Totul despre endoscopie – indicatii, beneficii, contraindicatii

Endoscopia este o procedura medicala miniminvaziva, utilizata in principal pentru examinarea tractului digestiv. Aflati totul despre endoscopie din materialul urmator.

Cuprins:

1. Ce este endoscopia?
2. Tipuri de endoscopie
3. Cand este indicata endoscopia?
4. Cum se face endoscopia?
5. Endoscopia la copii
6. Beneficiile endoscopiei
7. Riscuri si complicatii
8. Contraindicatii

Ce este endoscopia?

Ce inseamna endoscopie

Endoscopia este o procedura in cadrul careia un specialist introduce un tub lung si subtire direct in corp pentru a observa in detaliu un organ intern sau un tesut. Poate fi, de asemenea, utilizat pentru a indeplini alte sarcini, printre care cea de imagistica si chirurgie minora.

Endoscopiile sunt minim invazive si pot fi introduse prin anumite orificii ale corpului, cum ar fi gura sau anusul.

In mod alternativ, pot fi inserate prin incizii mici, de exemplu, la genunchi sau abdomen. Interventia chirurgicala finalizata printr-o incizie mica si asistata cu instrumente speciale, cum ar fi endoscopul, se numeste chirurgie ”prin gaura cheii”.

Deoarece endoscopia moderna are relativ putine riscuri, ofera imagini detaliate si este rapid de efectuat, s-a dovedit incredibil de utila in multe arii ale medicinei. In vremurile noastre, zeci de milioane de endoscopii sunt efectuate in fiecare an.

Tipuri de endoscopie

Endoscopia este utila pentru investigarea multor sisteme din corpul uman. Printre acestea se numara:

• Endoscopie digestiva (endoscopie digestiva superioara sau endoscopie inferioara), cunoscuta mai popular drept endoscopie stomac: esofag (endoscopia esofagiana), stomac si duoden (esofagogastroduodenoscopie), intestin subtire (enteroscopie), intestin gros / colon (colonoscopie, sigmoidoscopie), conducta biliara, rect (rectoscopie) si anus (anoscopie).
• Tract respirator: nas (rinoscopie sau endoscopia nazala), tract respirator inferior (bronhoscopie sau endoscopia laringiana).
• Ureche: otoscopie
• Tractul urinar: cistoscopie
• Traiectul reproducator feminin (ginecoscopie): col uterin (colposcopie), uter (histeroscopie), trompe uterine (falloposcopie).
• Printr-o incizie mica: cavitatea abdominala sau pelvina (laparoscopie, endoscopie ficat), interiorul unei articulatii (artroscopie), organe de la nivelul toracelui (toracoscopie si mediastinoscopie).

Ce este capsula endoscopica?

Capsula endoscopica a fost proiectata si dezvoltata la mijlocul anilor 1990 si presupune utilizarea unei camere fara fir. Camera este suficient de mica pentru a fi introdusa intr-o capsula (aproximativ de dimensiunea unei tablete de vitamine) si, prin urmare, poate fi inghitita.

Pe masura ce capsula strabate tractul digestiv, face mii de poze care sunt transmise unui dispozitiv atasat la o centura portabila.

Capsula endoscopica este utilizata pentru a crea imagini ale intestinului subtire, o regiune dificil de accesat cu ajutorul endoscopiei standard. De asemenea, este foarte utila pentru examinarea mucoasei intestinale subtiri si diagnosticarea bolii Crohn. Capsula trece de obicei prin sistemul digestiv in 24-48 de ore.

Aceasta este o tehnica relativ noua si a primit aprobarea FDA pentru utilizare in Statele Unite in 2001. Pana in prezent, mai mult de 500.000 de proceduri cu videocapsule endoscopice au fost efectuate, si aproape 1.000 de articole au fost publicate care acopera utilizarea sa clinica.

Cand este indicata endoscopia?

Endoscopia ii permite medicului sa examineze vizual un organ fara a fi nevoie sa faca o incizie mare. Specialistul poate urmari imaginile pe un ecran aflat in sala de operatie.

Endoscopia este de obicei folosita pentru:

• ca medicul sa afle cauza simptomelor anormale pe care le aveti
• a elimina o proba mica de tesut, care poate fi apoi trimisa intr-un laborator pentru a fi testata ulteriore; aceasta poarta denumirea de biopsie endoscopica
• ca medicul sa priveasca in interiorul corpului in timpul unei interventii chirurgicale, cum ar fi cea de reparare a unui ulcer stomacal sau de indepartare a calculilor biliari sau a tumorilor

Boli diagnosticate prin endoscopie

Medicul poate recomanda o endoscopie daca pacientul prezinta simptome ale uneia dintre urmatoarele conditii si afectiuni:

• boli inflamatorii intestinale (BII), cum ar fi colita ulceroasa (UC) si boala Crohn
• ulcer la stomac
• constipatie cronica
• pancreatita
• calculi biliari
• sangerare inexplicabila in tractul digestiv
• tumori
• infectii
• blocarea esofagului
• boala de reflux gastroesofagian (BRGE)
• hernie hiatala
• sangerare vaginala neobisnuita
• sange in urina
• alte probleme ale tractului digestiv

Medicul va examina simptomele, va face o examinare fizica si, eventual, va comanda unele analize de sange inainte de o endoscopie. Aceste teste il vor ajuta pe medic sa inteleaga mai exact care este posibila cauza a simptomelor. Aceste teste il pot ajuta, de asemenea, sa stabileasca daca problemele pot fi tratate fara endoscopie sau chirurgie.

Cum se face endoscopia?

Prima dintre etapele endoscopiei este pregatirea pentru aceasta interventie.

Pregatire endoscopie

Procedura nu necesita internarea peste noapte in spital a pacientului.

Cat dureaza o endoscopie

In plus, de obicei, dureaza aproximativ 1 ora. Medicul va oferi instructiuni despre pregatirea procedurii. In cazul celor mai multe tipuri de endoscopii, persoana in cauza nu trebuie sa manance si sa bea nimic cu 12 ore inainte de interventie, cu toate ca acest lucru variaza in functie de tipul procedurii.

In cazul interventiei de investigare a intestinului, pacientul va fi nevoit sa ia laxative cu o noapte inainte de procedura pentru a curata tractul digestiv.

Medicul va efectua o examinare inainte de endoscopie. Este important sa mentionati toate medicamentele pe care le luati (inclusiv suplimentele) si daca ati mai suferit si alte proceduri anterioare.

Cum se desfasoara endoscopia

Procedura va depinde intr-o oarecare masura de motivul efectuarii acesteia.

Exista trei motive principale pentru care medicii decid efectuarea unei endoscopii:

• Investigatie: Daca un individ se confrunta cu varsaturi, dureri abdominale, tulburari de respiratie, ulceratii la stomac, dificultati de inghitire sau sangerare gastrointestinala, de exemplu, un endoscop poate fi utilizat pentru a descoperi cauza.
• Confirmarea unui diagnostic: Endoscopia poate fi utilizata pentru a realiza o biopsie cu scopul de a confirma un diagnostic de cancer sau alte boli.
• Tratament: un endoscop poate fi utilizat pentru a trata direct o boala. De exemplu, endoscopia poate fi utilizata pentru a cauteriza (inchide cu ajutorul caldurii) un vas care sangereaza sau pentru a indeparta un polip.

Uneori, endoscopia va fi combinata cu o alta procedura, cum ar fi o scanare cu ultrasunete (ecografie). Endoscopia poate fi utilizata pentru a plasa sonda cu ultrasunete aproape de organele care pot fi vizualizate cu dificultate, cum ar fi pancreasul.

Variante moderne de endoscopie

Endoscopurile moderne sunt uneori dotate cu lumini sensibile care utilizeaza imagini cu banda ingusta. Acest tip de imagistica foloseste lungimi de unda specifice de culoare albastra si verde care il ajuta pe medic sa detecteze mai usor formatiunile precanceroase.

Endoscopie cu anestezie vs endoscopie fara anestezie

O endoscopie este de obicei efectuata in timp ce pacientul este constient, desi, uneori, pacientului ii este administrat un anestezic local (in mod obisnuit, un spray cu anestezic aplicat pe partea din spate a gatului). In multe cazuri, pacientul este sedat.

Pentru procedurile care implica introducerea pe gura a instrumentului, medicii aplica o proteza bucala pentru a proteja dintii si buzele pe masura ce tubul este introdus.

Utilizarea endoscopiei in chirurgie

Endoscopia a avansat in ultimii ani, permitand efectuarea unor tipuri de interventii chirurgicale cu ajutorul unui endoscop modificat. Acest lucru face ca operatia sa fie mai putin invaziva.

Anumite proceduri, precum indepartarea vezicii biliare, etansarea si legarea trompelor uterine si indepartarea tumorilor mici din sistemul digestiv sau plamani, sunt acum normale si mult mai usor de efectuat.

Un laparoscop este un endoscop modificat folosit pentru chirurgia prin gaura cheii (denumita si chirurgie laparoscopica).

Chirurgia laparoscopica necesita efectuarea doar a unei mici incizii si poate fi utilizata in cadrul apendicectomiilor (indepartarea apendicelui), histerectomiilor (indepartarea uterului) si prostatectomiilor (indepartarea tesutului prostatei).

Folosind aceasta tehnica, pacientii pierd mai putin sange in timpul si dupa operatie si se pot recupera mult mai rapid in comparatie cu procedurile chirurgicale standard.

Recomandari dupa endoscopie

Majoritatea endoscopiilor sunt proceduri efectuate in regim ambulatoriu. Acest lucru inseamna ca puteti parasi spitalul sau clinica in aceeasi zi.

Medicul inchide inciziile cu ajutorul cusaturilor si le va acoperi cu bandaj imediat dupa procedura. De asemenea, doctorul va va oferi instructiuni despre cum va puteti ingriji singuri aceste incizii.

Dupa interventie, va trebui sa asteptati 1-2 ore in spital pentru ca efectele anesteziei sa dispara.

Posibila stare de disconfort dupa endoscopie

Unele proceduri pot lasa o usoara stare de disconfort, iar aceasta stare se poate ameliora dupa un anumit timp de la efectuarea procedurii. De exemplu, in urma unei endoscopii gastrointestinale superioare, este posibil sa resimtiti o durere in gat. In aceasta situatie, veti fi nevoiti sa consumati alimente moi si usoare pentru cateva zile. In plus, este posibil sa observati sange in urina dupa o cistoscopie de examinare a vezicii urinare. Acest lucru ar trebui sa treaca in termen de 24 de ore, dar va trebui sa va adresati medicului daca acest simptom persista.

Daca doctorul suspecteaza prezenta unei formatiuni canceroase, va efectua o biopsie in timpul endoscopiei. Rezultatele vor aparea dupa cateva zile. Medicul va discuta despre rezultate dupa ce acestea vor reveni de la laborator.

Endoscopie pret

In functiei de tipul procedurii, pretul unei endoscopii variaza intre 150 si 500 de lei.

Endoscopia la copii

Endoscopia la copii presupune aceleasi reguli ca in cazul adultilor.

De ce ar avea nevoie un copil de o endoscopie superioara?

O endoscopie superioara poate fi efectuata pentru a diagnostica probleme structurale sau functionale ale esofagului, stomacului si / sau duodenului. Acestea pot include, dar nu se limiteaza la urmatoarele:

• Disfagie (dificultate la inghitire)
• Pierdere in greutate sau anorexie (pierderea poftei de mancare)
• Dureri abdominale superioare sau dureri toracice care nu par a avea o cauza cardiaca
• Boala de reflux gastroesofagian (BRGE)
• Voma continua dintr-o cauza necunoscuta
• Pentru a indeparta din esofag obstructiile precum alimentele sau alte obiecte
• Pentru a intelege mai bine daunele cauzate de ingestia unor substante precum detergentii de uz casnic
• Esofagita eozinofila suspectata sau reevaluarea esofagului dupa eliminarea sau reintroducerea alimentelor.

Beneficiile endoscopiei

Endoscopia este o procedura in cadrul careia doctorul foloseste instrumente specializate pentru a vizualiza si opera la nivelul organelor interne si vaselor corpului. Aceasta procedura le permite chirurgilor sa descopere eventualele probleme din interiorul organismului fara a efectua incizii mari.

Endoscopia poate fi, de asemenea, utilizata pentru a trata anumite probleme ale tractului digestiv. De exemplu, endoscopul nu numai ca poate detecta o hemoragie activa cauzata de un ulcer, dar anumite dispozitive pot fi trecute prin endoscop pentru a opri sangerarea. La nivelul colonului, medicii pot indeparta polipii pentru a preveni dezvoltarea cancerului de colon.

Riscuri si complicatii

Endoscopia este o procedura relativ sigura, insa exista anumite riscuri. Acestea depind de zona examinata.

Printre riscurile endoscopiei se numara:

• Supra-sedarea, desi anestezia nu este intotdeauna necesara
• O senzatie de balonare pentru o perioada scurta de timp dupa efectuarea procedurii
• Crampe usoare
• O senzatie de amorteala in gat timp de cateva ore din cauza folosirii anestezicului local
• O infectie aparuta la nivelul zonei de investigare: aceasta apare cel mai frecvent atunci cand sunt efectuate proceduri suplimentare in acelasi timp. Infectiile sunt in mod normal minore si tratabile cu antibiotice
• Durere persistenta in zona in care a fost efectuata endoscopia
• Perforarea sau ruperea mucoasei stomacului sau a esofagului. Aceasta apare in 1 din 2.500-11.000 de cazuri
• O hemoragie interna, de obicei minora si uneori tratabila prin cauterizare endoscopica
• Complicatii legate de conditiile preexistente

De asemenea, oricare dintre urmatoarele simptome trebuie raportate unui medic:

• scaun de culoare inchisa
• respiratie ingreunata
• dureri abdominale severe si persistente
• dureri in piept
• varsaturi cu sange

Contraindicatii

Contraindicatiile absolute pentru endoscopie sunt:

• Soc
• Infarct miocardic acut
• Peritonita
• Perforatie acuta
• Colita fulminanta

Contraindicatiile relative includ o cooperare slaba a pacientului, coma (cu exceptia cazului in care pacientul este intubat) si aritmii cardiace sau ischemie miocardica recenta.

Pacientii care iau anticoagulante sau antiinflamatoare nonsteroidiene pot fi supusi unei endoscopii in conditii de siguranta. Cu toate acestea, daca exista posibilitatea ca biopsia sau fotocoagularea sa fie facuta, anticoagulantele trebuie oprite pentru un interval adecvat inainte de procedura.

Referinte:

1. https://www.medicalnewstoday.com/articles/153737.php
2. https://www.webmd.com/digestive-disorders/digestive-diseases-endoscopy#1
3. https://www.cancer.net/navigating-cancer-care/diagnosing-cancer/tests-and-procedures/types-endoscopy
4. https://www.healthline.com/health/endoscopy
5. https://www.nationaljewish.org/treatment-programs/tests-procedures/gastroenterology/pediatric-endoscopy