Dispepsie – cauze, simptome, tratament

Dispepsia, cunoscuta si sub denumirea de indigestie, este manifestata prin disconfort sau durere in zona abdomenului superior. Aflati mai multe despre dispepsie din materialul urmator.

Cuprins:

1. Ce este dispepsia?
2. Tipuri de dispepsie
3. Cauze
4. Simptome
5. Diagnostic
6. Tratament
7. Regim alimentar
8. Sfaturi pentru prevenirea dispepsiei

Ce este dispepsia?

Dispepsia sau indigestia, cum mai este ea denumita, reprezinta un termen general care descrie o suferinta functionala avand ca simptome principale durerea cronica sau recurenta localizata la nivelul abdomenului superior.

Introducere

Indigestia nu este o boala, ci mai degraba un conglomerat de simptome, incluzand dureri abdominale si o senzatie de plenitudine imediat dupa ce persoana in cauza incepe sa manance. Desi indigestia este foarte des intalnita, modul in care se manifesta poate diferi mult de la o persoana la alta. Simptomele pot fi simtite ocazional sau in fiecare zi.

Dispepsia (sindrom dispeptic) poate fi si un simptom al unei alte boli digestive. Daca nu este cauzata de o boala de baza poate fi ameliorata cu schimbarea stilului de viata si o medicatie adecvata.

Tipuri de dispepsie

In primul rand, indigestia poate fi de doua feluri:

• dispepsie acuta
• dispepsie cronica

De asemenea, dispepsia se imparte in cateva tipuri, in functie de simptome. Acestea sunt: dispepsia functionala (dispepsie non ulceroasa), dispepsia de tip ulceros, dispepsia de tip diskinetic, dispepsia de reflux si dispepsia gazoasa.

Dispepsie functionala

Cunoscuta si sub denumirea de dispepsie non ulceroasa, acest tip de indigestie apare frecvent si ii poate afecta pe pacientii pentru mult timp. Printre simptome se numara: greata, eructatiile si balonarea.

Dispepsia de tip ulceros

Dispepsia de tip ulceros este caracterizata de dureri in partea superioara a abdomenului (epigastru), arsuri in gat si alte simptome specifice ulcerului, cum ar fi varsaturile si greturile.

Dispepsia de tip dikietic

Acest tip de dispepsia se manifesta prin disconfort epigastric, lipsa apetitului, satietate precoce, greturi si varsaturi.

Dispepsia de tip reflux

Dispepsia de tip reflux se manifesta prin durere in spatele sternului, pirozis, regurgitatii acide (provocate de refluxul continutului stomacului care este acid) si dificultati la inghitire.

Dispepsie gazoasa

Simptomele acestui tip de dispepsie sunt: balonare abdominala, eructatii, cauzate de aerofagie (patrunderea aerului in stomac).

Cauze

Dispepsia sau indigestia poate avea mai multe cauze posibile. Adesea, indigestia este legata de stilul de viata si poate fi declansata de alimente, bauturi sau medicamente. Cauzele obisnuite ale indigestie pot fi:

• supraalimentarea sau mancatul prea repede
• alimentele bogate in grasimi sau condimentate
• consumul de bauturi ce contin cofeina, alcool, ciocolata sau de bauturi carbogazoase
• fumatul
• anxietate
• anumite antibiotice, antialgice si suplimente de fier.

Alte cauze

Uneori indigestia poate fi cauzata si de alte afectiuni digestive, cum ar fi:

• gastrita
• ulcerul peptic (sindrom dispeptic ulceros)
• boala celiaca
• calculii biliari (sindrom dispeptic biliar)
• constipatia
• inflamatia pancreasului (pancreatita)
• cancerul de stomac
• blocajul intestinal
• flux redus de sange in intestine (ischemie intestinala).

Indigestia cu nicio cauza evidenta este cunoscut sub numele de dispepsie functionala sau dureri de stomac non ulceroase.

Simptome

Persoanele cu indigestie pot avea una sau mai multe dintre urmatoarele simptome:

• Plenitudine precoce in timpul mesei. Cu toate ca persoana nu a mancat prea multe alimente, se simte deja plina si nu poate fi in stare sa termine masa.
• Senzatie de plinatate incomoda dupa Plinatatea dureaza mai mult decat ar trebui.
• Disconfort la nivelul abdomenului superior. Persoana simte o durere usoara pana la severa in zona dintre ombilic si partea de jos a sternului.
• Senzatie de arsura in partea superioara a abdomenului. Pacientul simte o caldura deranjanta sau senzatie de arsura intre partea de jos a sternului si ombilic.
• Balonare la nivelul abdomenului superior.
• Greata
• Simptomele mai putin frecvente includ varsaturi si eructatii.

Uneori, persoanele cu indigestie experimenteaza arsuri la stomac, dar arsurile la stomac si indigestia sunt doua afectiuni separate. Arsurile la stomac reprezinta, in principal, o durere sau senzatie de arsura in centrul pieptului, care poate iradia in gat sau spate in timpul mesei sau dupa masa.

Diagnostic

Cand trebuie sa mergeti la doctor

O indigestie usoara nu necesita tratament medical. Consultati, insa, medicul daca disconfortul persista mai mult de doua saptamani. Contactati de urgenta specialistul daca durerea este severa sau insotita de:

• Pierdere involuntara in greutate sau pierderea apetitului
• Varsaturi repetate sau varsaturi cu sange
• Scaune negre
• Probleme la inghitire care se agraveaza odata cu trecerea timpului
• Oboseala sau slabiciune, care pot indica anemie

Solicitati asistenta medicala imediata daca aveti:

• Insuficienta respiratorie, transpiratie sau durere toracica care radiaza in maxilar, gat sau brat
• Dureri toracice in timpul efortului sau stresului

Pentru stabilirea diagnosticului, medicul va dori sa afle istoricul medical al pacientului si va face un examen fizic amanuntit. Aceste evaluari pot fi suficiente daca indigestia este usoara si pacientul nu se confrunta cu anumite simptome, cum ar fi pierderea in greutate si varsaturi repetate.

Teste

Dar daca indigestia incepe dintr-o data cu simptome severe, iar pacientul are mai mult de 50 de ani, medicul poate recomanda:

• Teste de laborator, pentru a verifica functionarea glandei tiroide sau alte tulburari metabolice.
• Analiza scaunului, pentru a verifica prezenta bacteriei Helicobacter pylori (H. pylori), asociata cu ulcer peptic, care pot provoca indigestie. Testarea pentru H. pylori este controversata, deoarece studiile sugereaza beneficii limitate in urma tratarii acestei bacterii.
• Endoscopia, pentru a verifica anomalii ale tractului digestiv superior. In timpul acestui procedeu, o mostra de tesut va fi prelevata si va fi trimisa spre analiza la un laborator.
• Teste imagistice (raze X sau CT), pentru a verifica existenta obstructiei intestinale.

Alte teste

De asemenea, medicul are la dispozitie si alte tipuri de teste pentru a diagnostica indigestia.

Testarea functiei hepatice

Daca medicul suspecteaza o problema la nivelul conductelor biliare din ficat, poate cere o analiza de sange pentru a evalua modul in care functioneaza ficatul.

Ecografie abdominala

Undele de sunet de inalta frecventa produc imagini care arata miscarea, structura si fluxul sanguin in abdomen. In cadrul acestui test, un gel este aplicat pe abdomen si un dispozitiv manual special este plasat pe pielea pacientului. Acest aparat emite unde sonore, astfel medicul poate vedea o imagine detaliata a interiorului abdomenului pe un monitor.

Scanarea CT abdominala

Aceasta poate implica injectarea unui colorant in vene. Colorantul apare pe monitor. Tomografia computerizata preia o serie de imagini cu ajutorul razelor X pentru a produce o proiectie 3D a interiorului abdomenului.

Daca testarea initiala nu reuseste sa ofere o cauza clara pentru simptomele de dispepsie, medicul poate diagnostica o asa numita dispepsie functionala.

Tratament

Modificari ale stilului de viata pot ameliora simptomele legate de indigestie. Medicul poate recomanda:

• evitarea alimentelor care declanseaza indigestie
• consumul de cinci sau sase mese mici pe zi in loc de trei mese mari
• reducerea sau eliminarea consumul de alcool si cafeina
• evitarea anumitor antialgice, cum ar fi aspirina, ibuprofen si naproxen
• gasirea de alternative pentru medicamentele care declanseaza indigestie
• controlul stresului si anxietatii.

In cazul in care indigestia persista, tratamentele medicamentoase pot fi de un real folos. In general prima alegere vor fi medicamentele antiacide. Alte optiuni includ:

• Inhibitori ai pompei de protoni (IPP), care pot reduce acidul din stomac. IPP pot fi recomandati daca  indigestia este insotita de arsuri la stomac,.
• Antagonisti ai H-2-receptor (H2RAs), care, de asemenea, pot reduce acidul din stomac.
• Prokinetics, care pot fi de ajutor in cazul in care stomacul se goleste incet.
• Antibiotice, daca H. pylori cauzeaza indigestia.
• Antidepresive sau medicamente anti-anxietate, care pot usura disconfortul de indigestie prin scaderea senzatiei de durere.

Tratamente alternative

Tratamentele alternative si complementare pot ajuta digestia, desi niciunul dintre aceste tratamente nu a fost foarte bine studiat. Aceste tratamente includ:

Fitoterapia

Fitoterapie prin administrarea de ceaiuri din plante medicinale cum ar fi menta, anghinare, rozmarin, ghimbir, salvia, mararul, angelica, feniculul, roinita, galbenele, sunatoare.

Acupunctura

Acupunctura, care poate lucra prin blocarea acelor cai de nervi care transmit senzatiile de durere la creier.

De asemenea, medicul poate recomanda efectuarea de modificari privind medicatia daca suspecteaza ca aceasta poate provoca indigestie. Administrarea de aspirina sau ibuprofen poate fi oprita uneori si pot fi recomandate medicamente alternative. Este importanta schimbarea medicamentelor numai sub supravegherea unui medic.

Complicatii

Dispepsia este usoara in majoritatea cazurilor. Cu toate acestea, o indigestie severa poate provoca ocazional urmatoarele complicatii.

Strictura esofagiana

Refluxul gastroesofagian poate provoca indigestie. Aceasta este o afectiune in care acizii gastrici se scurg inapoi in esofag si irita mucoasa sensibila a stomacului. Iritatia poate cicatriza esofagul, iar acesta poate deveni, dupa aceea, ingustat si restrans.

Pacientii care sufera de strictura esofagiana pot ajunge sa aiba dificultati la inghitire. Alimentele se blocheaza in gat, provocand dureri la nivelul pieptului. Dilatarea esofagiana este uneori necesara pentru largirea esofagului.

Stenoza pilorica

Aceasta afectiune apare atunci cand acidul gastric provoaca iritarea pe termen lung a captuselii sistemului digestiv. Pilorul este cel care face legatura intre stomac si intestinul subtire. Dupa dezvoltarea bolii, pilorul devine cicatrizat si ingustat. Ca rezultat, alimentele nu sunt digerate in mod corespunzator.

De asemenea, interventia chirurgicala poate fi necesara pentru largirea pilorului.

Regim alimentar

Buna functionare a sistemului digestiv poate fi mentinuta printr-o dieta bogata in fibre. Aceasta are efect de curatare a intestinului si de a face digestia un proces mai clar si mai curat.

Fructele, nucile, leguminoasele si alimentele integrale sunt dotate cu fibre si reprezinta o alegere excelenta pentru protejarea sistemului digestiv impotriva indigestiei. Exista si o serie de iaurturi si cereale care au fost, de asemenea, fortificate cu fibre.

Urmarea unei diete echilibrate care nu contine alimente picante sau grase este esentiala. Asigurati-va ca beti lichide dupa fiecare masa, deoarece acest lucru ajuta la miscarea alimentelor prin tractul digestiv.

De asemenea, consumarea a patru sau cinci mese mai mici intr-o zi, spre deosebire de cele trei mari, poate ajuta sistemul digestiv.

Sfaturi pentru prevenirea dispepsiei

Formele usoare de indigestie pot fi de multe ori eliminate prin schimbarea stilului de viata, ca de exemplu:

Mese mai frecvente si reduse cantitativ

Specialistii recomanda ca alimentele si mancarurile sa fie mestecate incet si bine inainte sa fie inghitite.

Evitarea alimentelor care declanseaza indigestia

Alimentele grase, picante, procesate industrial si cu multi aditivi chimici, bauturile carbogazoase, cofeina, alcoolul si fumatul pot declansa indigestia.

Mentinerea unei greutati optime

Greutatea in exces pune presiune pe abdomen, impingand in sus continutul stomacului, provocand acidul sa urce in esofag.

Practicarea miscarii si a exercitiilor fizice in mod regulat

Miscarea poate ajuta la pastrarea unei greutati sanatoase si  in plus si contribuie la o digestie mai rapida.

Gestionarea stresului

Se va crea un mediu calm in timpul mesei. De asemenea, se recomanda practicarea unor tehnici de relaxare, cum ar fi respiratia profunda, meditatia yoghina sau hatha yoga (mai ales posturile corporale statice care induc stari de relaxare si calm launtric).

Relaxarea

Petrecerea timpului liber intr-un mod cat mai placut si relaxant.

Schimbarea medicamentelor

Cu aprobarea medicului, se vor inlocui medicamentele antialgice sau alte medicamente care pot irita mucoasa stomacului. Daca totusi unele dintre ele nu se pot inlocui, recomandarea este ca aceste medicamente sa fie luate cu alimente.

Referinte:

1. https://www.medicalnewstoday.com/articles/163484.php
2. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/indigestion/symptoms-causes/syc-20352211
3. https://www.webmd.com/heartburn-gerd/indigestion-overview
4. https://familydoctor.org/condition/dyspepsia/
5. https://www.medicinenet.com/dyspepsia/article.htm