Ascita reprezinta o acumulare de lichid in abdomen. Aflati din materialul urmator ce inseamna, care sunt cauzele, simptomele si tratamentul in cazul acestei afectiuni.
Prin ascita se intelege acumularea de lichid in cavitatea abdominala, mai precis in peritoneu (membrana subtire care captuseste peretele cavitatii abdomenului si acopera organele cuprinse in aceasta cavitate).
Ascita, acumularea de lichid in abdomen, provoaca simptome care includ dificultati de respiratie din cauza presiunii asupra plamanilor, pierderea poftei de mancare, din cauza presiunii asupra stomacului si umflarea abdomenului. Multe boli si conditii afecteaza diferite sisteme si organe din corp si pot cauza ascita. Obiectivele tratamentului ar trebui sa includa masuri de ameliorare a simptomelor, impreuna cu identificarea si tratarea cauzei subiacente. Ascita poate fi un simptom al unei afectiuni usoare si tratabile sau a unei afectiuni foarte grave, chiar fatale.
In mod traditional, boala se imparte in doua tipuri: transudativa sau exudativa. Aceasta clasificare se bazeaza pe cantitatea de proteine gasita in lichid. Un sistem mai util a fost dezvoltat pe baza cantitatii de albumina din lichidul ascitic, comparativ cu albumina serica (albumina masurata in sange). Aceasta se numeste gradientul albumina ser-albumina ascita (GASA). Ascitele legate de hipertensiunea portala (ciroza, insuficienta cardiaca congestiva, Budd-Chiari) sunt in general mai mari de 1,1, iar ascitele produse din alte motive (ascita maligna, pancreatita) sunt mai mici de 1,1. Ascita carcinomatoasa este ascita de cauza canceroasa (ascita neoplazica). In acest caz, nodulii cancerosi blocheaza intestinele, producand astfel acumularea de lichid in abdomen.
Cand lichidul se acumuleaza in cavitatea pelvina, afectiunea poarta denumirea de ascita pelvina.
Ascita poate fi determinata de numeroase cauze. Astfel, marirea splinei pledeaza pentru o cauza hepatica (ciroza lichida) sau pentru o tromboza a venei porte. Asocierea unui revarsat pleural sau unei colectii de lichid in pleura poate sa arate originea cardiaca a ascitei. Totusi, ultimele manifestari pot fi determinate de cauze hepatice (prin hipoproteinemia ciroticului), de boli ale tesutului conjunctiv (boli de colagen sau colagenoze), de neoplasme cu metastaze difuze, de tumori ovariene (cu ascita si lichid in pleura – boala numita sindrom Meigs). Asocierea ascitei cu edeme periferice constituie o indicatie pentru existenta unei staze (cardiace sau pe vena cava) sau a unei severe hiperalbuminemii.
O alta cauza a ascitei este tuberculoza peritoneala. In acest caz, ascita este de obicei insotita de febra si semnele bolii de baza.
In tumorile metastazante apare ascita in care se palpeaza mase tumorale (carcinomatoza peritoneala).
Ciroza decompensata este definita ca o deteriorare acuta a functiei hepatice la un pacient cu ciroza si se caracterizeaza prin icter, ascita, encefalopatie hepatica, sindrom hepatorenal sau hemoragie variceala. Printre factorii declansatori obisnuiti ai cirozei hepatice decompensate se numara infectiile, hemoragia gastrointestinala (GI), consumul ridicat de alcool / hepatita asociata alcoolului sau leziunile hepatice induse de medicamente. Cu toate acestea, nu se gaseste nicio cauza specifica in aproximativ 50% din cazuri.
Ascita este de cele mai multe ori primul semn al decompensarii hepatice. In majoritatea cazurilor, pacientii sunt diagnosticati cu ciroza hepatica in momentul in care ascita este deja prezenta, iar afectiunea este deja intr-un stadiu avansat.
Din punct de vedere emotional, la nivelul ficatului se proiecteaza capacitatea fiintei umane de a asimila si de a accepta experientele traite, de orice natura, de a le adapta la propriul sistem de valori sau punct de vedere. Reactia fiecarui om este de a accepta sau respinge respectivele evenimente traite in functie de faptul daca ele sunt in concordanta cu acel punct de vedere sau nu. Deci, o functie hepatica normala implica o reactie emotionala de acceptare, toleranta, bunavointa iar opusul ei, tulburari la nivelul acestui organ, implica respingere, manie, agresivitate, intoleranta.
Cresterea volumului abdomenului este uneori confundata de bolnavi cu obezitatea (crestere rapida in greutate). Desi ascita este saraca in simptome, acestea il aduc totusi pe bolnav la medic si ofera date importante pentru diagnostic, fiind in relatie cu cauza primara a bolii.
Trebuie facuta deosebirea dintre ascita si cresterea volumului abdomenului prin obezitate, graviditate, chisturi abdominale, distensia vezicii urinare sau distensia gazoasa a stomacului.
Prezenta ascitei se pune in evidenta destul de simplu, punand o mana pe abdomen si percutand abdomenul cu cealalta, la o oarecare distanta. Daca exista lichid, percutia se simte la mana ce sta pe abdomen (semnul valului).
Ascita poate fi insotita si de alte semne, ca de exemplu aparitia unei circulatii venoase superficiale pe flancurile abdomenului (circulatie colaterala), ca in cazul cirozei.
Ascita poate fi prezenta mai ales la persoanele care prezinta urmatorii factori de risc:
Instalarea ascitei, mai ales la cirotici, este precedata de obicei de meteorism abdominal (balonare severa) si exista un vechi dicton medical care spune ca „vantul precede ploaia”.
Indata ce bolnavul observa o marire a abdomenului, cu sau fara jena dureroasa, solitara sau corelata cu aparitia edemelor, a unor simptome respiratorii sau generale (febra), trebuie sa se prezinte la medic, care va examina prin punctie abdominala lichidul de ascita.
Lichidul ascitic poate sa aiba aspect limpede galbui in ciroze si staze cardiace, hemoragie in carcinomatoze, tulbure albicios (chilos) in ascite date de compresiunea unor tumori pe canalul toracic.
Lichidul ascitic poate fi sarac in proteine (numit transsudat, in ciroza si stenoza cardiaca) sau bogat in proteine (ca in cancere, infectii, tuberculoza). De multe ori, se pot gasi celule canceroase in lichidul de ascita. Mare parte a ascitelor sunt de natura cirotica si sunt produse de hipertensiunea portala.
Probele de lichid ascitic sunt trimise frecvent la laborator pentru analiza. Desi cauza principala a ascitei este adesea considerata a fi evidenta din punct de vedere clinic, este important sa se stabileasca un diagnostic concret si definitiv. Valoarea numarului de celule si a culturii bacteriene a fluidului ascitic nu este contestata, insa rolul testarii biochimice este mai putin clar. Utilizarea proteinelor totale in lichid ascitic pentru a incerca sa clasifice fluidele ascitice fie ca exudat, fie ca transudat, a contribuit la acest lucru. Utilizarea gradientului albuminei din ser/ albuminei din lichid pentru a diferentia ascitele cauzate de hipertensiunea portala de ascitele din alte cauze ofera o abordare mai buna privind diagnosticul. Recomandam ca gradientul albuminei din ser sa fie efectuat de laboratoare ca test de prima linie si sa fie furnizate apoi rapoarte care sa fie interpretate de specialisti. Testele suplimentare trebuie sa se limiteze la intrebari specifice de diagnosticare si necesita o stransa colaborare intre laborator si medic.
Abordarea terapeutica a ascitei trebuie sa tina cont de cauza producerii ei, fie ca este vorba de ciroza hepatica, hepatita acuta alcoolica, sindromul Budd-Chiari, cancerul primitiv al ficatului, tumorile maligne intraperitoneale sau tuberculoza peritoneala.
Tratamentele pentru ascita includ:
In paracenteza abdominala, un ac este folosit pentru a elimina un esantion de lichid, sau pentru a drena o acumulare anormala de lichid. Indepartarea lichidului este de multe ori benefica, ajutand la usurarea respiratiei si ameliorarea simptomelor de disconfort, dar este crucial sa fie gasita si tratata cauza principala a ascitei.
Extract din muguri de alun – antiscleros cu actiune polivalenta pe tesutul hepatic (si pulmonar), permitand refacerea elasticitatii acestuia. Acest gemoderivat este indicat ca adjuvant in ciroza hepatica, hepatite virale si cronice, hepatopatie alcoolica si complicatiile acestora. Se administreaza 50 picaturi diluate in 100 ml apa, de 3 ori pe zi, inaintea meselor principale.
Administrarea produselor apicole (propolis, pastura, miere de albine, polen, apilarnil), dar in special polenul in amestec cu miere, este eficienta in vindecarea patologiilor hepatice, rezultatele fiind vizibile in 3-4 saptamani. O cura dureaza circa 3-4 luni.
In primul rand, dieta trebuie sa fie hipercalorica, hipoprotidica, normo-hiperglucidica si normo-hiperlipidica.
Ascita nu poate fi prevenita, dar cu toate acestea se poate reduce riscul de a face aceasta afectiune prin protejarea mai ales a ficatului. Cateva masuri simple ar putea fi:
Referinte: