Elastografia – indicatii si recomandari

Elastografia este o investigatie imagistica prin care se evalueaza elasticitatea unor formatiuni tumorale, in scopul diferentierii tumorilor maligne fata de cele benigne. Aflati ce boli pot fi depistate prin elastografie si cum se realizeaza aceasta noua metoda de diagnostic.

Cuprins:

1. Ce este elastografia?
2. Tipuri de elastografie
3. Ce boli pot fi diagnosticate prin elastrografie?
4. Cum se realizeaza elastografia?
5. Interpretarea rezultatelor
6. Posibile riscuri si contraindicatii

Ce este elastografia?

Elastografia este o tehnica imagistica medicala non-invaziva care ajuta la determinarea elasticitatii organelor si a altor structuri din corp. Este utilizata de cele mai multe ori pentru a verifica ficatul, tesutul mamar sau tiroida. Elastografia presupune directionarea unor vibratii nedureroase de frecventa joasa catre organe. Imagistica cu ultrasunete (ecografia) sau rezonanta magnetica (RMN) masoara cat de repede se deplaseaza aceste vibratii prin organ. Un computer foloseste aceste informatii pentru a crea o harta vizuala care arata cat de elastic este organul analizat.

Daca tesutul este rigid, acesta este de obicei un semn al unei boli. De exemplu, o boala hepatica poate provoca acumularea de tesut cicatrizat (fibroza). Persoanele cu fibroza hepatica nu se confrunta intotdeauna cu simptome. Daca nu este tratata, fibroza hepatica poate avansa spre o maladie mai grava, numita ciroza. Ciroza poate afecta grav functia ficatului si poate fi fatala.

Elastografie vs biopsie

Elastografia poate fi utilizata uneori in locul unei biopsii, pentru a determina o eventuala boala de ficat, o tumora la san ori un nodul tiroidian. Spre deosebire de elastografie, care este non-invaziva, in cadrul unei biopsii, medicul foloseste un ac fin pentru a extrage o mica proba de tesut cu scopul de a o examina la microscop.

Tipuri de elastografie

Elastografie hepatica

In cele mai multe cazuri, elastografia este efectuata in cazul unor probleme hepatice. Elastografia hepatica presupune utilizarea unei sonde de suprafata cu ultrasunete care trimite un puls de frecventa joasa catre o zona mica de tesut hepatic. Aceasta procedura este complet nedureroasa.

Elastografie mamara (sonoelastografie)

Elastografia mamara este din ce in ce mai folosita pentru a descoperi mai usor leziunile la san. Sunt disponibile doua tipuri de elastografie mamara: elastografia ”la mana libera” si elastografia prin unde de forfecare (shear-wave/SWE).

Elastografie tiroidiana

Deoarece majoritatea tumorilor canceroase tiroidiene sunt dure, evaluarea elasticitatii a devenit parte a diagnosticarii nodulilor. Elastografia este utilizata din anul 2005 pentru evaluarea nodulilor tiroidieni. Elastografia cvasistatica a fost prima tehnica disponibila.

Elastografie abdominala

Elastografia poate oferi mai multe informatii decat ecografia simpla in detectarea leziunilor sau caracterizarea formatiunilor abdominale. Sunt necesare studii suplimentare pentru a determina eficienta elastografiei in evaluarea formatiunilor abdominale. Studiile preliminare sugereaza ca elastografia poate fi utila in diferentierea stricturilor fibrotice de stricturile inflamatorii in boala Crohn.

Ce boli pot fi diagnosticate prin elastrografie?

Specialistii folosesc elastografia pentru a face diferenta intre tumorile maligne si tumorile benigne. Aceasta procedura poate:

• detecta si evalua cat de grava este o afectiune (hepatita, ciroza si eventualele tumori benigne sau maligne);
• ajuta la stabilirea tratamentului;
• monitoriza cat de bine functioneaza tratament;
• indruma sau inlocui o biopsie;
• ajuta la prezicerea riscului de complicatii ale bolilor, cum ar fi acumularea de lichid in abdomen (ascita).

Elastografia este folosita pentru a diagnostica formatiunile tumorale care afecteaza organe precum ficatul, sanul, tiroida sau prostata. De asemenea, este utilizata pentru a evalua starea muschilor si tendoanelor.

Cum se realizeaza elastografia?

Pregatirea pentru procedura

In primul rand, este important sa purtati haine confortabile. Vi se poate cere, de asemenea, sa indepartati toate hainele si bijuteriile din zona care urmeaza sa fie examinata. In alte situatii, e posibil sa fie nevoie sa purtati un halat in timpul procedurii.

Nu trebuie sa consumati bauturi zaharoase sau sa mancati inainte de procedura. In plus, vi se poate cere sa consumati o masa fara grasimi cu o seara inainte si sa nu mancati nimic cu 6-8 ore inainte de examen. Acest lucru va permite o mai buna observare a vezicii biliare, in cazul unei elastografii hepatice.

Precautii pentru femeile insarcinate

Femeile ar trebui sa anunte intotdeauna specialistul daca exista posibilitatea ca ele sa fie insarcinate. RMN-ul este utilizat inca din anii ’80 fara sa aiba efecte negative asupra femeilor insarcinate sau a copiilor nenascuti. Cu toate acestea, fatul este expus unui camp magnetic puternic. Prin urmare, femeile insarcinate nu trebuie supuse unui RMN in primul trimestru de sarcina decat daca este neaparat necesar.

Daca aveti claustrofobie (frica de spatii inchise) sau anxietate, puteti solicita administrarea unui sedativ usor inainte de examen.

Ce accesorii sunt interzise in timpul scanarii

Lasati acasa toate bijuteriile si alte accesorii sau indepartati-le inainte de elastografia RMN. Articolele metalice si electronice pot interfera cu campul magnetic al aparaturii si nu sunt permise in sala de examen. Printre aceste elemente se numara:

• bijuterii, ceasuri, carti de credit si aparate auditive;
• ace, fermoare metalice si obiecte metalice similare, care pot afecta imaginile RMN;
• lucrari dentare detasabile;
• stilouri, cutite de buzunar si ochelari de vedere;
• piercing-uri;
• telefoane mobile, ceasuri electronice si dispozitive de urmarire.

In majoritatea cazurilor, examenul RMN este sigur pentru pacientii cu implanturi metalice, cu exceptia catorva tipuri. Este posibil ca persoanele care au anumite implanturi sa nu poate fi scanate si sa nu intre in zona de scanare RMN fara sa fie evaluate mai intai. Printre aceste implanturi se numara:

• unele implanturi cohleare (ureche),
• unele tipuri de clipuri utilizate pentru anevrisme cerebrale,
• unele defibrilatoare cardiace si stimulatoare cardiace mai vechi.

Elastografia in cazul celor cu tije si alte obiecte metalice

Obiectele metalice utilizate in chirurgia ortopedica nu prezinta, in general, niciun risc in timpul RMN-ului.

Spuneti-i specialistului daca aveti orice alt metal in interiorul organismului. Corpurile straine aflate in apropierea si mai ales in ochi se pot misca sau incalzi in timpul scanarii si pot provoca orbire. Colorantii folositi in tatuaje pot contine fier si s-ar putea incalzi in timpul unei scanari RMN, insa acest lucru se intampla rar.

Realizarea propriu-zisa a elastografiei

Elastografia poate fi efectuata in asociere cu ecografia (ultrasunete) sau cu RMN (unde electromagnetice).

Elastografie cu ultrasunete

In prima faza, specialistul aplica un gel limpede pe baza de apa pe zona corpului care urmeaza sa fie verificata. In acest fel, sonda ia contact ferm cu corpul, iar gelul elimina golurile de aer dintre sonda si piele pentru ca acestea pot bloca patrunderea undelor sonore in corp. Specialistul asaza, apoi, sonda pe piele in zona pe care urmeaza s-o analizeze.

In cazul elastografiei hepatice, sonda este plasata sub coaste, in partea dreapta a cutiei toracice. Apoi, tehnicianul trimite 10 vibratii nedureroase prin corp catre ficat. Partea de elastografie a unui examen de ecografie dureaza de obicei doar cinci minute. Cu toate acestea, poate fi facuta ca parte a unei ecografii hepatice sau abdominale standard, iar acestea pot dura aproximativ 30 de minute.

Elastografie cu RMN

In timpul acestei proceduri, pacientul este asezat pe o masa mobila de examinare. Pentru ca acesta sa ramana nemiscat, specialistii ar putea folosi curelele de siguranta.

In cazul elastografiei hepatice, un mic aparat este asezat pe suprafata pielii, sub coaste, pe partea dreapta a cutiei toracice. Masa pe care se afla pacientul este introdusa usor in aparatul RMN. Radiologul si tehnicianul efectueaza examinarea din fata unui computer aflat in afara camerei de RMN. Pacientul trebuie sa-si tina respiratia pentru putin timp, in timp ce aparatul trimite mici vibratii catre ficat.

Elastografia RMN dureaza mai putin de cinci minute, insa este facuta de cele mai multe ori ca parte a unui examen RMN standard. Un RMN la ficat dureaza de obicei 45 de minute.

Ce simt pacientii in timpul si dupa procedura?

Elastografie cu RMN

Acestia vor fi nevoiti sa-si tina respiratia timp de 10-15 secunde in timp ce aparatul transmite vibratii catre ficat. Acest lucru ajuta la producerea unor imagini clare. Pacientii vor simti vibratiile atunci cand aparatul este activat, insa nu vor simti durere.

Elastografie cu ultrasunete

Majoritatea examenelor cu ultrasunete sunt nedureroase, rapide si usor de tolerat. Sonda este plasata sub coaste, in partea dreapta a peretelui toracic. O serie de 10 vibratii nedureroase sunt directionate prin corp catre ficat. Pacientii vor simti vibratiile, insa nu vor simti niciun fel de durere. Acestia isi vor putea relua activitatile normale imediat dupa examinare.

Interpretarea rezultatelor

Radiologul, care este un medic special instruit pentru a supraveghea si interpreta examenele de radiologie, va fi cel care va analiza testul. Acesta ii va trimite apoi un raport medicului care a comandat examinarea.

Interpretare elastografie

Medicul este cel care il va anunta pe pacient care sunt rezultatele. In unele locuri, radiologul ar putea discuta cu pacientul despre rezultate chiar dupa test.

Posibile riscuri si contraindicatii

Eventualele riscuri ale elastografiei RMN

• Examenul RMN nu prezinta aproape niciun risc pentru pacient atunci cand sunt respectate indicatiile de siguranta adecvate.
• Exista riscul administrarii unei doze prea mari de anestezic, in cazul in care specialistul solicita acest lucru. Chiar si in aceste conditii, semnele vitale ale pacientului vor fi monitorizate pentru a minimiza acest risc.
• Campul magnetic puternic nu este daunator. Cu toate acestea, poate afecta implanturile medicale sau poate provoca denaturarea imaginilor.
• Fibroza sistemica nefrogena este o complicatie recunoscuta, dar rara, cauzata de injectarea substantei de contrast care contine gadoliniu. Apare de obicei la pacientii cu boli renale grave. Medicul va evalua cu atentie functia renala inainte de a folosi aceasta substanta.
• In cazul in care se utilizeaza material de contrast, exista un risc foarte usor de reactie alergica. Astfel de reactii sunt de obicei usoare si tinute sub control de medicamente.

Potentialele riscuri ale elastografiei cu ultrasunete

Ecografia standard de diagnostic nu are efecte daunatoare cunoscute asupra oamenilor.

Care sunt limitarile elastografiei?

Persoanele care au coastele apropiate nu pot fi supuse elastografiei cu ultrasunete. Sonda trebuie sa fie plasata cat mai aproape de ficat, pentru a obtine rezultate precise.

Elastografia cu ultrasunete si RMN nu este recomandata pacientilor care:

• au lichid in abdomen (ascita); acest lucru poate impiedica transmiterea vibratiilor catre ficat;
• au hepatita acuta (inflamatie la nivelul ficatului);
• au insuficienta cardiaca;
• sufera de obezitate severa sau nu se pot intinde pe spate;
• au prea mult fier in ficat pentru ca acest lucru poate afecta precizia elastografiei RMN.

Referinte:

1. https://www.radiologyinfo.org/en/info.cfm?pg=elastography
2. https://www.uofmhealth.org/conditions-treatments/digestive-and-liver-health/liver-elastography