Emfizem pulmonar – ce este si cum se trateaza
Emfizemul pulmonar este un tip de boala pulmonara obstructiva cronica, manifestata prin tuse persistenta si dificultati de respiratie. Aflati din materialul urmator ce este si cum se trateaza un emfizem pulmonar.
Cuprins:
- Ce este emfizemul pulmonar?
- Cauze
- Simptome
- Diagnostic
- Cum se trateaza?
- Complicatii
- Metode de prevenire
Ce este emfizemul pulmonar?
Emfizemul este o afectiune pulmonara care provoaca dificultati de respiratie. La persoanele cu emfizem, saculetii cu aer din plamani (denumiti alveole) sunt deteriorati. In timp, peretii interiori ai acestor saculeti cu aer se slabesc si se rup, creand spatii mari cu aer. Acest lucru reduce suprafata plamanilor si, implicit, cantitatea de oxigen care ajunge in fluxul sanguin.
Cand expirati, alveolele deteriorate nu functioneaza corespunzator, iar aerul vechi, folosit, devine prins, nelasandu-i loc de intrare aerului proaspat, bogat in oxigen.
Majoritatea persoanelor cu emfizem pulmonar sufera de bronsita cronica. Bronsita cronica reprezinta inflamatia organelor care transporta aerul catre plamani (bronhiile). Aceasta inflamatie produce, de cele mai multe ori, o tuse persistenta.
Emfizemul si bronsita cronica sunt doua afectiuni care, impreuna, provoaca boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC). Fumatul este cauza principala a BPOC. Tratamentul poate incetini evolutia BPOC, dar nu poate inversa daunele.
Cauze
Principala cauza a emfizemului este expunerea pe termen lung la substantele iritante prezente in aer, cum ar fi:
- Fumul de tigara
- Fumul de marijuana
- Factorii poluanti din aer
- Fumul si praful chimic
Rareori, emfizemul este cauzat de un deficit al unei proteine care protejeaza structurile elastice din plamani. Aceasta forma este ereditara si poarta denumirea de emfizem pulmonar cu deficit de alfa-1 antitripsina (DAAT).
Factori de risc
Factorii care cresc riscul de a dezvolta emfizem pulmonar sunt:
Fumatul
Cei mai predispusi sa dezvolte emfizem pulmonar sunt fumatorii de tigari, insa riscul este mare si la fumatorii de trabucuri si pipe. Riscul pentru toate tipurile de fumatori creste odata cu trecerea anilor si cantitatea de tutun consumata.
Varsta
Desi leziunile pulmonare specifice emfizemului pulmonar se dezvolta treptat, majoritatea persoanelor cu emfizem asociat fumatului incep sa prezinte simptome ale bolii intre 40 si 60 de ani.
Expunerea la fum
Fumatorii pasivi sunt cei care inspira fara sa-si doreasca fumul emanat de tigara, pipa sau trabucul altcuiva. Fumatul pasiv creste riscul de emfizem pulmonar.
Expunerea la fum sau praf din cauza profesiei
Persoanele care inspira fum din anumite substante chimice sau praf din cereale, bumbac, lemn sau produse miniere prezinta un mare risc sa dezvolte emfizem. Acest risc este si mai mare daca aceste persoane sunt fumatoare.
Expunerea la poluarea din interior si exterior
Riscul de emfizem creste la cei care inspira poluanti interiori, cum ar fi vaporii emanati in urma incalzirii combustibilului, precum si poluantii exteriori – de exemplu, noxele emanate pe teava de esapament a masinii.
Simptome
Doua dintre simptomele cheie ale emfizemului sunt respiratia grea (dispnee) si tusea cronica. Acestea apar in stadiile incipiente. O persoana care se confrunta cu dispnee nu poate sa respire in mod adecvat.
Acest lucru poate aparea, la inceput, doar in timpul efortului fizic, dar pe masura ce boala progreseaza, poate sa apara si in timpul repausului.
Emfizemul si bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC) se dezvolta de-a lungul mai multor ani.
Tablou clinic emfizem pulmonar
In etapele ulterioare, persoana poate acuza:
- infectii pulmonare frecvente
- insuficienta respiratorie
- eliberare excesiva de mucus
- respiratie suieratoare (wheezing)
- reducerea apetitului si pierderea in greutate
- oboseala
- buze sau paturi unghiale de nuanta albastra, sau cianoza, din cauza lipsei de oxigen
- anxietate si depresie
- probleme cu somnul
- dureri de cap matinale din cauza lipsei de oxigen, deoarece respiratia pe timpul noptii se produce cu dificultate
Alte afectiuni impartasesc multe dintre simptomele emfizemului si BPOC, de aceea este important sa solicitati sfaturi medicale.
Tipuri
Emfizemul este un tip de boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) si poate fi clasificat in mai multe tipuri, in functie zona plamanilor care este afectata.
Tipurile de emfizem pulmonar sunt:
- Paraseptal
- Centrolobular, afectand in principal lobii superiori. Acest tip de boala este cel mai des intalnit la fumatori
- Panacinar (sau panlobular), care afecteaza atat zonele paraseptale cat si cele centrolobulare
Cand trebuie sa mergeti la doctor
Consultati medicul daca aveti probleme inexplicabile de respiratie de cateva luni, mai ales daca se agraveaza sau daca afecteaza activitatile zilnice. Nu le ignorati spunandu-va ca au aparut pentru ca ati imbatranit sau pentru ca nu sunteti in forma. Solicitati asistenta medicala imediata daca:
- respirati atat de greu, incat nu puteti urca scarile
- buzele sau unghiile capata o culoare albastruie sau gri in timpul efortului
- nu sunteti alerti din punct de vedere mental
Diagnostic
Pentru a stabili daca sufera de emfizem pulmonar, medicul il va intreba pe pacient ce istoric medical are, iar apoi, va efectua o examinare fizica. In plus, medicul poate recomanda o varietate de teste.
Teste de imagistica
O radiografie toracica poate ajuta la confirmarea unui diagnostic de emfizem avansat si poate exclude alte cauze ale respiratiei dificile. In acelasi timp, insa, radiografia toracica poate arata, de asemenea, aspecte normale chiar daca pacientul are emfizem.
Scanarea cu computer tomograf (tomografia computerizata sau CT) combina imagini obtinute cu ajutorul razelor X din mai multe directii diferite pentru a reproduce imagini transversale ale organelor interne. Scanarile CT pot fi utile pentru detectarea si diagnosticarea emfizemului. De asemenea, persoanele candidate pentru o interventie chirurgicala pulmonara ar putea efectua o tomografie computerizata inainte de procedura.
Teste de laborator
Medicul poate recomanda prelevarea unei probe de sange dintr-o artera pentru a fi testat. Acest lucru este necesar pentru a determina cat de bine transfera plamanii oxigenul si elimina dioxidul de carbon din fluxul sanguin.
Teste de functionalitate pulmonara
Aceste teste neinvazive masoara cat de mult aer poate fi cuprins de plamani si cat de bine curge aerul in si in afara plamanilor. De asemenea, pot masura cat de bine transfera plamanii oxigen catre fluxul sanguin. Unul dintre cele mai frecvente teste este spirometria, care foloseste un instrument simplu numit spirometru, in care pacientul este pus sa sufle.
Stadializarea emfizemului pulmonar
Stadiile emfizemului au fost descrise de Initiativa Globala pentru Bolile Pulmonare Obstructive Cronice (GOLD).
Etapele se bazeaza pe volumul de aer expirat (suflat) intr-o secunda (FEV1).
- Foarte usor sau stadiul 1: FEV1 este la aproximativ 80 la suta din normal
- Moderat sau stadiul 2: FEV1 este cuprins intre 50 si 80 la suta din normal
- Sever sau stadiul 3: FEV1 este cuprins intre 30 si 50 la suta din normal
- Foarte sever sau stadiul 4: FEV1 este mai mic decat in stadiul 3, sau la fel ca in cazul stadiului 3, dar cu niveluri scazute de oxigen din sange
Emfizem pulmonar durata de viata
Stadializarea ajuta la descrierea starii, insa nu pot prezice speranta de viata a unei persoane. Medicii pot efectua teste pentru a afla mai multe despre cat de grava este starea pacientului.
Cum se trateaza?
Tratamentul pentru BPOC si emfizem pulmonar urmareste stabilizarea afectiunii si prevenirea complicatiilor prin utilizarea de medicamente si terapie de sustinere. Terapia de sprijin include oxigenoterapia si ajutor in vederea renuntarii la fumat.
Terapii medicamentoase
Principalul tip de medicamente utilizate pentru BPOC si emfizem sunt bronhodilatatoarele inhalate pentru ameliorarea simptomelor. Acestea ajuta prin relaxarea si deschiderea pasajelor aeriene din plamani. Bronhodilatatoarele administrate sunt urmatoarele:
- Beta-agonisti, care relaxeaza muschiul neted bronsic si cresc clearance-ul mucociliar
- Anticolinergice sau antimuscarinice, care relaxeaza muschiul neted bronsic.
Aceste medicamente sunt la fel de eficiente atunci cand sunt utilizate in mod regulat pentru a imbunatati functia pulmonara si pentru a creste capacitatea de efectuare a exercitiilor fizice. Exista medicamente cu actiune scurta si cu actiune lunga si acestea pot fi combinate. Alegerea acestora depinde de factori, preferinte si simptome individuale. Printre exemple se numara albuterol, formoterol, indacaterol si salmeterol.
Corticosteroizi
De asemenea, de mare ajutor pot fi si medicamentele cu corticosteroizi, cum ar fi fluticazona. Steroizii sunt inhalati sub forma de spray cu aerosoli. Acestea pot ajuta la ameliorarea simptomelor emfizemului asociate astmului si bronsitei.
Corticosteroizii sunt de mare ajutor in cazul persoanelor cu simptome slab controlate, care sufera in mod regulat crize, in ciuda folosirii unui bronhodilatator. La pacientii care continua sa fumeze, corticosteroizii nu modifica evolutia bolii, dar pot ameliora simptomele. De asemenea, pot imbunatati functia pulmonara pe termen scurt la unii pacienti.
Folositi alaturi de bronhodilatatoare, acestia pot reduce frecventa crizelor. Cu toate acestea, exista un risc pe termen lung de reactii adverse, cum ar fi osteoporoza si instalarea cataractei.
Oxigenoterapie
Pe masura ce emfizemul se agraveaza si functia respiratorie scade, respiratia independenta devine tot mai dificila.
Oxigenoterapia asigura patrunderea oxigenului in plamani. Oxigenul poate fi administrat folosind o serie de dispozitive, unele dintre ele pentru uz casnic.
Printre variantele disponibile se numara concentratoare de oxigen actionate electric, sisteme de oxigen lichid sau butelii de gaz comprimat, in functie de necesitati si de cat timp petrece pacientul in aer liber sau acasa.
Oxigenoterapia poate fi administrata 24 de ore pe timp de zi sau 12 ore in timpul noptii. Acest tip de terapie prelungeste viata persoanelor cu BPOC avansata si emfizem.
Saturatia de oxigen a pacientilor va fi monitorizata pentru pentru a preveni toxicitatea oxigenului.
Interventie chirurgicala
Persoanele cu emfizem pulmonar sever sunt supuse uneori unei interventii chirurgicale pentru a reduce volumul pulmonar sau pentru a efectua un transplant pulmonar. Operatia de reducere a volumului pulmonar inlatura micile parti de tesut pulmonar deteriorat, emfizematos.
Aceasta procedura are rolul de a imbunatati reculul pulmonar si functia diafragmei. In cazuri grave, operatia poate imbunatati functia pulmonara, toleranta la miscare fizica si calitatea vietii.
Transplantul de plaman imbunatateste calitatea vietii, dar nu si speranta de viata pentru persoanele cu emfizem sever.
Terapia medicamentoasa pe tot parcursul vietii este necesara pentru a impiedica sistemul imunitar sa respinga noul tesut. In functie de necesitati, unul sau ambii plamani pot fi transplantati.
Tratarea crizelor
Complicatiile pot fi gestionate cu ajutorul medicamentelor si oxigenoterapiei. Antibioticele pot fi administrate in cazurile de infectie bacteriana. Majoritatea crizelor sunt tratate cu corticosteroizi (cum ar fi prednisonul) si oxigenoterapie. Medicamentele opioide pot ameliora tusea severa si durerile.
Reabilitarea pulmonara si adoptarea unui noi stil de viata
Reabilitarea pulmonara este un program de ingrijire pentru persoanele cu emfizem. Prin intermediul acesteia, pacientii isi pot imbunatati stilul de viata prin renuntarea la fumat, adoptarea unei diete sanatoase si prin miscare. Consumul de apa in cantitati mai mari poate ajuta la mentinerea cailor respiratorii libere prin inlaturarea mucusului.
Iarna, evitarea aerului rece poate preveni spasmele musculare. Evolutia generala a bolii poate sa nu se modifice prin intermediul acestor schimbari, insa ele ii pot ajuta pe oameni sa duca o viata mai buna. Un exercitiu care poate imbunatati respiratia este respiratia profunda.
Emfizem pulmonar speranta de viata
Persoanele care incep tratamentul la timp si care isi schimba modul de viata, in special prin renuntarea la fumat, au sanse mari sa duca o viata normala.
Tratament naturist pentru vindecarea emfizemului pulmonar
Vitamina D
Suplimentele cu vitamina D sunt benefice pentru ca deficitul de vitamina D poate creste inflamatia cailor respiratorii si poate reduce capacitatea organismului de a elimina bacteriile.
Co-enzima Q10 si creatina
Co-enzima Q10 (CoQ10) si creatina sunt substante chimice naturale care sunt implicate in furnizarea de energie celulelor organismului.
Uleiuri esentiale
De asemenea, oamenii pot folosi uleiuri esentiale pentru a deschide caile respiratorii si pentru a elimina mucusul din plamani.
Complicatii
Persoanele care sufera de emfizem pulmonar pot sa dezvolte anumite complicatii, de-a lungul timpului:
Pneumotorax (plaman colabat)
Un plaman colabat (pneumotorax) poate pune in pericol viata persoanele care sufera de emfizem sever, deoarece functia plamanilor lor este deja extrem de compromisa. Cu toate ca se intampla rar, aceasta complicatie este grava atunci cand apare.
Probleme cardiace
Emfizemul poate creste presiunea in arterele care fac legatura intre inima si plamani. Acest lucru poate provoca o afectiune numita cord pulmonar, in care o sectiune a inimii se extinde si se slabeste.
Aparitia unor gauri mari in plamani
Unele persoane cu emfizem dezvolta cavitati in plamani, numite bule. Pot fi mari cat o jumatate de plaman. Pe langa reducerea cantitatii de spatiu disponibil pentru extinderea plamanilor, bulele gigantice pot creste riscul de pneumotorax.
Metode de prevenire
Pentru a preveni emfizemul, nu fumati si evitati fumatul pasiv. Purtati o masca pentru a va proteja plamanii daca lucrati cu vapori chimici sau praf.
Referinte:
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/emphysema/symptoms-causes/syc-20355555
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/8934.php
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/323649.php
