Embolia pulmonara – cauze, simptome, tratament

Embolia pulmonara este un cheag de sange care apare in plamani. Aflati din materialul urmator care sunt cauzele, simptomele si tratamentul pentru embolia pulmonara.

Cuprins:

1. Ce este embolia pulmonara?
2. Cauze si factori de risc
3. Simptome
4. Diagnostic
5. Cum se trateaza embolia pulmonara?
6. Evolutie si complicatii
7. Cum poate fi prevenita embolia pulmonara?

Ce este embolia pulmonara?

Embolia pulmonara (embolism pulmonar) reprezinta blocarea circulatiei arteriale pulmonare prin obliterarea vasului respectiv cu un tromb venos (tromboza pulmonara) ce provine din sistemul venos profund al membrelor inferioare si care este mobilizat in anumite circumstante.

Cuvantul ”embolie” provine din grecescul émbolos, care inseamna ”dop”.

Intr-o embolie pulmonara, embolul se formeaza intr-o parte a corpului, circula prin intregul flux de sange, apoi blocheaza sangele care circula printr-un vas catre o anumita parte a corpului, si anume plamanii.

Un embol este diferit de un tromb. Acesta din urma se formeaza si ramane intr-un singur loc.

Printre semnele de tromboembolism pulmonar se numara sincopa, scaderea tensiunii arteriale sau stop cardiac, dispnee (respiratie ingreunata), anxietate, tahicardie (batai cardiace frecvente), vene jugulare proeminente.

Principalii factorii de risc ai unei embolii pulmonare sunt repausul prelungit la pat, varsta inaintata, insuficienta cardiaca etc.

Evolutie

Deoarece circulatia sanguina catre plamani este blocata de un cheag de sange la plamani, embolia pulmonara poate pune viata in pericol. Cu toate acestea, tratamentul prompt reduce semnificativ riscul de deces. Daca luati masuri de prevenire a formarii unor cheaguri de sange in picioare, va veti putea proteja astfel impotriva emboliei pulmonare.

In cazul terapiei adecvate, mortalitatea pacientilor internati si supravegheati in spital este mai mica de 10%.

Cauze si factori de risc

Embolia pulmonara apare atunci cand un grup de materiale, cel mai adesea un cheag de sange, blocheaza o artera pulmonara. Aceste cheaguri de sange provin cel mai frecvent din venele profunde ale picioarelor. Aceasta afectiune este cunoscuta sub numele de tromboza venoasa profunda (DVT).

In cele mai multe cazuri, exista mai multe cheaguri care se formeaza, insa nu neaparat simultan. In acest fel, zonele plamanilor alimentate de fiecare artera blocata sunt private de sange si pot muri. Aceasta conditie este cunoscuta sub denumirea de infarct pulmonar. Din aceasta cauza, plamanii nu pot sa asigure oxigen suficient sau deloc catre restul corpului.

Embolia pulmonara cauze

Ocazional, vasele de sange ajung sa fie blocate de alte substante in afara de cheagurile de sange, cum ar fi:

• Grasime din maduva unui os lung rupt
• Colagen sau alt tesut
• O bucata dintr-o tumora
• Bule de aer

Factori de risc

Oricine poate dezvolta cheaguri de sange si embolie pulmonara ulterioara, insa exista anumiti factori care pot creste riscul.

Istoricul medical

Riscul este mai mare daca ati mai avut in trecut cheaguri de sange sau embolie pulmonara. Acest lucru poate fi cauzat de anumite boli ereditare care afecteaza sangele. In plus, unele afectiuni si tratamente medicale cresc riscul de embolie pulmonara, cum ar fi:

Boli de inima

Bolile cardiovasculare, in special insuficienta cardiaca, sporesc riscul de formare a unor cheaguri.

Cancer

Anumite tipuri de cancer – in special cancerul pancreatic, ovarian si pulmonar si multe tipuri de cancere cu metastaze – pot ridica nivelul de substante care ajuta la formarea cheagurilor, la fel si chimioterapia. De asemenea, femeile cu antecedente personale sau familiale de cancer de san care iau tamoxifen sau raloxifen prezinta un risc mai mare de formare a cheagurilor de sange.

Interventia chirurgicala

Operatia este una dintre cauzele principale ale cheagurilor de sange. Din aceasta cauza, doctorii administreaza medicamente care previn cheagurile inainte si dupa o interventie chirurgicala majora, cum ar fi cea de inlocuire a articulatiilor.

Imobilizare prelungita

Cheagurile de sange par sa se formeze in perioadele de inactivitate, cum ar fi:

• Odihna la pat. O persoana care a stat la pat pentru o perioada indelungata dupa o operatie, un atac de cord, o fractura la picior, traumatisme sau orice boala grava poate sa fie mai vulnerabila la formarea unor cheaguri de sange. Cand extremitatile inferioare stau la orizontala pentru perioade lungi, circulatia sanguina incetineste, iar sangele se poate acumula in picioare.
• Excursii lungi. Statul inghesuit in timpul deplasarilor cu avionul lung sau cu masina incetineste curgerea sangelui catre picioare, ceea ce contribuie la formarea cheagurilor.

Alti factori de risc

• Din motive care nu sunt bine intelese, unii fumatori sunt predispusi la formarea unor cheaguri de sange, in special daca mai exista si alti factori de risc.
• Excesul de greutate creste riscul de cheaguri de sange – in special la femeile care fumeaza sau sufera de hipertensiune arteriala.
• Estrogen suplimentar. Estrogenul din anticonceptionale si din terapia de substitutie hormonala poate creste nivelul factorilor de coagulare din sange, mai ales daca sunteti fumatoare sau supraponderale.
• Din cauza greutatii copilului care apasa pe venele din pelvis, intoarcerea sangelui de la picioare poate fi incetinita. Cheagurile au tendinta sa se formeze atunci cand sangele incetineste sau se acumuleaza.

Simptome

Simptomele emboliei pulmonare pot fi foarte diferite, in functie de cat de mult este afectat plamanul, de marimea cheagurilor si daca pacientul sufera de boli pulmonare sau de inima.

Embolia pulmonara simptome

Printre semnele si simptomele des intalnite se numara:

• Respiratia dificila. Acest simptom apare de obicei brusc si se agraveaza intotdeauna in timpul efortului.
• Dureri in piept. Pacientul poate avea senzatia ca sufera un atac de cord. Durerea se poate inrautati atunci cand respirati profund (pleurezie), tusiti sau va aplecati. Durerea se va agrava in timpul efortului si nu va disparea daca va odihniti.
• Tusea poate produce sputa sangeroasa.

Alte simptome

Exista si alte semne si simptome care pot aparea in timpul emboliei pulmonare, cum ar fi:

• Dureri de picioare sau umflaturi, in unele cazuri chiar ambele simultan, care apar de obicei la nivelul gambelor
• Piele decolorata (cianoza)
• Febra
• Transpiratie excesiva
• Batai rapide sau neregulate ale inimii
• Ameteli

Diagnostic

Pentru a stabili un diagnostic, medicul va analiza istoricul medical al pacientului si va examina daca embolia pulmonara ar putea aparea. De asemenea, va efectua o examinare fizica. Diagnosticul poate fi dificil, deoarece embolia pulmonara are simptome similare cu ale altor afectiuni.

Teste pentru diagnosticarea emboliei pulmonare

• Testul d-Dimer, o analiza de sange care poate diagnostica tromboza si care poate anula o testare ulterioara daca rezultatul este negativ.
• Scanarea de ventilatie/perfuzie – doua teste care analizeaza ventilatia si proprietatile structurale ale plamanilor. In plus, elimina mai putine radiatii decat o tomografie computerizata (CT).
• Tomografie computerizata (CT), care poate dezvalui eventualele anomalii la nivelul toracelui, creierului si al altor organe. CT-ul este ideal in cazurile in care scanarea de ventilatie/perfuzie nu este posibila.
• Electrocardiograma (EKG), cu ajutorul careia poate fi inregistrata activitatea electrica a inimii.
• Verificarea gazelor din sange, prin care sunt masurate nivelurile oxigenului, dioxidului de carbon si ale altor gaze din sange.

Necesitatea radiografiei toracice

• Radiografia toracica, efectuata pentru a reproduce o imagine a inimii, plamanilor si a altor organe interne.
• Ecografie la nivelul picioarelor, cu ajutorul careia sunt masurate viteza fluxului de sange si orice alte modificari.
• Angiograma pulmonara, efectuata pentru a fi descoperite eventualele cheaguri de sange in plamani.
• Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN), pentru a se obtine imagini detaliate ale structurilor interne.

Cum se trateaza embolia pulmonara?

Tratamentul este administrat pentru a impiedica dezvoltarea cheagurilor de sange si prevenirea formarii unor noi cheaguri de sange. Pentru a se preveni complicatiile grave sau decesul, tratamentul prompt este esential.

Medicamente

Medicamente care subtiaza sangele (anticoagulante)

Aceste medicamente impiedica formarea de noi cheaguri in timp ce organismul se lupta sa elimine cheagurile deja formate. Heparina este un anticoagulant frecvent utilizat care poate fi administrat prin vena sau injectat sub piele. Actioneaza rapid si este adesea administrat timp de cateva zile alaturi de un anticoagulant oral, cum ar fi warfarina, pana devine eficient. Acest lucru poate dura cateva zile.

Tromboembolismul pulmonar plan de ingrijire

O noua clasa de anticoagulante, denumite anticoagulante orale noi (NOAC), a fost testata si aprobata pentru a trata tromboembolismul venos, inclusiv embolia pulmonara. Aceste medicamente functioneaza rapid si au mai putine interactiuni cu alte medicamente. Unele dintre aceste medicamente pot fi administrate pe cale orala, fara a fi nevoie de suprapunere cu heparina. Cu toate acestea, toate anticoagulantele au reactii adverse, sangerarea fiind cea mai frecventa.

Medicamente care dizolva cheagurile de sange (trombolitice)

Cu toate ca, de cele mai multe ori, cheagurile se dizolva de la sine, exista medicamente administrate intravenos care pot dizolva rapid cheagurile de sange. Cu toate acestea, medicamentele care dizolva cheagurile sunt rezervate situatiilor care pot pune viata in pericol, din cauza faptului ca pot provoca hemoragii bruste si severe.

Proceduri chirurgicale

Indepartarea cheagului

Daca pacientul are un cheag foarte mare care ii poate pune viata in pericol, medicul ii poate propune indepartarea acestuia cu ajutorul unui tub subtire si flexibil (cateter), care este introdus prin vene.

Filtru de vena cava

De asemenea, cateterul poate fi folosit pentru a amplasa un filtru in vena principala a corpului, numita vena cava inferioara. Acesta este introdus prin picior pana in partea dreapta a inimii. Acest filtru poate impiedica deplasarea cheagurilor catre plamani. Aceasta procedura este de obicei rezervata persoanelor care nu pot lua medicamente anticoagulante sau in cazul in care anticoagulantele nu-si fac efectul deloc sau suficient de rapid. Unele filtre pot fi eliminate atunci cand nu mai sunt necesare.

Embolie pulmonara tratament naturist

Imbunatatiti-va dieta

Alimentele precum verdeturile, care furnizeaza in mod natural vitamina K, sunt optiuni foarte sanatoase pentru ca au multe proprietati antiinflamatorii. In plus, se recomanda alimente bogate in substante nutritive, neprocesate, in special: legume cu frunze, legume fara amidon, avocado, cartofi dulci, ulei de masline, fructe de padure si banane.

Alte alimente, ierburi si suplimente care pot avea efecte anticoagulante naturale si antiinflamatorii:

• Alimente care contin vitamina E si vitamina D: se gasesc in fructe, legume si anumite tipuri de ciuperci
• Condimente si ierburi, printre care usturoi, turmeric, oregano, cayenne si ghimbir
• Cacao / ciocolata neagra
• Fructe precum papaya, fructe de padure si ananas
• Miere
• Otet de mere
• Ceai verde
• Uleiul de peste si acizii grasi omega-3

Faceti miscare

Efectuarea de exercitii fizice regulate si evitarea perioadelor de inactivitate prelungita, repausul la pat sau imobilizarea pot reduce riscul de embolie pulmonara. Cele mai bune exercitii pentru mentinerea tensiunii arteriale la un nivel sanatos, protejarea plamanilor si mentinerea unei inimi puternice si a venelor sunt exercitiile aerobice.

Pastrati o greutate sanatoasa

Greutatea excesiva pune mai multa presiune pe inima, organele vitale, extremitatile inferioare si vasele de sange. Estrogenul depozitat in tesuturile grase poate contribui la formarea de cheaguri, inflamatie si alte probleme care pot declansa dezvoltarea unui cheag potential periculos. Mentineti o greutate sanatoasa chiar si dupa imbatranire, reducand aportul de alimente inflamatorii, procesate. Ramaneti activi, dormiti cat trebuie, consumati alcool cu moderatie si reduceti stresul.

Evolutie si complicatii

Embolie pulmonara sanse de supravietuire

Embolia pulmonara poate pune viata in pericol. Aproximativ o treime din persoanele cu embolie pulmonara nediagnosticate si netratate nu supravietuiesc. Cu toate acestea, daca starea este diagnosticata si tratata la timp, acest numar scade dramatic.

Embolia pulmonara poate duce, de asemenea, la hipertensiune pulmonara, o afectiune caracterizata de tensiune arteriala prea mare in plamani si in partea dreapta a inimii. Daca arterele din interiorul plamanilor sunt blocate, inima trebuie sa munceasca mai mult pentru a impinge sangele prin aceste vase. Acest lucru creste tensiunea arteriala in aceste vase si in partea dreapta a inimii, conditie care poate slabi inima.

Recuperare dupa embolie pulmonara

Daca ati suferit de embolie pulmonara, riscurile de reaparitie a afectiunii cresc. Anumite masuri pot fi luate pentru a preveni formarea de noi cheaguri de sange. De asemenea, trebuie sa va monitorizati picioarele pentru a observa eventualele semne ale unor nou cheaguri de sange. Luati legatura imediat cu medicul daca observati urmatoarele simptome:

• Umflaturi
• Durere
• Sensibilitate
• Piele este mai calda sau mai rosie decat in mod normal

De asemenea, trebuie sa continuati tratamentul prescris de medic si sa faceti exercitii fizice conform recomandarilor acestuia.

Cum poate fi prevenita embolia pulmonara?

Embolia pulmonara poate fi evitata prin prevenirea formarii cheagurilor de sange in venele profunde ale picioarelor (tromboza venoasa profunda). Din acest motiv, majoritatea spitalelor sunt ferme cu privire la adoptarea masurilor de prevenire a cheagurilor, cum ar fi:

Medicamentele care subtiaza sangele (anticoagulante)

Aceste medicamente sunt adesea administrate persoanelor cu risc de cheaguri inainte si dupa o operatie – precum si persoanelor internate in spital in urma unui atac de cord, accident vascular cerebral sau a unor complicatii ale cancerului.

Ciorapi compresivi

Ciorapii compresivi ajuta venele si muschii picioarelor sa miste sangele mai eficient. Acesta reprezinta un mod sigur, simplu si ieftin de a impiedica sangele sa se acumuleze in timpul si dupa operatii.

Ridicarea picioarelor

Ridicarea picioarelor, mai ales in timpul noptii, poate fi foarte eficienta.

Activitate fizica

Pentru a preveni embolia pulmonara, persoanele care au fost supuse unor interventii chirurgicale trebuie sa inceapa sa se deplaseze cat mai curand posibil dupa operatie. Acesta este unul dintre principalele motive pentru care asistenta ii impulsioneaza pe pacienti sa se ridice chiar in ziua operatiei si sa mearga, in ciuda durerilor evidente.

Referinte:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pulmonary-embolism/symptoms-causes/syc-20354647
2. https://www.medicalnewstoday.com/articles/153796.php
3. https://www.healthline.com/health/pulmonary-embolus
4. https://draxe.com/health/pulmonary-embolism/
5. https://www.webmd.com/lung/pulmonary-embolism-recovery