Depresia: cauze mai putin stiute

Depresia este o boala comuna si grava care afecteaza negativ modul in care va simtiti, ganditi si felul in care actionati. Aflati din materialul urmator care sunt cauzele mai putin stiute ale depresiei. 

Cuprins:

1. Depresia si sindromul burn-out
2. Profesii cu risc de aparitie a depresiei
3. Semne depresie
4. Facebook, sursa de depresie
5. Sfaturi pentru tratarea depresiei

Depresia si sindromul burn-out

Sindromul burn-out este un tip de stres legat de locul de munca. Mai precis, pacientul se confrunta cu o stare de epuizare fizica si/sau emotionala care implica pierderea identitatii personale. De asemenea, acesta traieste cu sentimentul care are performante si realizari putine.

„Burn-out” nu este un diagnostic medical. Unii experti cred ca exista alte conditii, cum ar fi depresia, care stau in spatele acestui sindrom. Unele studii sugereaza ca multi oameni care prezinta simptomele de burn-out nu cred ca locul lor de munca este cauza principala. Oricare ar fi cauza, aceasta tulburare va poate afecta sanatatea fizica si psihica.

Profesii cu risc de aparitie a depresiei

Studiile efectuate de cercetatori in acest domeniu arata ca unele profesii ne predispun la depresie mai mult decat altele. Principalele cauze sunt:

• nivelul de stres
• numarul de ore de munca
• nivelul scazut de control si predictibilitate a activitatii.

Cu toate acestea, depresia este o afectiune care nu iarta nicio categorie socioprofesionala.

Conform unui studiu efectuat de organizatia Beyond Blu din Australia, avocatii sunt cei mai expusi riscului de a suferi de depresie – de 2,5 ori mai mult decat populatia generala.

Mai mult, studiul atrage atentia asupra faptului ca persoanele care profeseaza in domeniul juridic sunt rareori dispuse sa isi recunoasca problemele si sa apeleze la ajutor specializat.

Urmatoarele categorii profesionale afectate de depresie sunt, conform studiului citat:

• analistii din asigurari
• contabilii
• IT-istii
• arhitectii
• inginerii

In general, cei care au profesii din categoria ”gulere albe” sunt mai afectati de depresie decat populatia generala, care include si somerii sau persoanele fara adapost, afirma acelasi studiu.

Ce spun studiile

In cealalta parte a globului, in SUA, un studiu efectuat de health.com a evidentiat principalele categorii profesionale expuse riscului de depresie:

1. Specialistii din domeniul sanatatii (medici, asistente, terapeuti), care lucreaza adeseori foarte mult, pot avea un program de lucru imprevizibil. De asemenea, sunt in permanenta expusi unor situatii-limita in care, nu de putine ori, viata pacientilor este in mainile lor.
2. Artistii, scriitorii si oamenii din industria divertismentului, a caror profesie se asociaza de multe ori cu ore de lucru imprevizibile, venituri inconstante si izolare.

Riscul de depresie in randul profesorilor

3. Profesorii, prin prisma specificului activitatii lor, ei avand rolul sa raspunda exigentelor copiilor, parintilor si celor ale managementului scolii. Fiecare dintre acestia au asteptari si criterii diferite de eficienta.
4. Agentii de intermedieri financiare, consultantii financiari si contabilii, care au un grad foarte redus de control asupra pietei pe care activeaza si de predictibilitate asupra rezultatelor muncii lor. Acestea sunt cuplate cu o responsabilitate foarte mare pentru utilizarea adecvata a resurselor financiare ale unor intregi companii sau a finantelor personale ale clientilor persoane fizice.
5. Agentii de vanzari, din cauza deplasarilor numeroase care ii izoleaza de familie si prieteni, a numarului de ore lucrate, a presiunii constante pentru obtinerea rezultatelor asteptate, precum si a imprevizibilitatii veniturilor.

Statistici OMS

Depresia este in prezent principala cauza de dizabilitate (incapacitate de munca) la nivel mondial, conform ultimelor date publicate de Organizatia Mondiala a Sanatatii in 2014. Depresia ne costa pe noi, romanii, aproximativ 1% din PIB. Acest lucru se intampla din cauza costurilor indirecte legate de scaderea productivitatii, a cresterii numarului de zile de concediu (medical sau fara plata), a absenteismului. De asemenea, una dintre cauze este si ceea ce literatura de specialitate numeste “presenteeism”. Acest lucru se traduce printr-o situatie in care persoana aflata in suferinta se prezinta la locul de munca, dar este total neproductiva.

Stigmatul social

Prevalenta depresiei in randul populatiei europene este si ea in continua crestere. Din pacate, ceea ce genereaza si intretine efectele negative profunde ale acestei tulburari la nivel individual, familial, social si economic-profesional este mai putin boala in sine, si mai mult stigmatul social care o inconjoara.

Stigmatul social este cel care impiedica de foarte multe ori accesul la serviciile de specialitate, la suportul social si la sprijinul pe care companiile ar putea sa il acorde angajatilor care trec printr-un episod depresiv. La nivel european exista initiative vizibile de a convinge companiile sa devina o parte a solutiei. Centrul Medical Bellanima, ca reprezentant national al European Depression Association, joaca un rol semnificativ in activitatile la nivelul Parlamentului European de a face din tratarea adecvata a depresiei o prioritate a sistemelor de sanatate nationale, dar si a companiilor. Acestea pot contribui semnificativ la reducerea impactului social si economic al depresiei, atat prin masuri si programe de preventie, cat si prin actiuni de management corect al situatiilor in care un angajat este deja afectat de depresie.

Stresul la locul de munca

Studiile au aratat ca 1 din 6 cazuri de depresie are printre principalii factori generatori stresul la locul de munca. Nu trebuie totusi sa tragem concluzia ca munca ne deprima. Din contra, activitatea profesionala este o sursa de satisfactie simbolica si materiala pentru foarte multi oameni. Ba mai mult, absenta ei (prin somaj sau incapacitate de munca) este un factor de risc pentru tulburarea depresiva mult mai mare decat prezenta ei, fie si in conditii de stres moderat.

Semne depresie

Starea de tristete poate afecta pe oricine intr-un anumit moment al vietii. De cele mai multe ori, insa, aceasta stare se rezolva de la sine daca situatia care a creat-o dispare sau pe masura oamenii invata sa le gestioneze.

Exista si situatii in care stresul vietii poate duce la depresie. In acest caz, tristetea si disperarea nu trec, ba chiar se pot agrava. Evenimente obisnuite cum ar fi dificultatile de la serviciu, crizele familiale, grija pentru parintii in varsta, pot declansa depresia. In anii batranetii, pierderea partenerului de viata, schimbarile fizice sau pensionarea sunt frecvent asociate cu depresia.

Semne fizice si psiho-emotionale

Simptomele psiho-emotionale si semnele fizice ale depresiei constau, de cele mai multe ori, in cateva din urmatoarele:

• sentimente de neajutorare, lipsa de speranta, lipsa de valoare sau vinovatie
• gandire negativa permanenta
• simptome fizice ce nu raspund la tratament
• neglijarea responsabilitatilor personale sau a igienei personale
• modificari ale obiceiurilor alimentare
• modificarea ritmului de somn, in special trezirea la mijlocul noptii
• oboseala sau pierderea energiei
• consum crescut de alcool sau de droguri
• ganduri legate de moarte sau sinucidere
• tristete persistenta
• iritabilitate
• anxietate
• pierderea interesului si placerii in viata
• scaderea puterii de concentrare, atentiei si memoriei
• variatii mari ale starii de dispozitie

Facebook, sursa de depresie

Un studiu american arata ca utilizarea retelei de socializare Facebook are un efect nociv asupra starii de spirit, informeaza cotidianul francez Le Figaro.

Cei care petrec cel mai mult timp pe Facebook se simt nefericiti si uneori chiar deprimati. Motivul? Nu starea de depresie ii impinge pe utilizatori sa se conecteze la retele de socializare, ci chiar utilizarea Facebook-ului are un impact negativ asupra starii psihice. La aceasta concluzie, publicata in revista Plos One, a ajuns o echipa de cercetatori de la Universitatea din Michigan.

Facebook, un fenomen social

In doar 7 ani, reteaua sociala creata de Mark Zuckerberg, detine peste un miliard de utilizatori, dintre care aproape jumatate se conecteaza in fiecare zi. Acest numar impresionant de utilizatori face din Facebook un fenomen social, pe care cercetatori din toate domeniile nu intarzie sa-l studieze.

Printre aceste cercetari se numara si recentul studiu american care s-a interesat cu privire la impactul pe termen lung al retelei de socializare asupra starii de spirit a utilizatorilor. Cercetatorii au pus la punct un protocol de studiu inovator, cu o abordare dinamica. Acest lucru a permis evaluarea efectelor Facebook-ului asupra starilor afective si cognitive, precum si a starii de bine a utilizatorilor.

Cu cat stai mai mult pe Facebook, cu atat esti mai nefericit

La studiu au participat 82 de studenti americani, cu varsta medie de 19 ani si jumatate. Timp de 14 zile, voluntarii au primit de 5 ori pe zi mesaje continand un link catre un chestionar de completat online. Raspunsurile acestora au permis:

• evaluarea starii afective a subiectilor (stare generala de bine, sentimentul de singuratate, ingrijorarea, tristetea …)
• durata de utilizare a Facebook-ului
• interactiunile cu alte persoane prin telefon sau fata in fata.

Cauzele utilizarii excesive a retelei de socializare

”Rezultatele sunt clare: cu cat subiectii utilizeaza mai mult Facebook-ul, cu atat sentimentul de bine se degradeaza”, a explicat Philippe Verduyn, coordonatorul studiului. In plus, acest efect nociv este independent de alti factori. Printre acestia pot fi mentionati:

• numarul de prieteni pe Facebook
• motivatia de a utiliza aceasta retea de socializare
• genul utilizatorilor
• nivelul stimei de sine
• starea initiala de singuratate sau depresie.

”Datele noastre arata ca utilizarea Facebook-ului presupune degradarea starii de bine sub doua aspecte: atat in ceea ce priveste starea de multumire globala, cat si starea de indispozitie resimtita pe moment”, concluzioneaza cercetatorii.

Rezultate privite cu prudenta

Aceste rezultate au fost comentate pentru Le Figaro de Yann Leroux, doctor in psihologie. Acesta a precizat ca: ”Din punct de vedere metodologic, acest studiu este foarte bine facut, dar trebuie sa privim cu prudenta concluziile, deoarece starea de bine sau sentimentele unui individ sunt dificil de evaluat si nu depind de un singur parametru cum este Facebook. Cunoasterea in detaliu a actiunilor tinerilor cand se conecteaza la Facebook ar permite extinderea cercetarilor. ”Facebook poseda toate aceste informatii si speram ca intr-o zi cercetatorii vor avea acces la ele, evident pastrandu-se confidentialitatea utilizatorilor”, adauga Yann Leroux.

Totodata, autorii studiului doresc sa evalueze efectele utilizarii retelei Facebook si pe alte categorii de varsta a populatiei.

Dependenta tinerilor de internet poate masca depresia

Copilul tau nu poate renunta la calculator pentru a veni la cina? Acest lucru ar trebui sa iti ridice o problema importanta: ar putea suferi de depresie. Cu cat un adolescent este mai deprimat, cu atat va petrece mai mult timp pe internet. Afirmatia ii apartine cercetatorului Sang Kyu Lee, profesor de psihiatrie la Universitatea Hallym din Chunchon, Korea.

Studiul sau a inclus 452 de liceeni. Toti au fost intrebati daca sunt preocupati zilnic cu navigarea pe internet, daca simt in acest fel ca scapa de probleme si daca au incercat dar nu au reusit sa renunte la a petrece prea multe ore in fata calculatorului.

Studiul a demonstrat faptul ca aproximativ 11% dintre adolescenti au fost “foarte dependenti de internet”. “Mai putin de o treime se aflau in grupul fara risc”.

Dependenta de calculator poate masca depresia

Apoi, tuturor copiilor li s-a mai facut un test care urmarea semnele depresiei.

Adolescentii cei mai dependenti de internet s-au dovedit a fi cei mai depresivi. Rezultatele nu au depins de varsta, sexul sau de inteligenta copiilor studiati.

Este un cerc vicios

Deci care apare prima: depresia sau dependenta de internet? Studiul efectuat nu poate raspunde exact la aceasta intrebare, dar cercetatorul sustine ca este vorba despre un cerc vicios. “Depresia ii face pe adolescenti mai preocupati de internet. Copiii deprimati au teluri mai putin importante. Intrucat telurile lor sunt nesemnificative, nici nu asteapta recompense mari. Astfel de recompense gasesc pe internet”.

Timpul petrecut in fata calculatorului duce la izolare

Timpul petrecut in fata calculatorului, in singuratate, izoleaza si mai mult adolescentul contribuind in continuare la agravarea depresiei.

Iata si un exemplu: un adolescent, un tanar foarte inteligent din clasa a X-a, a inceput sa se joace pe calculator. In timp, a petrecut tot mai mult timp in fata calculatorului, mai ales noaptea, pana cand a renuntat la orele de somn, iar mai tarziu si la scoala. Astfel a devenit tot mai dependent de calculator si tot mai deprimat. Nu arata a fi deprimat dar era. Izolat si deprimat!

In final, de fapt nu conteaza ce apare prima: depresia sau dependenta de calculator. Important este sa recunoasteti semnele. “Un adolescent care isi petrece prea mult timp in fata calculatorului poate avea risc crescut de a se deprima”.

Sfaturi pentru tratarea depresiei

Tratament depresie

• Terapia cu lumina consta in expunerea persoanelor la o lumina foarte puternica similara cu lumina solara. Acest tip de terapie poate avea si cateva efecte adverse, cum ar fi: oboseala ochilor, fotofobie, iritabilitate si dureri de cap.
• Medicamente antidepresive
• Psihoterapia ajuta la identificarea si modificarea gandurilor si comportamentelor negative. De asemenea, il ajuta pe individ sa invete modalitati de a face fata depresiei si de a gestiona evenimentele stresante.
• Odihna, relaxare si exercitii fizice practicate in mod regulat.
• Suport din partea familiei si prietenilor.
• Asculta muzica pentru ca poate avea valente terapeutice.
• Plimbarile in aer liber, decorarea camerelor in culori vesele, mentinerea ferestrelor si obloanelor deschise pentru a patrunde lumina naturala.
• Alimentatie sanatoasa constand intr-o dieta bogata in fructe, legume, peste.
• Planificarea unor vacante de iarna in zone insorite.

Pasi de urmat pentru echilibrul mental

In primul rand este obligatoriu ca persoana in cauza sa urmeze tratamentul si recomandarile prescrise de catre medic. Pacientul trebuie sa frecventeze sedintele de psihoterapia, chiar si atunci cand se simte bine. Tratamentul (atat cel medicamentos, cat si psihoterapia) poate continua si dupa disparitia starii depresive, cateva luni sau chiar mai mult, in functie de factorii de risc ai reaparitiei acesteia.

Tehnici de relaxare

Meditatia, exercitiile de respiratie, relaxarea progresiva a muschilor, yoga, muzica, pictura sau scrisul sunt tehnici de relaxare esentiale in lupta contra depresiei. O schimbare majora in viata oricarui om o face voluntariatul, iar oamenii care s-au luptat cu depresia sunt incurajati sa adere la grupuri de suport, grupuri in care ii pot ajuta pe cei care au aceeasi problema.

Foarte important in revenirea dupa o depresie este suportul pe care il ofera familia si prietenii. Comunicarea este esentiala in prevenirea reaparitiei depresiei, exteriorizarea sentimentelor fiind o cale de constientizare a lor si un mod de a lupta impotriva celor negative.

Referinte:

1. https://www.psychiatry.org/patients-families/depression/what-is-depression
2. https://www.psycom.net/depression.central.html
3. https://www.medicalnewstoday.com/kc/depression-causes-symptoms-treatments-8933
4. https://www.webmd.com/depression/default.htm
5. https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/adult-health/in-depth/burnout/art-20046642