Distimia – cauze, simptome, tratament

Distimia este o forma de depresie cronica. Aflati din materialul urmator care sunt cauzele, simptomele si tratamentul pentru tulburarea depresiva persistenta.

Cuprins:

1. Ce este distimia?
2. Cauze
3. Cum se manifesta distimia?
4. Diagnostic
5. Tratament
6. Complicatii
7. Prevenire

Ce este distimia?

Distimia, denumita si tulburarea depresiva persistenta, este o forma de depresie cronica (continua) si de lunga durata. Persoana afectata de aceasta depresia nervoasa isi pierde, de obicei, interesul pentru activitatile zilnice normale, incepe sa se simta fara speranta, nu are productivitate, are o stima de sine scazuta si un sentiment general de inadecvare. Aceste sentimente dureaza ani de zile si pot interfera semnificativ cu relatiile intime sau sociale, scoala, munca si activitatile zilnice. Pacientul poate avea chiar o usoara ciclotimie, afectiune care consta in perioade hipomaniacale si depresive moderate.

Depresie inalt functionala

Unii oameni afectati de distimie pot duce o viata normala, ba chiar de invidiat, insa, de fapt, sunt depresivi inalt functionali.

Persoanelor care sufera de tulburare depresiva persistenta le poate fi greu sa aiba o stare de bine chiar si cu ocazia unor evenimente fericite. Aceste persoane sunt descrise de ceilalti ca avand o personalitate sumbra, care se plang in mod constant sau sunt incapabile sa se distreze. Desi tulburarea depresiva persistenta nu este la fel de severa ca depresia majora (depresie severa), starea actuala de deprimare poate fi usoara, moderata sau severa.

Din cauza naturii cronice a tulburarii depresive persistente, confruntarea cu simptomele depresiei poate fi dificila. Cu toate acestea, distimia poate fi tratata cu ajutorul psihoterapiei si a medicamentelor specifice acestui tip de tulburare psihica.

Cauze

Nu se cunoaste cauza exacta a tulburarii depresive persistente. Ca si in cazul depresiei majore, aceasta poate avea mai multe cauze, cum ar fi:

Diferentele biologice

Persoanele care sufera de distimie pot avea anumite modificari fizice in creier. Semnificatia acestor modificari este inca neclara, dar in cele din urma ele pot ajuta la identificarea cauzelor.

Chimia creierului

Neurotransmitatorii – serotonina, dopamina – sunt substante chimice ale creierului care pot juca un rol important in dezvoltarea depresiei. Cercetari recente indica faptul ca schimbarile in functia si efectul acestor neurotransmitatori si modul in care interactioneaza cu neurocircuitele implicate in mentinerea stabilitatii dispozitiei pot juca un rol semnificativ in instalarea depresiei si in tratamentul acesteia.

Obiceiuri mostenite

Distimia, sau tulburarea depresiva persistenta, pare a fi mai frecventa in randul persoanelor ale caror rude de sange au suferit sau sufera, de asemenea, de aceasta afectiune. Cercetatorii incearca sa descopere care sunt genele care ar putea fi implicate in cauza dezvoltarii depresiei.

Anumite evenimente de viata

Ca si in cazul depresiei majore, evenimentele traumatice, cum ar fi pierderea unei persoane dragi, problemele financiare sau un nivel ridicat de stres pot declansa distimia la unele persoane.

Factori de risc pentru distimie

Distimia debuteaza in multe cazuri devreme – in timpul copilariei, adolescentei sau la inceputul vietii adulte – si este cronica. Exista anumiti factori care par sa creasca riscul de dezvoltare sau declansare a unei tulburari depresive persistente, cum ar fi:

• Pacientul are o ruda de gradul I cu tulburare depresiva majora sau alte afectiuni depresive
• Evenimente traumatice sau de viata stresante, cum ar fi pierderea unei persoane dragi sau aparitia unor probleme financiare
• Trasaturi de personalitate care includ negativism, cum ar fi stima de sine scazuta si dependenta de anumite lucruri, autocritica sau pesimismul excesiv
• Un istoric de alte tulburari de sanatate mintala, cum ar fi o tulburare de personalitate
• Boli fizice cronice, cum ar fi bolile de inima sau diabetul
• Traumatisme cerebrale fizice, cum ar fi o comotie

Cum se manifesta distimia?

Simptomele distimiei apar si dispar de obicei pe o perioada de mai multi ani, iar intensitatea lor se poate modifica in timp. Dar, de obicei, simptomele nu dispar mai mult de doua luni. In plus, inainte sau in timpul distimiei pot aparea episoade de depresie majora – aceasta este uneori numita depresie dubla.

Simptomele distimiei pot provoca deteriorari semnificative si pot include:

• Pierderea interesului fata de activitatile zilnice
• Tristete, goliciune
• Senzatie de inutilitate
• Oboseala si lipsa de energie
• Stima de sine scazuta, autocritica sau un sentiment de incapabilitate
• Probleme de concentrare si probleme de luare a deciziilor
• Iritabilitate sau furie excesiva
• Scaderea eficacitatii si a productivitatii
• Evitarea activitatilor sociale
• Sentimentele de vinovatie si griji fata de trecut
• Lipsa poftei de mancare sau supraalimentare
• Probleme cu somnul

In cazul copiilor, distimia poate produce o stare de spirit depresiva si iritabilitate.

Diagnostic

Daca medicul suspecteaza ca o persoana prezinta simptome ale distimiei, poate face urmatoarele examinari si teste:

Examenul fizic

Medicul poate efectua un examen fizic in cadrul caruia pune intrebari profunde despre sanatatea pacientului, cu scopul de a stabili ce ar putea sa provoace depresia. In unele cazuri, aceasta poate fi provocata de o problema de sanatate fizica de baza.

Testele de laborator

Medicul poate efectua teste de laborator pentru a exclude alte afectiuni medicale care pot cauza simptome depresive. De exemplu, poate comanda analize de sange pentru a afla daca tiroida functioneaza la capacitate redusa (hipotiroidism).

Evaluarea psihologica

In cadrul unei discutii cu un psihoterapeut, persoana in cauza poate povesti mai multe despre gandurile, sentimentele si comportamentul sau. De asemenea, poate completa un chestionar care sa ajute la stabilirea diagnosticului. Astfel, specialistul poate sa determine daca acea persoana sufera de distimie sau o alta tulburare care poate afecta starea de spirit, cum ar fi depresia majora, tulburarea bipolara sau tulburarea afectiva sezoniera.

Distimia la adulti vs distimia la copii

De asemenea, distimia la adulti difera oarecum de cea la copii:

• In cazul unui adult, starea de spirit depresiva apare in cea mai mare parte a zilei timp de doi sau mai multi ani
• In cazul unui copil, starea de spirit depresiva sau iritabilitatea apar in cea mai mare parte a zilei timp de cel putin un an

Simptomele produse de distimie pot varia de la o persoana la alta. Daca debuteaza inainte de varsta de 21 de ani, poarta denumirea de distimie cu debut precoce. Daca incepe dupa varsta de 21 de ani, poarta denumirea de distimie cu debut tardiv.

Tratament

Distimia este tratata cu ajutorul psihoterapiei si a medicatiei. Alegerea tratamentului depinde de factori precum:

• Gravitatea simptomelor
• Dorinta pacientului de a rezolva problemele emotionale sau situationale care ii afecteaza viata
• Preferintele personale
• Metode de tratament anterioare
• Capacitatea de a tolera medicamentele
• Alte probleme emotionale pe care le-ar putea avea

Psihoterapia poate fi prima recomandare pentru copiii si adolescentii cu distimie, insa acest lucru depinde de individ. Uneori sunt necesare si antidepresivele.

Tratament depresie severa

Medicamente antidepresive

Printre cele mai utilizate tipuri de antidepresive pentru tratarea distimiei se numara:

• Inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei (ISRS)
• Antidepresive triciclice (TCA)
• Inhibitori de recaptare a serotoninei si norepinefrinei (SNRI)

Discutati cu medicul sau farmacistul despre posibilele reactii adverse.

Gasirea medicamentelor potrivite

Poate fi nevoie sa incercati mai multe medicamente sau o combinatie de medicamente inainte de a le gasi pe cele care dau roade. Acest lucru necesita rabdare, deoarece dureaza mai multe saptamani sau chiar mai mult pana cand unele medicamente isi fac efectul complet. De asemenea, e nevoie de timp pana cand efectele secundare se amelioreaza pe masura ce corpul se adapteaza la ele.

Nu opriti tratamentul cu antidepresive fara sa discutati cu medicul in prealabil – medicul va poate ajuta sa reduceti treptat si in siguranta doza. Oprirea brusca a tratamentului sau neadministrarea mai multor doze pot provoca agravarea brusca a depresiei.

De asemenea, poate fi necesar sa luati antidepresive pe termen lung pentru a mentine simptomele sub control.

Antidepresivele si sarcina

Daca sunteti gravida sau alaptati, unele antidepresive pot afecta starea de sanatate a copilului nenascut sau a sugarului. Discutati cu medicul despre aceste medicamente daca ati ramas sau intentionati sa ramaneti gravida.

FDA atrage atentia asupra antidepresivelor

Desi antidepresivele sunt in general sigure atunci cand sunt luate conform indicatiilor, FDA (U.S. Food and Drug Administration) a solicitat ca toate antidepresivele sa poarte un avertisment pe reteta. In unele cazuri, copiii, adolescentii si adultii tineri sub 25 de ani pot avea mai multe ganduri sau comportamente suicidale atunci cand iau antidepresive, mai ales in primele saptamani sau dupa ce se schimba doza.

Cei care iau antidepresive trebuie urmariti indeaproape. Daca un adolescent are ganduri suicidale in timp ce ia antidepresive, trebuie sa luati imediat legatura cu medicul pentru a primi ajutor de urgenta.

Retineti ca antidepresivele au sanse mari sa reduca riscul de suicid pe termen lung, imbunatatind starea de spirit.

Psihoterapia

Psihoterapia poate fi de mare ajutor in tratarea depresiei deoarece pacientul poate vorbi despre starea si problemele sale cu un profesionist in sanatate mintala. Psihoterapia este cunoscuta si sub denumirea de terapie prin conversatie sau consiliere psihologica.

Mai multe tipuri de psihoterapie pot aduce avantaje, cum ar fi terapia cognitiva comportamentala.

Beneficii psihoterapie

Psihoterapia va poate ajuta sa:

• Gestionati o situatie de criza sau alte dificultati actuale
• Identificati problemele care contribuie la aparitia depresiei si sa schimbati comportamentele care o agraveaza
• Identificati credintele si comportamentele negative si sa le inlocuiti cu cele sanatoase, pozitive
• Gasiti modalitati mai bune de a face fata si de a rezolva problemele
• Explorati relatiile si experientele si sa dezvoltati interactiuni pozitive cu ceilalti
• Recapatati un sentiment de satisfactie si control asupra propriei vieti. In plus, ajuta la ameliorarea simptomelor depresiei, cum ar fi lipsa de speranta si furia
• Invatati sa va stabiliti obiective realiste pentru viata

Stil de viata si remedii la domiciliu

Distimia nu este in general o conditie care poate fi tratata de catre pacienti, fara implicare medicala. Cu toate acestea, pe langa tratamentul profesional, exista anumiti pasi de auto-ingrijire care pot fi de ajutor. Printre acestia se numara:

• Respectati-va planul de tratament
• Aflati mai multe despre distimie (tulburarea depresiva persistenta)
• Fiti atenti la factorii care va pot declansa simptomele
• Aveti mare grija de organism si starea mentala, cu ajutorul unei bune alimentatii si a unui somn odihnitor
• Evitati consumul de alcool si droguri

Medicina alternativa

Asigurati-va ca intelegeti riscurile, precum si beneficiile posibile daca urmati o terapie alternativa sau complementara. Evitati sa inlocuiti tratamentul medical sau psihoterapia conventionale cu medicamente alternative. Cand vine vorba de depresie, tratamentele alternative nu reprezinta un substitut bun pentru ingrijirile medicale de specialitate.

Cum puteti face fata starilor depresive

Distimia face dificila implicarea oamenilor in obiceiuri si activitati care le pot schimba in bine starea de spirit. Pe langa tratamentele recomandate de medic sau terapeut, luati in considerare aceste sfaturi:

• Concentrati-va pe obiective
• Simplificati-va viata – reduceti-va obligatiile pe cat posibil si structurati-va timpul planificandu-va ziua
• Utilizati un jurnal pentru a va exprima durerea, furia, frica sau alte emotii.
• Ramaneti conectati la viata sociala – nu va izolati
• Cautati modalitati de relaxare si gestionare a stresului
• Nu luati decizii importante cand va simtiti la pamant

Complicatii

Conditiile care pot fi asociate cu distimia sunt:

• O calitate redusa a vietii
• Depresie majora, tulburari de anxietate si alte tulburari de dispozitie
• Abuz de substante
• Relatii dificile si conflicte familiale
• Probleme scolare si de munca si scaderea productivitatii
• Dureri cronice si boli medicale generale
• Ganduri sau comportamente suicidale
• Tulburari de personalitate sau alte tulburari de sanatate mintala

Prevenire

Nu exista o modalitate sigura de a preveni distimia. Copiii cu risc de afectiune care sunt descoperiti din timp pot beneficia de tratament precoce.

Printre strategiile care pot ajuta la eliminarea simptomelor se numara:

• Luati masuri de controlare a stresului, de sporire a rezistentei si de stimulare a stimei de sine.
• Luati legatura cu familia si prietenii, in special in timpul perioadelor de criza, pentru a scapa de trairile negative.
• Urmati tratamentul la primul semn al unei probleme pentru a ajuta la prevenirea agravarii simptomelor.
• Obtineti tratament pe termen lung pentru a preveni reaparitia simptomelor.

Referinte:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/persistent-depressive-disorder/symptoms-causes/syc-20350929
2. https://www.healthline.com/health/dysthymia
3. https://www.verywellmind.com/what-is-dysthymia-dysthymic-disorder-1066954