pacientii cu fibrilatie atriala cresc cu 70% riscul de mortalitate, prelungesc cu 20% spitalizarea si reduc cu 40% rata de recuperare. In plus, spitalizarea unui pacient cu AVC pe fond de fibrilatie atriala este cu aproximativ 30% mai scumpa decat a unui pacient cu AVC fara fibrilatie atriala.

Principalele cauze

Sunt incriminate mai multe mecanisme etiopatogenice in aparitia fibrilatiei atriale: cel mai frecvent este determinata de o degenerare a tesutului miocardic atrial si a tesutului de  conducere, odata cu procesul de imbatranire. Anumite boli structurale cardiace pot determina fibrilatia atriala, precum: stenoza mitrala, regurgitarea mitrala, stenoza aortica, boala cardiaca ischemica, cardiomiopatia hipertrofica, cardiomiopatia dilatativa sau restrictiva, miocardita, pericardita.

Factori predispozanti

• varsta peste 60 ani
• rasa alba
• sexul masculin
• insuficienta cardiaca
• valvulopatiile
• hipertensiunea arteriala
• bolile coronarelor si infarctul miocardic acut
• chirurgia cardiaca
• istoric de reumatism articular acut
• infectii precum: pneumoniile sau endocarditele
• boli pulmonare ca astmul sau bronhopneumopatia obstructiva cronica
• afectiuni metabolice ca hipertiroidismul, diabetul zaharat
• fibrilatia atriala si alcoolul
• consumul de stimulante ale activitatii cardiace
• bolile cardiace congenitale si chirurgia reparatorie a acestora.

Simptome

Unele persoane cu fibrilatie atriala nu au simptome si nu stiu ca au aceasta afectiune pana cand semnele nu sunt descoperite in timpul unei examinari fizice.

Fibrilatia atriala simptome

Cei care au simptome de fibrilatie atriala pot prezenta semne si simptome precum:

• Palpitatii, care sunt senzatii ale unei batai de inima incomoda, neregulata
• Slabiciune
• Capacitate redusa de a efectua exercitii fizice
• Oboseala
• Ameteala
• Respiratie grea (dispnee)
• Dureri in piept

Clasificare

Fibrilatia atriala (FIA) este o boala cronica progresiva clasificata in 5 tipuri:

• FIA nou diagnosticata: orice pacient care se prezinta pentru prima data cu fibrilatie atriala indiferent de durata aritmiei sau de prezenta/absenta simptomatologiei.
• Fibrilatie atriala paroxistica (FIA paroxistica): reprezinta o forma autolimitata care incepe si se termina spontan, in mai putin de 48 de ore.
• FIA persistenta: atunci cand dureaza de mai bine de 7 zile sau necesita pentru oprire cardioversie electrica sau medicamentoasa.
• FIA persistenta de lunga durata: cea care dureaza de mai bine de un an sau mai mult, la momentul adoptarii strategiei de control a ritmului.
• Fibrilatie atriala permanenta (FIA permanenta): reprezinta forma de tratament care a fost acceptata de pacient sau medic.

Diagnostic

Exista mai multe teste diferite care pot fi facute pentru a va face o idee mai buna despre ceea ce se petrece cu functia inimii.

Medicul poate utiliza unul sau mai multe dintre urmatoarele teste pentru diagnosticarea fibrilatiei atriale:

• un examen fizic in cadrul caruia sunt verificate pulsul, tensiunea arteriala si plamanii
• electrocardiograma (fibrilatie atriala EKG), un test care inregistreaza impulsurile electrice ale inimii pentru cateva secunde

Daca fibrilatia atriala nu are loc in timpul unei EKG, este posibil ca medicul sa sugereze montarea unui monitor EKG portabil sau sa incercati un alt tip de test.

Teste

• monitorizare Holter – pacientul trebuie sa poarte timp de 24 pana la 48 de ore un mic dispozitiv portabil prin care este monitorizata inima.
• ecocardiograma – acesta un test noninvaziv care utilizeaza unde sonore pentru a produce o imagine in miscare a inimii.
• ecocardiografia transesofagiana – aceasta este o versiune invaziva a ecocardiogramei si se realizeaza prin plasarea unei sonde in esofag
• test de stres, prin care inima este monitorizata in timpul exercitiilor fizice
• radiografie toracica, prin care sunt verificate inima si plamanii
• analize de sange pentru a verifica eventualele afectiuni tiroidiene si metabolice

Cum se trateaza fibrilatia atriala?

Tratament fibrilatie atriala

Tratamentul fibrilatiei atriale are 4 obiective majore:

• restabilirea ritmului normal – ritmul sinusal;
• controlul frecventei ventriculare in timpul aritmiei;
• prevenirea recurentei acesteia;
• prevenirea evenimentelor embolice.

Fibrilatia atriala tratament medicamentos

Medicamentele sunt utilizate pentru a mentine sub control ritmul cardiac si pentru a preveni formarea cheagurilor. Uneori, medicamentele sau operatia sunt utilizate pentru a incerca restabilirea unui ritm regulat.

Prevenirea cheagurilor

De obicei, medicii prescriu anticoagulante sau medicamente care subtiaza sangele. Aceste medicamente ingreuneaza coagularea sangelui. Exista si anumite inconveniente, pentru ca exista riscul de hemoragie la o persoana care ia aceste medicamente.

Printre aceste medicamente se numara:

• warfarina
• anticoagulante orale cu actiune directa, cum ar fi rivaroxaban, apixaban si edoxaban

Persoanele in varsta care au un risc crescut de cadere consuma des aspirina, insa au si un risc ridicat de a dezvolta un cheag. Aspirina reduce factorul de coagulare, dar nu in aceeasi masura ca alte medicamente. De aceea, orice sangerare este mai usor de gestionat.

Persoanele care iau warfarina sau alti agenti anti-coagulare ar trebui sa discute cu medicul, mai ales daca sunt supusi unor proceduri sau interventii chirurgicale sau au fost implicati intr-un accident.

Cand trebuie anuntat medicul

In timpul administrarii anticoagulantelor, asigurati-va ca ii transmiteti medicului daca sunteti insarcinata sau doriti sa ramaneti si daca apare orice semn de hemoragie, cum ar fi:

• vanatai foarte mari
• greata si ameteli
• varsaturi cu sange
• tuse cu sange
• flux menstrual neobisnuit de mare
• sangerari gingivale constante
• scaun sangeros sau negru
• sange in urina
• durere brusca si severa de spate

Medicamentele care dilueaza sangele trebuie administrate exact asa cum v-a recomandat medicul pentru ca sanse de prevenire a complicatiilor legate de coagulare sa fie mai mari si pentru a evita subtierea excesiva a sangelui.

Gestionarea ritmului cardiac

Daca frecventa cardiaca este ridicata, reducerea acesteia este importanta pentru a evita insuficienta cardiaca si pentru a reduce simptomele fibrilatiei atriale.

Exista mai multe medicamente care aduc beneficii prin incetinirea trimiterii semnalelor catre inima.

Printre aceste medicamente se numara:

• beta-blocantele, cum ar fi propranolol, timolol si atenolol
• blocante ale canalelor de calciu, cum ar fi diltiazem si verapamil
• digoxina

Normalizarea ritmului cardiac

In loc sa recomande medicamente care dilueaza sangelui si medicamente care controleaza ritmul cardiac, doctorul ar putea incerca sa readuca ritmul cardiac la normal folosind alte tratamente.

Printre acestea se numara cardioversia chimica sau farmacologica. Medicamentele numite blocante ale canalelor de sodiu, cum ar fi flecainida si chinidina, si blocantele canalelor de potasiu, cum ar fi amiodarona si sotalolul, sunt exemple de medicamente care ajuta la transformarea fibrilatiei atriale intr-un ritm cardiac regulat.

Proceduri

Atunci cand o persoana nu tolereaza medicatia, procedurile chirurgicale si nonchirurgicale pot fi utilizate cu scopul de a controla ritmul cardiac pentru a ajuta la prevenirea complicatiilor fibrilatiei atriale.

Fibrilatia atriala se vindeca?

Procedurile de transformare a fibrilatiei atriale intr-un ritm regulat sunt urmatoarele:

Cardioversie electrica

Chirurgul produce un soc electric inimii, care transforma practic ritmul anormal intr-o bataie obisnuita. Inainte de a efectua cardioversia, medicul efectueaza de cele mai multe ori o ecocardiograma pentru a se asigura ca nu exista cheaguri de sange in inima. Daca un cheag este descoperit, medicul va prescrie medicamente anticoagulante timp de cateva saptamani pentru a-l dizolva. Cardioversia va fi apoi posibila.

Ablatia cu cateter

Aceasta procedura distruge tesutul care provoaca fibrilatia atriala, producand un ritm regulat al inimii. Procedura ar putea fi repetata in cazul in care fibrilatia atriala revine.

Uneori, chirurgul distruge zona in care semnalele circula intre atrii si ventricule. Acest lucru stopeaza fibrilatia atriala, insa inima nu va mai putea trimite un semnal prin care sa orchestreze o bataie. In aceste cazuri, chirurgul va monta un stimulator cardiac.

Ablatie chirurgicala

Tesutul cardiac care provoaca fibrilatia atriala poate fi, de asemenea, eliminat printr-o interventie chirurgicala deschisa.

Amplasarea unui stimulator cardiac

Acest dispozitiv ajuta inima sa bata regulat. Uneori, chirurgul foloseste stimulatorul cardiac pentru a trata o persoana cu fibrilatie atriala intermitenta.

Daca medicul considera ca fibrilatia atriala este generata de o alta afectiune, cum ar fi hipertiroidismul sau apneea in somn, acesta va trata afectiunea de baza alaturi de aritmie.

Regim fibrilatie atriala

Cu toate ca nu exista o dieta speciala pentru fibrilatia atriala, este recomandata urmarea unei alimentatii sanatoase pentru inima. Dieta trebuie sa contina mai multe alimente pe baza de plante, cum ar fi ovazul, fructele si legumele. Pestele este, de asemenea, o sursa buna de proteine, iar continutul de acizi grasi omega-3 il face deosebit de bun pentru inima. Ca masuri generale, se recomanda evitarea alcoolului, cofeinei, nicotinei.

Fibrilatie atriala tratament naturist

In afara de modificarea alimentatiei, medicul poate sugera si administrarea unor suplimente daca aveti un continut scazut de nutrienti esentiali pentru sanatatea inimii. Discutati cu doctorul inainte de a lua suplimente, deoarece acestea ar putea avea reactii adverse sau ar putea interactiona cu medicamente.

Suplimente utilizate in cazul fibrilatiei atriale

• magneziu
• ulei de peste
• coenzima Q10
• taurina

In plus, e nevoie de efectuarea unor exercitii fizice si de reducerea stresului. Sportul este important pentru sanatatea inimii, insa va fi nevoie sa o luati mai incet, mai ales daca sportul nu s-a numarat printre pasiuni.

Exercitiile de mare intensitate, cum ar fi alergarea, ar putea fi prea mult pentru persoanele cu fibrilatie atriala. Acestia pot opta, insa, pentru alte activitati mai usoare, cum ar fi mersul pe jos, inotul si mersul pe bicicleta.

Deoarece stresul poate afecta si sanatatea inimii, este esential sa mentineti o stare de spirit sanatoasa. Exercitiile de respiratie profunda pot ameliora stresul zilnic, in timp ce yoga va poate ajuta sa obtineti o stare de meditatie mai profunda (plus micare si flexibilitate).

Evolutie si complicatii

Fibrilatia atriala poate provoca probleme de sanatate care pot pune viata in pericol.

Cheaguri de sange

Sangele se poate acumula in atrii daca inima nu bate in mod regulat. Un segment de cheag, numit embol, s-ar putea rupe si ar putea calatori catre diferite parti ale corpului prin fluxul sanguin, cauzand blocaje.

O embolie poate restrictiona circulatia sanguina la rinichi, intestine, splina, creier sau plamani. Un cheag de sange poate fi fatal.

Accident vascular cerebral

Un accident vascular cerebral apare atunci cand o embolie blocheaza o artera in creier, circulatia sanguina fiind intrerupta catre o parte a creierului.

Simptomele unui accident vascular cerebral variaza in functie de partea creierului care este afectata. Printre semne se pot numara slabiciune pe o parte a corpului, confuzie si probleme de vedere, precum si dificultati de vorbire si miscare.

Insuficienta cardiaca

Fibrilatia atriala poate duce la insuficienta cardiaca, mai ales atunci cand ritmul cardiac este mare. Cand ritmul cardiac este neregulat, cantitatea de sange care curge din atrii catre ventricule variaza la fiecare bataie de inima.

Prin urmare, ventriculele nu se pot umple inaintea unei batai a inimii. Astfel, inima nu reuseste sa pompeze suficient sange catre organism, iar cantitatea de sange care asteapta sa circule prin corp se acumuleaza in plamani si in alte zone.

Fibrilatia atriala poate agrava, de asemenea, simptomele insuficientei cardiace.

Probleme cognitive

Un studiu a aratat persoanelor cu fibrilatia atriala un risc pe termen lung mai mare de a dezvolta dificultati cognitive si dementa, acestea neavand legatura cu fluxul sanguin redus in creier.

Cat se poate trai cu fibrilatie atriala

Cele mai multe persoane reusesc sa duca o viata normala, chiar daca au fost diagnosticate cu aceasta afectiune. In plus, au sanse bune de vindecare cu ajutorul tratamentelor.

Cum poate fi prevenita fibrilatia atriala?

Majoritatea cazurilor de fibrilatie atriala pot fi tinute sub control sau tratate. Dar fibrilatia atriala are tendinta sa revina si sa se inrautateasca in timp.

Puteti reduce riscul de fibrilatie atriala facand urmatoarele:

• urmati o dieta bogata in fructe si legume proaspete si saraca in grasimi saturate si trans
• faceti sport in mod regulat
• mentineti o greutate sanatoasa
• evitati fumatul
• evitati consumul de alcool sau beti doar cantitati mici de alcool in mod ocazional
• urmati sfaturile medicului pentru a trata orice afectiuni de sanatate subiacente pe care le aveti

Referinte:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/atrial-fibrillation/symptoms-causes/syc-20350624
2. https://www.medicalnewstoday.com/articles/323621.php
3. https://www.healthline.com/health/living-with-atrial-fibrillation