Hepatita A este o infectie hepatica extrem de contagioasa cauzata de virusul hepatitei A. Aflati mai multe despre aceasta maladie din materialul urmator.
Hepatita A, numita si boala mainilor murdare, este o boala infecto-contagioasa a ficatului produsa de virusul hepatic A, care poate duce la deteriorarea si chiar distrugerea celulelor hepatice.
Hepatita virala A este o infectie a ficatului, extrem de contagioasa, cauzata de virusul hepatitei A. Se mai numeste si hepatita epidemica, deoarece apare in focare epidemice sau epidemii, mai ales la copii.
Modalitatea de infectare cu virusul hepatic tip A este prin alimente sau apa contaminata cu materii fecale de la o persoana bolnava, sau prin contactul apropiat cu cineva care este deja infectat. Cazurile usoare de hepatita A nu necesita tratament, iar cei mai multi pacienti se recupereaza complet, fara nicio leziune hepatica permanenta. Comparativ cu hepatita B si hepatita C, infectia cu virusul hepatic A nu provoaca boli cronice la nivelul ficatului.
Practicarea unei igiene riguroase – inclusiv spalarea pe maini de mai multe ori in timpul zilei – este una dintre cele mai bune metode de protejare impotriva hepatitei A. Exista si vaccinuri eficiente pentru acest tip de hepatita. Acestea sunt disponibile mai ales pentru persoanele care prezinta risc mare de contaminare.
Hepatita A apare in urma infectarii cu virusul hepatic A. Virusul hepatitei este, de obicei, preluat atunci cand o persoana ingereaza cantitati mici de materii fecale contaminate prezente in alimente sau apa. Virusul infecteaza celulele hepatice, cauzand inflamatie si afectand functiile ficatului, ajungandu-se la semnele si simptomele hepatitei A.
Virusul hepatitei A poate fi transmis in mai multe moduri, cum ar fi:
Din punct de vedere emotional, la nivelul ficatului se proiecteaza capacitatea fiintei umane de a asimila si de a accepta experientele traite, de orice natura, de a le adapta la propriul sistem de valori sau punct de vedere. Reactia fiecarui om este de a accepta sau respinge respectivele evenimente traite in functie de faptul daca ele sunt in concordanta cu acel punct de vedere sau nu. Deci, o functie hepatica normala implica o reactie emotionala de acceptare, toleranta, bunavointa iar opusul ei, tulburari la nivelul acestui organ, implica respingere, manie, agresivitate, intoleranta.
Primele semne si simptome de hepatita A apar de obicei dupa o perioada de incubatie de la 14 pana la 28 de zile. Aceste semne si simptome de hepatita A pot fi:
Semnele si simptomele hepatitei A se mentin, de cele mai multe ori, pe o perioada mai mica de doua luni, iar perioada maxima de manifestare a lor poate merge pana la sase luni. Nu toata lumea care se imbolnaveste de hepatita A dezvolta semne sau simptome clare. La copiii mari, simptomele de hepatita pot fi confundate cu cele ale unei enteroviroze. In schimb, la adulti semnele de boala sunt mult mai severe, 70% dintre ei facand icter.
Daca ati fost expus infectarii cu virusul hepatitei A, se poate preveni infectia prin administrarea unui vaccin hepatic A sau facand tratament cu imunoglobuline in termen de doua saptamani de la expunere. Adresati-va medicului in vederea administrarii unui vaccin hepatic A in cazul in care:
Diagnosticul pozitiv de hepatita infectioasa A se bazeaza pe anamneza, examenul clinic si rezultatele de laborator.
Analize hepatita A
Anamneza epidemiologica da informatii despre contactul cu persoane bolnave de hepatita A din familie sau anturaj, varsta, provenienta alimentelor consumate, metoda prepararii, apa consumata etc.
La examenul clinic se observa prezenta simptomelor de intoxicatie, dispepsie, modificarile de temperatura, icterul si se palpeaza abdomenul (pentru hepatomegalie etc).
Testele enzimatice pun in evidenta leziunile celulare hepatice care elibereaza in sange o serie de enzime. Cele mai sensibile enzime sunt alaninaminotransferaza si frunctuozomonofosfataldoloza care au valori normale in sange de 0.75 mmoli/l/ora, respectiv 2u%. In cazul hepatitelor virale A, aceste valori cresc de 8-10 ori.
In cazul copiilor mai mici de 6 ani, simptomele de hepatita A sunt absente si doar 10-15% dintre ei dezvolta icter.
In cele mai multe cazuri, nu se acorda niciun tratament specific pentru hepatita acuta. De obicei, sistemul imunitar al copilului reuseste sa lupte si sa elimine virusul infectant. Medicul pediatru va va recomanda o ingrijire a copilului, care poate include odihna, o dieta echilibrata si o multime de fluide.
Nu-i dati copilului acetaminofen fara sa luati legatura cu pediatrul. Exista riscul de toxicitate, deoarece ficatul nu functioneaza la capacitate maxima. Medicul poate dori, de asemenea, sa reevalueze dozajul altor medicamente pe care micutul le ia. Este posibil ca acestea sa fie ajustate din cauza faptului ca ficatul nu mai poate sa gestioneze la fel de bine dozele actuale.
Tratamentul pe care trebuie sa il urmeze pacientul este igienico-dietetic si medicamentos.
Pacientul bolnav de hepatita A are nevoie de odihna si repaus fizic si intelectual o perioada de 2-3 luni, in care este necesara odihna 10 ore pe zi. Dupa aceasta perioada, activitatea se poate relua gradat, ajungandu-se dupa aproximativ 9-10 luni la o activitate ce implica un consum de energie normal.
Regimul alimentar trebuie sa fie adaptat hepatitei tip A. Astfel, este nevoie de aport important de calorii, celuloza, glucide, vitamine din fructe si legume proaspete, proteine, grasimi vegetale (in cantitati mici), lichide (ceaiuri, compoturi, sucuri natural de fructe, iaurturi proaspete etc), oua fierte moi sau ochiuri in apa, carne slaba etc. Dupa perioada de convalescenta de 3 luni, se poate trece la un regim alimentar complet, dar in continuare se exclud alimentele prajite, grasimile animale (sunca), carnea si produsele de porc sau oaie, mezelurile, conservele, muraturile, branzeturile fermentate, sosurile, condimentele picante, produsele de cofetarie, alcoolul, cafeaua etc., o perioada de pana la un an.
Acesta se adapteaza in functie de evolutia bolii. Astfel, in cazul tulburarilor dispeptice se administreaza tratament cu Metoclopramid, Emetiral, Clordelazin sau Torecan. La pacientii cu varsaturi, deshidratati, se recomanda perfuzii cu solutii glucozate sau saline ori acizi aminati. Heparina sau Trombostop sunt administrate in caz de coagulare intravasculara.
Cazurile de hepatita A care au o evolutie prelungita se trateaza cu Mecopar, Metaspar, Aspatofort, Silimarina sau Trofopar.
Extract din muguri de alun – antiscleros cu actiune polivalenta pe tesutul hepatic (si pulmonar), permitand refacerea elasticitatii acestuia. Acest gemoderivat este indicat ca adjuvant in ciroza hepatica, hepatite virale si cronice, hepatopatie alcoolica si complicatiile acestora. Se administreaza 50 picaturi diluate in 100 ml apa, de 3 ori pe zi, inaintea meselor principale.
Administrarea produselor apicole (propolis, pastura, miere de albine, polen, apilarnil), dar in special polenul in amestec cu miere, este eficienta in vindecarea patologiilor hepatice, rezultatele fiind vizibile in 3-4 saptamani. O cura dureaza circa 3-4 luni.
Un numar mic de persoane cu hepatita A pot continua sa aiba semne si simptome de boala o perioada mai lunga decat este normal. Pentru acesti oameni, simptomele pot disparea si apoi reaparea peste cateva saptamani. Totusi, aceasta forma de infectie cu hepatita A nu este mai grava decat o hepatita A cu manifestari obisnuite.
In cazuri rare, hepatita A poate provoca insuficienta hepatica acuta, care este o pierdere a functiei hepatice ce debuteaza brusc. Persoanele cu cel mai mare risc pentru aceasta complicatie sunt cei cu boli hepatice cronice si adultii in varsta. Insuficienta hepatica acuta necesita spitalizare pentru monitorizare si tratament. In unele cazuri, persoanele cu insuficienta hepatica acuta pot avea nevoie de un transplant de ficat.
Riscul de imbolnavire cu virusul hepatic A este crescut daca:
Vaccinul hepatitei A poate preveni cu succes infectia cu virusul hepatic A. Acesta se administreaza in doua doze – vaccinare initiala, urmata de o a doua doza, sase luni mai tarziu.
Se recomanda ca urmatoarele persoane sa primeasca vaccinul hepatic A:
Referinte: