Eruptia dentara se caracterizeaza prin aparitia primilor dinti la copii, dupa varsta de 6 luni. Aflati mai multe despre eruptia dentara din materialul urmator.
Eruptia dintilor este un proces care face parte din dezvoltarea dintilor de lapte, in care acestia devin vizibili. Se crede ca ligamentul parodontal joaca un rol important in eruptia dintilor.
Desi cercetatorii sustin ca eruptia dentara este un proces complex, acestia au cazut foarte putin de acord cu privire la identitatea mecanismului care controleaza eruptia. Au existat multe teorii de-a lungul timpului care au fost in cele din urma aprig disputate.
Cea mai raspandita teorie actuala este ca, desi exista mai multe forte care ar putea fi implicate in eruptie, ligamentul parodontal produce impulsul principal pentru acest proces. Teoreticienii sustin ca ligamentul parodontal provoaca eruptia prin micsorarea fibrelor lor de colagen si contractia fibroblastelor.
Eruptia dentara (eruptia dintilor temporari) este un fenomen pe care il experimenteaza fiecare copil, incepand cu primul dintisor, in jurul varstei de 6 luni, ajungand ca in jurul varstei de 30 de luni sa aiba dentitia temporara completa.
Eruptia dintilor poate incepe chiar mai devreme de 3 luni si poate continua pana in al treilea an din viata unui copil. Intre a 4-a si a 7-a luna, primul dinte de lapte va impinge gingia superioara. Primii dinti care apar sunt, de obicei, cei din fata, cunoscuti sub numele de incisivii centrali, atat in maxilar, cat si in mandibula.
La varsta de 12 luni erup incisivii laterali, urmati apoi de primii molari la 18 luni si de canini incepand cu varsta de 2 ani. In cele din urma, ceilalti molari vor strapunge gingia in jurul varstei de 30 de luni.
Dintii de lapte au o periodicitate de eruptie de aproximativ 6 luni, dar acest interval nu este intotdeauna identic pentru toti copiii. Orice intarziere sau modificare a secventei normale de eruptie trebuie sa fie investigata de catre medicul stomatolog.
Perioada sau varsta la care apar dintii temporari si permanenti prezinta o variatie relativ semnificativa care poate fi legata de mai multi factori, cum ar fi:
La cei mai multi dintre copii, eruptia dentara se manifesta doar sub forma unui disconfort usor, in timpul ce alti copii pot experimenta simptome severe. De obicei, eruptia dintilor poate provoaca dureri care dureaza cateva minute, urmata de o perioada de calm.
Eruptia dintilor poate fi insotita de urmatoarele simptome:
Dentitia nu produce in mod normal:
Eruptia dentara si febra pot aparea simultan la cei mici. Insa, atunci cand copilul face febra, are o stare prelungita de nervozitate, diaree, congestie nazala sau tuseste, acestea pot fi manifestarile unei infectii virale si nu simptomele unei eruptii dentare. Se recomanda contactarea, mai intai, a medicului pediatru, daca aceste simptome apar fara declansarea eruptiei dintilor.
Eruptia caninilor a provocat o mai mare pierdere a poftei de mancare decat eruptia incisivilor sau a molarilor. Temperatura corporala a crescut putin numai in ziua eruptiei, cand a fost semnificativ diferita fata de ziua precedenta si de ziua de dupa producerea eruptiei.
Ordinea generala a eruptiei dintilor primari este urmatoarea:
Intre 6 si 12 ani, radacinile acestor 20 de dinti de „copil” se degenereaza, permitand inlocuirea lor cu cei 32 de dinti permanenti „adulti”. Al treilea molar („maseaua de minte„) nu exista in perioada de inceput a bebelusului si, de obicei, erupe in timpul adolescentei tarzii. Din cauza faptului ca aceste masele de minte aglomereaza dentitia si pot deforma aspectul si aranjamentul dentar, acestea sunt deseori eliminate.
De obicei, bebelusii simt un disconfort variabil cu cateva zile inainte de eruptia dintelui prin gingie. Unii copii sunt deranjati mai mult decat altii cand primii dinti incep sa iasa prin tesuturile profunde ale gingiilor. Din cauza formei lor, molarii pot provoca cel mai mare disconfort.
Diagnosticul eruptiei dentare este stabilit dupa observarea semnelor si simptomelor caracteristice.
Deoarece eruptia dintilor este atat de frecventa si alte simptome, cum ar fi febra, starea de nervozitate si diareea sunt la fel de frecvente, ambele conditii isi pot face aparitia de multe ori in acelasi timp. De asemenea, exista riscuri mai mari ca febra, agitatia si / sau congestia nazala cu tuse si diaree sa fie provocate de alte afectiuni sau tulburari (cum ar fi infectiile virale).
De aceea, este important sa luati legatura cu un medic daca acestea sau alte simptome va ingrijoreaza. Nu presupuneti ca sunt cauzate doar de o eruptie dentara si cereti parerea unui specialist.
De multe ori, starea de disconfort de la nivelul gingiilor copilului se imbunatateste atunci cand exercita o presiune blanda asupra lor. Din acest motiv, multi medici recomanda frecarea usoara a gingiilor cu degetul curat sau utilizarea jucariilor de dentitie.
In cazul in care durerea provoaca tulburari de alimentatie, hranirea poate fi facilitata de o sticla speciala sau o ceasca care pot reduce neplacerile cauzate de dentitie. Totodata, obiectele reci ajuta la reducerea inflamatiei. In acest scop, se pot folosi jucarii care sunt aduse la o temperature scazuta in frigider. Cu toate acestea, parintii trebuie sa tina seama de faptul ca trebuie evitat, de catre copii, contactul prelungit al gingiilor cu obiecte foarte reci. De asemenea, jucariile pentru dentitie trebuie sa fie suficient de mari, astfel incat sa nu existe pericol de inghitire de catre copil.
Utilizarea medicamentelor analgezice pentru calmarea simptomelor cauzate de eruptia dentara este destul de controversata. Consultati inclusiv medicul pediatru, informandu-va despre reactiile adverse ale oricarui medicament pe care doriti sa-l administrati copilului.
Medicamentele care se adminstreaza pe cale orala sunt acetaminofen sau ibuprofen. Atentie la administrarea efectiva a ibuprofenului, care nu este recomandata pentru copii sub 6 luni. Medicamentele vor fi folosite numai atunci cand metodele de ingrijire la domiciliu nu sunt eficiente.
Se va acorda atentie sporita pe toata perioada de administrare a calmantelor, pentru a evita supradozajul. Unele analgezice poate masca simptomele. De asemenea, copiilor nu ar trebui sa li se administreze medicamente care contin aspirina, din cauza riscurilor privind sindromul Reye.
Eruptia dentara le poate provoca dureri sugarilor, insa un parinte este mereu acolo pentru a rezolva problema! Exista o multime de remedii prin care bebelusii pot fi ajutati sa se simta mai bine (iar mamele sa aiba parte de liniste si pace). Mai jos sunt cateva solutii recomandate in cazul durerilor de dinti, dintre care multe includ alimente simple sau articole de bucatarie.
Inghetati un prosop. Infasurati niste gheata intr-un prosop si lasati-l pe cel mic sa tina prosopul in gura. Gheata va ameliora umflaturile si va usura durerea copilului.
Oferiti-i un biscuite pentru dinti. Acesti biscuiti tari si neindulciti sunt minunati pentru ca amelioreaza disconfortul atunci cand dintii isi fac drum prin gingii.
Umeziti o carpa. Puneti un prosop sau o carpa curata, umeda in frigider si lasati-o sa se raceasca. Apoi, lasati-l pe cel mic sa roada carpa. Acest lucru va reduce inflamatia gingiilor si ii va asigura o stare confortabila copilului.
Inghetati un morcov. Luati un morcov pe care l-ati tinut la frigider, spalati-l cu atentie, indepartati-i coaja si lasati-l pe cel mic sa-l roada.
Homeopatia are un rol important atunci cand dintii intarzie se apara pana la varsta de 9-10 luni. Remediile precum calcarea silicata, tuberculinum si calcarea phosphorica pot face minuni in cazul unei eruptii intarziate.
Parintii si familia, in general, nu realizeaza ca dintii primari sunt susceptibili sa se descompuna in cel mai scurt timp dupa aparitia lor in gura. Cariile dentare la sugari si copii mici, numite si carii timpurii, sunt carii dentare cauzate de hranirea cu biberonul. Aceasta afectiune poate distruge dintii, avand drept cauza expunerea frecventa a dintilor unui copil la lichide dulci, pentru perioade lungi de timp.
Puteti ajuta la reducerea riscului de aparitie a cariilor dentare la copiii mici, nepermitand niciodata sugarului sa adoarma in gurita cu un biberon, care contine lapte, lapte praf, sucuri de fructe sau lichid indulcit.
Nu inmuiati suzeta in zahar sau miere. Daca bebelusul are nevoie de suzeta intre mese sau la culcare, puteti sa-i dati copilului o suzeta curata, asa cum recomanda medicul dentist sau pediatrul.
Masarea usoara a gingiilor poate ameliora durerea dentara. Masati usor gingiile bebelusului cu un deget curat.
Cea mai buna solutie este sa mutati atentia bebelusului de la durerea provocata de eruptie. Incercati sa va jucati impreuna folosind jucaria preferata sau sa dansati cu cel mic in brate.
Mestecatul poate facilita drumul dintilor prin gingii, asa ca asigurati-va ca micutul isi misca maxilarul. Orice obiect poate fi folosit, atata timp cat este curat, non-toxic, poate fi mestecat si nu este prea mare sau prea mic pentru a obtura caile respiratorii ale copilului in cazul in care acesta este inghitit.
Eruptia produce de multe ori o salivare excesiva, iar saliva poate provoca iritarea pielii. Acest lucru ii poate provoca micutului unui disconfort suplimentar. Pastrati un prosop moale la indemana pentru a sterge gura si barbia copilului. Daca acest lucru nu este suficient, protejati-i pielea cu un gel sau un unguent cu oxid de zinc.
Asociatia americana dentara sustine ca nu este niciodata prea devreme pentru a-i mentine curati dintii si gingiile bebelusului. Frecati gingiile cu un pic de tifon sau o carpa curata pentru a curata zona si pentru a ameliora durerea dentara. In cazul in care dintii bebelusului si-au facut aparitia, incercati sa-i curatati cu o periuta de dinti moale.
Referinte: