Aspergiloza – cauze, simptome, tratament

Aspergiloza este o infectie cauzata de un tip de mucegai. Aflati din materialul urmator care sunt cauzele, simptomele si tratamentul in caz de aspergiloza.

Cuprins:

1. Ce este aspergiloza?
2. Din ce cauza apare si cum se transmite?
3. Simptome
4. Diagnostic
5. Aspergiloza tratament
6. Aspergiloza poate fi prevenita?

Ce este aspergiloza?

Aspergillus este o specie de fungi care se gaseste aproape oriunde. Poate fi prezent in secretiile nazale si respiratorii ale persoanelor care sunt expuse regulat la praf de sol sau de ferma, insa rareori ridica probleme.

La persoanele cu astm, totusi, aspergiloza poate produce o reactie alergica.

La alti indivizi susceptibili, cum ar fi cei cu un sistem imunitar slabit poate produce o forma neobisnuita de pneumonie. Aceste doua forme, denumite aspergiloza, pot fi tratate eficient cu corticosteroizi sau cu medicamente antifungice ca itraconazol.

La persoanele cu plamanii afectati, Aspergillus poate sa se cantoneze la nivelul acestora si sa produca tuse si sputa cu sange, scadere in greutate si febra usoara. Adesea este necesara chirurgia pentru a controla sangerarea. Daca aspergiloza apare la un individ cu leucemie, prognosticul este prost.

Riscuri

Mucegaiul care declanseaza bolile, aspergillus, poate fi gasit in orice loc – in interior si in exterior. Majoritatea tulpinilor acestui mucegai sunt inofensive. Cateva dintre ele, insa, pot provoca boli grave atunci cand persoanele cu sistem imunitar slabit, boli pulmonare subiacente sau astm inhaleaza sporii lor.

La unii oameni, sporii declanseaza o reactie alergica. Alte persoane dezvolta infectii pulmonare usoare pana la grave. Cea mai grava forma a afectiunii – aspergiloza invaziva – apare atunci cand infectia se raspandeste in sange si nu numai.

In functie de tipul de aspergiloza, tratamentul poate implica observarea pacientului, administrarea de medicamente antifungice sau, in cazuri rare, interventii chirurgicale.

Din ce cauza apare si cum se transmite?

Aspergillus nu poate fi evitat. In aer liber, se gaseste in frunzele aflate in descompunere si pe plante, copaci si culturile de cereale.

Expunerea zilnica la aspergillus reprezinta rareori o problema pentru persoanele cu sisteme imunitare sanatoase. Cand sporii mucegaiului sunt inhalati, celulele sistemului imunitar le inconjoara si le distrug. Insa persoanele care au un sistem imunitar slabit de boli sau medicamente imunosupresoare au mai putine celule antiinfectie. Acest lucru permite ca aspergillus sa puna stapanire pe organism, invadand plamanii (aspergillus pulmonar) si, in cazurile cele mai grave, alte parti ale corpului.

Aspergiloza este contagioasa?

Aspergiloza nu poate fi transmisa de la o persoana la alta.

Factori de risc

Riscul de a dezvolta aspergiloza depinde de starea generala de sanatate si de gradul de expunere la mucegai. In general, acesti factori ii fac pe oameni mai vulnerabili la aceasta infectie:

Un sistem imunitar slabit

Persoanele care iau medicamente care suprima imunitatea dupa ce au suferit o interventie chirurgicala de transplant – in special transplantul de maduva osoasa sau celule stem – sau persoanele care au anumite cancere ale sangelui prezinta cel mai mare risc de aspergiloza invaziva. De asemenea, persoanele aflate in stadiile avansate ale SIDA pot avea un risc crescut.

Un nivel scazut al globulelor albe

Persoanele care au trecut prin tratamente chimioterapice, un transplant de organ sau leucemie au mai putine celule albe in sange, lucru care le face mai predispuse la aspergiloza invaziva. La fel si cei care sufera boala granulomatoasa cronica – o boala ereditara care afecteaza celulele sistemului imunitar.

Cavitati pulmonare

Persoanele care au spatii aeriene (cavitati) in plamani au un risc mai mare de a dezvolta aspergiloame.

Astmul sau fibroza chistica

Persoanele cu astm sau fibroza chistica, in special cele ale caror probleme pulmonare sunt de lunga durata sau greu de controlat, sunt mai predispuse la reactii alergice provocate de aspergillus.

Tratamente cu corticosteroizi pe termen lung

Utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor poate creste riscul de aspergiloza si infectii similare, in functie de boala de baza tratata si ce alte medicamente sunt utilizate.

Simptome

Semnele si simptomele aspergilozei variaza in functie de tipul bolii pe care un pacient il poate dezvolta:

Reactie alergica

In cazul anumitor persoane cu astm sau fibroza chistica, aspergillus poate provoca o reactie alergica. Semnele si simptomele acestei afectiuni, cunoscute sub denumirea de aspergiloza bronhopulmonara alergica, sunt urmatoarele:

• Febra
• Tuse insotita de sange sau dopuri de mucus
• Astm agravat

Aspergilom

Anumite afectiuni pulmonare cronice, cum ar fi emfizemul, tuberculoza sau sarcoidoza avansata, pot produce aparitia unor spatii aeriene (cavitati) in plamani. Atunci cand persoanele cu cavitati pulmonare sunt, de asemenea, infectate cu aspergillus, fibrele acestor fungi isi pot face drum catre cavitati si pot forma mase de ciuperci fungice (mingi aspergilare) cunoscute sub numele de aspergiloame. La inceput, aspergiloamele nu dau nastere unor simptome sau pot provoca doar o tuse usoara. Cu timpul, insa, fara tratament, aspergiloamele pot agrava starea pulmonara cronica care sta la baza lor, provocand aparitia unor simptome cum ar fi:

• Tuse insotita de sange (hemoptizie)
• Wheezing
• Pete pe plamani
• Respiratie scurta
• Pierdere in greutate
• Oboseala

Aspergiloza invaziva

Aceasta este cea mai severa forma a bolii. Apare cand infectia se raspandeste rapid de la plamani catre creier, inima, rinichi sau piele. Aspergiloza pulmonara invaziva apare numai la persoanele ale caror sisteme imunitare sunt slabite ca urmare a chimioterapiei pentru cancer, a transplantului de maduva sau a unei boli a sistemului imunitar. Netratata, aceasta forma de aspergiloza poate fi fatala.

Semnele si simptomele sunt diferite si depind de organele afectate, dar, in general, aspergiloza invaziva poate provoca:

• Febra si frisoane
• Tuse insotita de sange (hemoptizie)
• Respiratie scurta
• Durere in piept sau dureri de articulatii
• Dureri de cap sau simptome oculare
• Leziuni ale pielii

Alte tipuri de aspergiloza

Aspergillus poate patrunde si in alte zone ale corpului, in afara de plamani, de exemplu sinusurile. In sinusuri, ciuperca poate produce infundarea nasului. Congestia nazala poate fi insotita uneori de drenaj care poate contine sange. De asemenea, pacientul se poate confrunta cu alte semne precum febra, dureri faciale si dureri de cap.

Bronsita aspergilara

Unele persoane cu bronsiectazie (cai respiratorii dilatate) contracteaza infectii mai mici ale cailor respiratorii cu Aspergillus. Aceasta forma pare a fi deosebit de frecventa in fibroza chistica si asociata cu functia pulmonara redusa. In cazul celor fara fibroza chistica, pot aparea infectii toracice recurente care nu se amelioreaza in mod corespunzator cu antibiotice, productie de sputa foarte groasa sau blocarea respiratiei. Uneori, aspergiloza poate aparea simultan cu alte infectii bacteriene. Testarea sputei (sau detectarea prin alte teste mai sensibile) este esentiala pentru diagnosticarea bolii. Terapia antifungica este de obicei utila.

Sinuzita aspergilara

Aspergillus poate afecta si sinusurile, provocand sinuzita aspergilara. Reactia alergica este asociata cu simptome care dureaza de congestie nazala si poate duce la aparitia unor polipi nazali. Pentru tratarea conditiei se recurge la drenajul chirurgical, inclusiv indepartarea polipilor, observarea atenta a tratamentului pentru infectia bacteriana, administrarea de steroizi locali si / sau tratamente pe termen scurt cu steroizi orali si medicamente antifungice aplicate local.

Masa fungica apare in conditii similare cu ale aspergilomului. La cei cu sisteme imunitare normale, apar in mod frecvent congestia nazala, durerile cronice de cap sau disconfortul la nivelul fetei. Drenarea sinusurilor prin interventie chirurgicala remedieaza de obicei problema, cu exceptia cazurilor in care aspergillus a patruns in sinusuri adanc in interiorul craniului. Apoi, sinuzita aspergilara poate fi tratata cu succes cu ajutorul medicamentelor antifungice si a operatiei.

Cazuri grave ale sinuzitei aspergilare

Cand pacientii au sistem imunitar afectat – de exemplu, din cauza leucemiei sau in urma unui transplant de maduva osoasa – sinuzita aspergilara produce simptome mai grave. In aceste cazuri, sinuzita este, de fapt, o forma de aspergiloza invaziva. Printre simptome se numara febra, dureri faciale, secretii nazale si dureri de cap.

Cand trebuie sa mergeti la doctor

Daca aveti astm sau fibroza chistica, mergeti la medic de fiecare data cand observati o modificare a respiratiei. Aceasta problema nu trebuie sa fie cauzata neaparat de aspergiloza, insa este important ca dificultatile de respiratie sa fie evaluate.

Daca aveti un sistem imunitar slabit si dezvoltati o febra inexplicabila, o respiratie sau o tuse insotita de sange, solicitati asistenta medicala de urgenta. Tratamentul prompt este crucial in cazul aspergilozei invazive. In unele cazuri, tratamentul cu medicamente antifungice incepe imediat daca medicul suspecteaza ca este vorba despre aspergiloza, chiar inainte de efectuarea testelor de confirmare a diagnosticului.

Diagnostic

Diagnosticarea unui aspergilom sau a unei aspergiloze invazive poate fi dificila. Aspergillus este intalnit in toate mediile, insa este greu de diferentiat de alte ciuperci la microscop. Simptomele aspergilozei sunt, de asemenea, similare cu cele ale altor afectiuni pulmonare, cum ar fi tuberculoza.

Este posibil ca medicul sa foloseasca unul sau mai multe dintre urmatoarele teste pentru a descoperi cauza simptomelor:

Teste de imagistica

O radiografie toracica sau o scanare cu computerul tomograf (tomografie computerizata) – un tip de radiografie care produce imagini mai detaliate decat radiografiile conventionale – poate dezvalui o masa fungica (aspergilom), precum si semne caracteristice de invazie si aspergiloza bronhopulmonara alergica.

Testarea secretiei respiratorii (sputa)

In cadrul acestui test, un esantion din sputa pacientului este colorat cu o substanta si apoi este verificata prezenta filamentelor de aspergillus. Proba este apoi plasata intr-un mediu favorabil in care ciuperca se poate dezvolta. Daca aceasta incepe sa creasca, testul este declarat pozitiv.

Testarea tesutului si analize de sange

Testele de piele, sputa si sange pot fi de ajutor in confirmarea aspergilozei bronhopulmonare alergice. In cadrul testului de piele, o cantitate mica de antigen aspergillus este injectata in pielea antebratului. Daca sangele are anticorpi impotriva acestei ciuperci, o umflatura rosie tare va aparea la locul injectiei. Analizele de sange cauta niveluri ridicate ale anumitor anticorpi, ceea ce indica un raspuns alergic.

Biopsie

In unele cazuri, examinarea la microscop a unei probe de tesut din plamani sau sinusuri poate fi necesara pentru a confirma un diagnostic de aspergiloza invaziva.

Aspergiloza tratament

Tratamentele pentru aceasta infectie variaza in functie de tipul bolii. Printre remediile disponibile se numara:

Observarea

Aspergiloamele simple, deseori, nu au nevoie de tratament, iar, in majoritatea cazurilor, medicamentele nu sunt eficiente in tratarea acestor mase fungice. In schimb, aspergiloamele care nu provoaca simptome pot fi pur si simplu monitorizate indeaproape cu ajutorul unei radiografii toracice. Daca starea avanseaza, atunci pot fi recomandate medicamente antifungice.

Corticosteroizi orali

Scopul tratarii aspergilozei bronhopulmonare alergice este de a preveni agravarea astmului sau a fibrozei chistice existente. Cea mai buna modalitate de a face acest lucru este prin administrarea de corticosteroizi orali. Medicamentele antifungice singure nu au succes in cazul aspergilozei bronhopulmonare alergice, insa pot fi combinate cu corticosteroizi pentru a reduce doza de steroizi si pentru a imbunatati functia pulmonara.

Tratament antifungic

Aceste medicamente reprezinta tratamentul standard pentru aspergiloza pulmonara invaziva. Cel mai eficient tratament este un medicament antifungic mai nou, voriconazolul. O alta varianta este administrarea de Amfotericin B.

Toate medicamentele antifungice pot da nastere unor reactii adverse grave, printre care aparitia unor leziuni la nivelul rinichilor si ficatului. Interactiunile dintre medicamentele antifungice si alte medicamente sunt de asemenea frecvente.

Interventie chirurgicala

Deoarece medicamentele antifungice nu patrund foarte bine in aspergiloame, operatia de indepartare a masei fungice reprezinta prima si cea mai buna solutie atunci cand un aspergilom provoaca o hemoragie in plamani.

Embolizarea

Sangerarea pulmonara cauzata de un aspergilom poate fi oprita prin intermediul acestei proceduri. Un radiolog injecteaza o substanta printr-un cateter ghidat intr-o artera care alimenteaza o cavitate pulmonara in care un aspergilom cauzeaza pierderi de sange. Materialul injectat se intareste, blocand alimentarea cu sange in zona si oprind hemoragia. Acest tratament functioneaza temporar, insa sangerarea poate sa inceapa din nou.

Aspergiloza poate fi prevenita?

Expunerea la aspergillus este aproape imposibil de evitat, insa persoanele care au trecut printr-un transplant sau efectueaza chimioterapie, trebuie sa incerce sa stea cat mai departe de locurile in care este posibil contactul cu mucegaiul, cum ar fi santierele de constructie si cladirile in care sunt depozitate cereale. Cei cu un sistem imunitar slabit pot purta o masca pe fata pentru a evita expunerea la aspergillus si la alti agenti infectiosi din aer.

Referinte:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/aspergillosis/symptoms-causes/syc-20369619
2. https://www.healthline.com/health/aspergillosis
3. https://www.aspergillus.org.uk/what-is-asp