Arteriopatia obliteranta este o boala caracterizata printr-o circulatie sanguina redusa in membrele inferioare. Aflati mai multe despre arteriopatia obliteranta din materialul urmator.
Arteriopatia obliteranta (denumita si boala arteriala periferica) este o problema circulatorie frecventa in care arterele ingustate reduc fluxul de sange catre membre.
Cand dezvoltati arteriopatie obliteranta, extremitatile – de obicei picioarele – nu primesc suficient sange pentru a tine pasul cu cererea. Acest lucru provoaca aparitia unor simptome, mai ales dureri de picioare in timpul mersului (claudicatie).
Boala arteriala periferica poate fi, de asemenea, un semn al unei acumulari mai mari de depozite grase in artere (ateroscleroza). Aceasta afectiune poate reduce circulatia sangelui catre inima si creier, precum si catre picioare.
De multe ori, arteriopatia periferica poate fi combatuta prin renuntarea la tutun, prin exercitii fizice si cu ajutorul unei diete sanatoase.
Se estimeaza ca 8,5 milioane de persoane din Statele Unite sufera de arteriopatie obliteranta, afectand aproximativ 12-20% dintre americanii de peste 60 de ani.
Boala arteriala periferica este un factor de risc major pentru infarct si accident vascular cerebral. BAP este mai frecventa in randul afro-americanilor decat printre alte grupuri rasiale, iar barbatii sunt putin mai predispusi decat femeile sa dezvolte aceasta afectiune.
Cele doua tipuri principale de arterita obliteranta sunt arteriopatia obliteranta functionala si arteriopatia obliteranta organica.
Cei care sufera de forma functionala a bolii nu au nicio deteriorare fizica a structurii vaselor de sange. In schimb, vasele se largesc si se ingusteaza ca raspuns la alti factori, precum semnalele trimise de creier si schimbarile de temperatura. Ingustarea determina scaderea fluxului de sange.
Forma organica implica modificari in structura vaselor de sange, cum ar fi inflamatia, formarea placilor de aterom si deteriorarea tesuturilor.
Boala arteriala periferica este in majoritatea cazurilor provocata de ateroscleroza. Aceasta se manifesta prin acumularea de depozite grase (placi) pe peretii arterelor, reducandu-se astfel fluxul de sange.
Desi discutiile despre ateroscleroza se concentreaza de obicei asupra inimii, boala poate afecta de multe ori arterele intregului organism. Atunci cand ateroscleroza se formeaza in arterele care alimenteaza membrele cu sange, aceasta provoaca arteriopatie obliteranta.
Mai putin frecvent, boala arteriala periferica poate fi cauzata si de inflamarea vaselor de sange, vatamarea membrelor, o anatomie neobisnuita a ligamentelor sau a muschilor sau expunerea la radiatii.
Factorii care pot creste riscul de dezvoltare a arteriopatiei obliterante sunt:
Persoanele care fumeaza sau sufera de diabet au cel mai mare risc de a dezvolta o arteriopatie obliteranta din cauza fluxului sanguin redus.
Expertii spun ca aproximativ jumatate dintre persoanele care sufera de arteriopatie obliteranta nu stiu ca au aceasta afectiune din cauza faptului ca multe dintre ele nu au simptome. Printre posibilele simptome se numara:
Unele dintre testele pe care medicul le poate efectua pentru a diagnostica arteriopatia obliteranta sunt:
Medicul poate descoperi unele semne ale arteriopatiei obliterante in timpul unei examinari fizice, cum ar fi un puls slab sau absent sub o zona ingustata a arterei, sunete specifice in artere care pot fi auzite cu ajutorul unui stetoscop, anumite rani care se vindeca greu in zona in care fluxul de sange este restrictionat si scaderea tensiunii arteriale la nivelul membrului afectat.
Acesta este un test utilizat in mod normal pentru diagnosticarea bolii arteriale periferice. Acest test compara tensiunea arteriala din glezna cu presiunea arteriala din brat.
Pentru a stabili valoarea tensiunii arteriale, medicul foloseste un dispozitiv obisnuit de verificare a tensiunii arteriale si un dispozitiv special cu ultrasunete pentru a evalua tensiunea arteriala si fluxul.
Aceste masuratori pot fi facute inainte si imediat dupa efectuarea unor exercitii fizice pentru a afla cat de ingustate sunt arterele in timpul mersului.
Tehnicile speciale de imagistica cu ultrasunete, cum ar fi ecografia Doppler, il pot ajuta pe medic sa evalueze fluxul de sange prin vene si sa identifice care sunt arterele blocate sau ingustate.
Cu ajutorului unui colorant (substanta de contrast) injectat in vasele de sange, acest test ii permite medicului sa vizualizeze in timp real fluxul de sange prin artere. Medicul poate astfel sa urmareasca fluxul materialului de contrast cu ajutorul tehnicilor imagistice, cum ar fi radiografia, angiografia prin rezonanta magnetica (ARMN) sau angiografia prin tomografie computerizata (ACT).
Angiografia prin cateterizare este o procedura mai invaziva care implica ghidarea unui cateter printr-o artera din zona inghinala catre zona afectata si injectarea colorantului in acest fel. Desi este invaziv, acest tip de angiografie permite diagnosticarea si tratarea bolii in acelasi timp. Dupa gasirea zonei ingustate a unui vas de sange, medicul o poate largi prin introducerea si extinderea unui balon minuscul sau prin administrarea de medicamente care imbunatatesc fluxul sanguin.
Cu ajutorul analizelor de sange poate fi masurat nivelul colesterolului si al trigliceridelor si poate fi verificata prezenta diabetului.
Pentru a reduce riscul de atac de cord si accident vascular cerebral, medicul va poate prescrie statine, care sunt medicamente pentru scaderea colesterolului.
In cazul pacientilor cu arteriopatie obliteranta, obiectivul este de a reduce colesterolul lipoproteinelor cu densitate mica (LDL), colesterolul ”rau”, la mai putin de 100 miligrame pe decilitru (mg / dL) sau 2,6 milimoli pe litru (mmol / L) . Acesta trebuie redus si mai mult daca aveti si alti factori de risc majori pentru atac de cord si accident vascular cerebral, in special diabet sau fumat neintrerupt.
Daca aveti, de asemenea, hipertensiune arteriala, medicul va poate prescrie medicamente care sa o reduca.
Obiectivul tratamentului pentru hipertensiune arteriala este de a o reduce pana la valoarea de 130/80 mm Hg. Aceasta este valoarea optima pentru toate persoanele care sufera de boli coronariane, diabet sau boli renale cronice. Atingerea pragului maxim de 130/80 mm Hg este, de asemenea, obiectivul pentru adultii sanatosi cu varsta de 65 de ani sau mai mari si pentru persoanele sanatoase mai mici de 65 de ani, dar cu un risc de 10% sau mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare in urmatorii 10 ani.
Daca aveti si diabet, este cu atat mai important sa va mentineti sub control nivelul glicemiei (glucozei). Intrebati-l pe medic in ce parametri trebuie sa mentineti glicemia si ce masuri trebuie sa luati pentru a reusi acest lucru.
Arteriopatia obliteranta este caracterizata, practic, de un flux de sange redus catre membre. De aceea este important sa va imbunatatiti circulatia sanguina. Medicul va poate recomanda sa luati zilnic aspirina sau un alt medicament care are acelasi rol, cum ar fi clopidogrel.
Medicamentul numit cilostazol creste fluxul de sange in membre, atat prin subtierea sangelui, cat si prin largirea vaselor de sange. Ajuta in mod specific la tratarea simptomelor claudicatiei, cum ar fi durerea de picioare, pentru persoanele care sufera boala arteriala periferica. Printre reactiile adverse frecvente ale acestui medicament se numara cefaleea si diareea.
O alternativa la cilostazol este pentoxifilina. Reactiile adverse ale acestui medicament sunt rare, insa este mai putin eficient decat cilostazolul.
In unele cazuri, angioplastia sau interventia chirurgicala pot fi necesare pentru a trata boala arterei periferice care cauzeaza claudicatie:
In cadrul acestei proceduri, un tub gol (cateter) este introdus printr-un vas de sange catre artera afectata. Acolo, un balon mic aflat in varful cateterului este umflat pentru a redeschide artera, intinzand, in acelasi timp, artera deschisa cu scopul de a spori circulatia sanguina.
De asemenea, medicul poate introduce si un stent in artera pentru a o mentine deschisa. Aceasta este aceeasi procedura pe care medicii o folosesc pentru a deschide arterele inimii.
Medicul poate crea un bypass folosind un vas de sange preluat dintr-o alta parte a corpului sau un vas de sange sintetic special conceput. Aceasta tehnica ii permite sangelui sa curga prin artera blocata sau ingustata.
Daca circulatia printr-o artera este blocata de un cheag de sange, medicul poate injecta in artera un medicament care dizolva cheagul.
Pe langa medicamente sau interventii chirurgicale, cel mai probabil, doctorul va recomanda un program de antrenamente supravegheate pentru ca pacientul sa poata sa mearga cat mai mult pe jos fara sa fie afectat de dureri. Exercitiile fizice obisnuite imbunatatesc simptomele arteriopatiei obliterante in mai multe feluri. Cu ajutorul lor, corpul incepe sa foloseasca oxigenul cat mai eficient.
Dacă boala arteriala periferica este cauzată de acumularea de plăci în vene (ateroscleroza), riscați să dezvoltați:
Această afecțiune debuteaza ca o rana deschisă care nu se vindecă, o leziune sau o infecție la nivelul picioarelor. Ischemia critică a membrelor apare atunci când astfel de leziuni sau infecții progresează și provoacă moartea țesuturilor (gangrena), uneori necesitând amputarea membrului afectat.
Ateroscleroza care cauzează semnele și simptomele arteriopatiei obliterante nu se limitează doar la picioare. Depozitele de grăsime se acumulează și în arterele care alimenteaza inima și creierul cu sânge.
Referinte: