Blefarita este o afectiune caracterizata de inflamatia pleoapelor. Aflati din materialul urmator care sunt cauzele, simptomele si tratamentul in cazul blefaritei.
Blefarita este o inflamatie a pleoapelor, care apare mai ales pe marginile exterioare ale pleoapelor. Este o afectiune des intalnita care se asociaza cu infectia bacteriana a ochilor sau cu anumite boli ale pielii cum ar fi acneea rozacee.
Blefarita, cunoscuta si drept inflamatia pleoapelor, apare frecvent atunci cand glandele uleioase de mici dimensiuni situate aproape de baza genelor se infunda. Acest lucru produce iritarea si inrosirea ochilor. Blefarita poate fi cauzata de mai multe boli si conditii.
Poate fi asociata cu unul sau mai multi factori, printre care: dermatita seboreica – matreata scalpului si a sprancenelor, o infectie bacteriana, infundarea sau functionarea precara a glandelor pleoapelor, rozaceea – o afectiune a pielii caracterizata prin inrosirea fetei, alergii la medicamente pentru ochi, la solutii pentru lentilele de contact sau la machiaj, acarieni sau paduchi.
Printre semnele bolii se numara: ochi umeziti, inrositi, senzatie de arsura sau de usturime la nivelul ochilor, pleoape cu aspect unsuros, mancarime la nivelul pleoapelor, pleoape inrosite, umflate, piele exfoliata in jurul ochilor, gene acoperite de crusta dupa trezire, pleoape lipite, clipit frecvent, sensibilitatea la lumina, crestere anormala a genelor si caderea genelor.
Conditia poate afecta orice persoana de orice varsta si este clasificata, in principal, ca fiind:
Blefarita este adesea o afectiune cronica dificil de tratat. Blefarita poate fi inconfortabila si extrem de inestetica. Dar, de obicei, nu va provoaca daune permanente si nu este contagioasa.
In functie de localizare, blefarita apare sub doua forme de baza: blefarita anterioara si blefarita posterioara.
Blefarita anteriora afecteaza de obicei partea exterioara frontala a pleoapelor, din apropierea genelor. Cele doua cauze, cele mai frecvente, ale blefaritei anterioare sunt infectia bacteriana si o afectiune a pielii numita dermatita seboreica, care provoaca mancarimi, inrosire si un aspect solzos al pielii.
Blefarita posterioara afecteaza suprafata interioara a pleoapei, care vine in contact cu ochiul. Aceasta este de obicei cauzata de disfunctii ale glandelor meibomian, glandele care secreta ulei pentru lubrefierea ochilor. Blefarita posterioara este mai frecventa decat tipul anterior si de cele mai multe ori afecteaza persoanele cu un anumit tip de piele (acnee rozacee).
Este un lucru obisnuit sa fie prezente simultan, la acelasi pacient, cele doua forme de blefarita, anterioara si posterioara, dar in diferite grade de severitate.
De asemenea, alte tipuri des intalnite pot fi: blefarita alergica, blefarita seboreica, blefarita infectioasa si blefarita asociata cu disfunctia glandei Meibomius.
Blefarita afecteaza marginile pleoapelor, unde cresc genele si unde sunt situate deschiderile glandelor mici uleioase. In cazul acesta, poate sa fie afectata pielea apropiata de marginile exterioare ale pleoapelor si / sau de marginile interioare ale pleoapelor care vin in contact cu globul ocular.
In cele mai multe cazuri, blefarita este posterioara, din cauza inflamatiei glandelor meibomiene ale pleoapelor. Exista aproximativ 40 de astfel de glande in fiecare dintre pleoapele superioare si inferioare. Deschiderea fiecarei glande se afla in spatele genelor. Marginile pleoapelor pot deveni inflamate, iritate si pot produce mancarime cand aceste glande produc secretii anormale. Blefarita este adesea observata la pacientii cu acnee rozacee, o tulburare des intalnita a glandelor uleioase de pe pielea fetei.
Blefarita anterioara apare in urma inflamarii marginii din jurul genelor. Blefarita seboreica este similara cu matreata scalpului si este un tip de dermatita seboreica, o afectiune comuna a pielii care cauzeaza aparitia unor pete solzoase, piele inrosita si matreata. Dermatita seboreica poate afecta de asemenea zonele uleioase ale corpului, cum ar fi fata, partile laterale ale nasului, sprancenele, urechile, pleoapele si pieptul.
Alergiile provocate de reactiile la rimel, solutiile pentru lentilele de contact, spray-urile, expunerea la animale, substantele chimice de mediu sau alergenii din aer pot provoca, de asemenea, blefarita.
Mai putin frecventa, inflamarea pleoapelor poate fi cauzata de o infectie bacteriana, cum ar fi Staphylococcul sau de infestarea genelor cu mici acarieni (Demodex) sau paduchi.
Indiferent de tipul de blefarita semnele si simptome sunt:
Daca simptomele si semnele de blefarita nu par sa se imbunatateasca, in ciuda unei igiene riguroase, prin curatarea regulata si ingrijirea zonei afectate, se recomanda consultarea un medic oftalmolog.
Procedurile folosite pentru a diagnostica blefarita sunt:
Medicul va examina cu atentie pleoapele si ochii. El poate folosi un instrument special de marire in timpul examinarii numit biomicroscop, care analizeaza globul ocular, genele si pleoapele.
In anumite cazuri, medicul poate folosi un tampon pentru a colecta o mostra de secretii sau din crusta care se formeaza pe pleoapa. Acest esantion va fi supus analizei de laborator pentru bacterii, ciuperci sau alergii.
Tratamentul pentru blefarita consta in:
Daca aveti blefarita, aplicati acest remediu de auto-ingrijire de doua pana la patru ori pe zi daca exista recurente si o data sau de doua ori pe zi daca afectiunea este tinuta sub control.
Aplicati o compresa calda peste ochiul inchis timp de cateva minute pentru a inmuia crustele depuse pe pleoape. Imediat dupa aceea, utilizati un prosop inmuiat in apa calda si cateva picaturi de sampon pentru copii diluat pentru a indeparta orice resturi uleioase de la baza genelor. Utilizati o alta carpa curata pentru fiecare ochi.
In unele cazuri, poate fi necesar sa fiti mai hotarati cu privire la curatarea marginii pleoapelor, unde sunt localizate genele. Pentru a face acest lucru, trageti usor pleoapa de pe ochi si folositi prosopul pentru a curata usor baza genelor. Astfel, veti evita deteriorarea corneei cu prosopul. Intrebati-l pe medic daca trebuie sa utilizati un unguent local cu antibiotice dupa curatarea pleoapelor in acest fel.
Clatiti pleoapele cu apa calda si uscati-le usor cu un prosop curat.
Masurile de auto-ingrijire sunt singurul tratament necesar pentru cele mai multe cazuri de blefarita.
Pacientii mai au la dispozitie si picaturi de ochi cu antibiotic si antiinflamator. Acestea sunt aplicate pe pleoape pot ajuta la controlul blefaritei cauzate de o infectie bacteriana. In anumite cazuri, antibioticele sunt administrate sub forma de crema, unguent pentru blefarita sau sub forma de pastile.
Picaturile sau unguentele care contin steroizi amelioreaza inflamatia ochilor si a pleoapelor.
Blefarita tratament
Picaturi lubrifiante sau lacrimi artificiale, care sunt disponibile fara reteta medicala, sunt indicate pentru ameliorarea simptomelor de ochi uscati.
Blefarita cauzata de dermatita seboreica, acneea rozacee sau alte boli poate fi controlata prin tratarea bolii de baza.
Daca aveti matreata care alimenteaza blefarita, intrebati-l pe medic ce tip de sampon anti- matreata va recomanda. Folosirea unui sampon care combate matreata poate ameliora semnele si simptomele blefaritei. De asemenea, puteti aplica sampon din arbore de ceai pe pleoape in fiecare zi pentru a rezolva problema acarienilor. Sau puteti incerca sa va spalati usor pleoapele o data pe saptamana cu un ulei din arbore de ceai 50%, care este disponibil fara prescriptie medicala.
Blefarita rar dispare complet. Chiar si cu un tratament de succes, recidivele sunt frecvente.
Desi nu exista tratamente de medicina alternativa, care s-au dovedit eficiente in ameliorarea si chiar tratarea simptomelor de blefarita, o dieta bogata in acizi grasi omega-3 sau suplimente care contin acizi grasi omega-3, poate fi de ajutor pentru tratarea blefaritelor asociate cu acnee rozacee. Acizii grasi omega-3 se gasesc in alimente, cum ar fi somon, ton, pastrav, seminte de in si nuci.
De asemenea, se recomanda diminuarea consumului de sare si introducerea in alimentatie legumelor si a fructelor proaspete in cantitati cat mai mari.
In caz de blefarita, ar putea aparea, de asemenea, urmatoarele complicatii:
O buna igiena (curatarea regulata a zonei afectate) poate fi esentiala in mentinerea sub control a semnelor si simptomelor bolii si poate preveni complicatiile. O buna ingrijire a pleoapelor este de obicei suficienta. O astfel de rutina trebuie continuata pe toata durata vietii pentru a evita recidivele, deoarece blefarita este de multe ori o afectiune cronica. Aparitia unui singur episod de blefarita nu inseamna neaparat ca boala va fi una pe termen lung. Afectiunea nu este o conditie care ameninta vederea.
Daca blefarita este cauzata de o boala aflata la baza, cum ar fi acneea rozacee, tratarea acesteia poate ameliora simptomele blefaritei. In schimb, afectiunea dispare complet in rare cazuri la pacientii care s-au confruntat cu mai multe episoade de blefarita. Este necesar sa acordati o atentie deosebita unei bune igiene pentru a mentine sub control afectiunea.
Blefarita cauzata de o alergie la rimel sau la alte produse, cum ar fi solutiile pentru lentilele de contact, spray-urile, expunerea la animale, substantele chimice din mediu sau alergenii din aer, poate fi vindecata intr-o perioada scurta de timp prin indepartarea agentului (agentilor) declansator.
In multe cazuri, boala este cauzata de inflamatia glandelor meibomiene ale pleoapelor sau a marginea pleoapelor din jurul genelor. Aceasta forma a afectiunii este, de obicei, cronica si, daca nu este tratata, poate persista ani de zile, desi simptomele pot fi usoare si variabile. Tratamentul corespunzator aplicat zilnic poate diminua semnele si simptomele si poate duce la remisiuni.
Pacientii au la dispozitie mai multe masuri zilnice pe care le pot implementa pentru a preveni blefarita. Acesti pasi includ:
Daca va aflati in primele faze de tratare a blefaritei, evitati utilizarea machiajului pentru a preveni iritarea ulterioara. Dupa ce incepeti sa va machiati din nou, inlocuiti toate produsele lichide, deoarece produsele vechi pot fi contaminate.
Referinte: