Depresia – cauze, simptome, tratament

Depresia este o tulburare afectiva care se caracterizeaza prin alterarea reglarii dispozitiei, comportamentului si a functiei afective. Mai multe despre aceasta cumplita maladie puteti afla din materialul urmator.

Cuprins:

1. Definitie
2. Tipuri de depresie
3. Incidenta depresiei in lume si in Romania
4. Cauze si factori de risc
5. Simptome
6. Diagnostic
7. Tratament
8. Sfaturi importante pentru a scapa de depresie

Definitie

”Nu mai vreau sa traiesc”, ”mi-e greu sa ma ridic din pat”, ”mi-e greu sa-mi fac ceva de mancare”! Suna cunoscut, nu-i asa? Acestea sunt doar cateva dintre problemele cu care se confrunta un depresiv in fiecare zi. Depresia este una dintre cele mai teribile maladii, aceasta facand anual sute de mii de victime.

Depresia se deosebeste cu totul de deprimare si poate fi asociata cu alte afectiuni medicale, poate aparea din cauza unor evenimente stresante, triste sau fara o cauza cunoscuta. Depresia majora este definita ca o stare depresiva zilnica ce persista minimum 2 saptamani. Un episod poate fi caracterizat prin: tristete, indiferenta, iritabilitate, insomnie, scaderea poftei de mancare, slabire, scaderea energiei si a capacitatii de concentrare, oboseala, sentimente de rusine si vinovatie, dificultate in luarea deciziilor, iritabilitate, ganduri legate de moarte, scaderea profunda a capacitatii de a se bucura de toate activitatile placute, probleme sexuale. Aceste semne pot sa apara si sezonier, cel mai frecvent toamna si iarna, fiind vorba de o depresie sezoniera.

Tipuri de depresie

Exista mai multe tipuri de depresie, clasificarea acestora fiind facuta in functie de simptome si severitatea acestora.

• Tulburarea depresiva persistenta este deseori numita si depresie usoara. O persoana diagnosticata cu aceasta afectiune va avea simptome enumerate mai sus timp de aproximativ 2 ani. De obicei, isi pot gestiona viata de zi cu zi, dar cu putina distractie sau bucurie.
• Depresia profunda este reprezentata de dispozitii foarte proaste, ceea ce poate duce la ganduri suicidare.
• Distimia (sau depresia nervoasa) este mai putin severa si are mai putine simptome decat depresia majora. In cazul distimiei, simptomele depresiei pot persista o perioada lunga de timp, adesea de doi ani sau mai mult. Cei care sufera de disthimie pot, de asemenea, sa experimenteze perioade de depresie majora – uneori numita „depresie dubla”.
• Tulburarea afectiva sezoniera este adesea declansata in zilele mai scurte de toamna si de iarna. Lipsa de lumina solara si schimbarea tiparelor de somn pot contribui la dezvoltarea aceastei conditii.

Care este cel mai intalnit tip de depresie

• Depresia reactiva este tipul cel mai frecvent intalnit de depresie, mai ales in aceasta societate in care traim si in acest secol in care parca rezistenta la stres a scazut, iar noi, ca persoane, am devenit extrem de vulnerabili la factorii ce pot determina aparitia acestei afectiuni. Depresia endogena este acel tip de depresie care are ca si cauza factorii biologici, ereditari. In schimb, depresia reactiva este determinata de factori psihosociali, de un eveniment traumatic, dificil prin care persoana trece la un moment dat in viata. Debutul simptomatologiei in depresia reactiva nu se produce intotdeauna imediat dupa actiunea factorului favorizant sau in proximitatea acestuia. De cele mai multe ori se intampla ca depresia reactiva sa debuteze la o perioada variabila de la actiunea factorului cauzator, frecvent prin efect cumulativ.
• Depresia perinatala (sau depresia postpartum) poate afecta femeile in timpul si dupa sarcina. Aceasta depresie poate fi usoara sau majora.
• Tulburarea disforica premenstruala este o forma severa a sindromului premenstrual, cunoscut in general sub numele de SPM.
• Tulburarea bipolara poate implica simptome de depresie usoara sau majora. Cu toate acestea, aceste simptome apar inainte sau dupa o perioada de activitate si energie ridicata, care este clasificata ca o stare maniacala sau hipomaniacala.

Incidenta depresiei in lume si in Romania

Depresia afecteaza peste 121 de milioane de persoane in lume. Numai in Europa se estimeaza ca sunt aproape 50 de milioane de oameni care sufera de aceasta boala. Va prezentam un tur de orizont al acestei boli cu cele mai recente date statistice.

• Boala silentioasa si subdiagnosticata, depresia este o tulburare mult mai frecventa decat se crede. In Romania, desi nu exista studii epidemiologice cu privire la incidenta depresiei, se estimeaza ca aproape 10% din populatie sufera tulburari de tip depresiv, potrivit Asociatiei Romane de Psihiatrie si Psihoterapie (ARPP).
• In lume, 121 de milioane de persoane sufera de depresie. In 2020, depresia va deveni prima cauza de invaliditate la nivel mondial, dupa bolile cardiovasculare, indiferent de varsta sau sex, potrivit estimarilor facute de Organizatia Mondiala a Sanatatii. In prezent, deja, depresia reprezinta a doua cauza de invaliditate in lume pentru persoanele de varsta activa (15-44 de ani).
• Depresia nu este o stare de rau temporara, ci o suferinta psihica intensa, care se instaleaza in timp si poate deveni cronica. Tulburarile de dispozitie sunt multiple si se manifesta in general mai mult de doua saptamani, astfel incat sunt considerate de natura depresiva. Starea depresiva antreneaza izolarea persoanelor afectate si reprezinta un handicap in viata de zi cu zi.

depresia

Riscul de suicid, o realitate dura

• Tulburarile depresive pot conduce la suicid. Se estimeaza ca 850.000 de persoane isi pun capat zilelor anual in lume (date din 2010).
• Depresia este o boala care se poate vindeca, insa cu conditia de a fi diagnosticata si tratata corect si la timp. Din pacate, doar 25% dintre pacienti beneficiaza de tratament. Frica si ideile preconcepute impiedica in majoritatea cazurilor pacientii de a se prezenta la medic pentru a solicita ajutorul. Totusi, eficienta tratamentelor (antidepresive sau psihoterapie) este garantata in 60-80% din cazuri. Tratamentul se adreseaza cauzei depresiei – dezechilibrul biochimic la nivelul sistemului nervos central – si nu efectului, de aceea persoanele afectate nu au de ce sa se teama de adresarea catre un medic specialist psihiatru.

Cauze si factori de risc

Nu exista doar o singura cauza ce conduce la depresie. Este vorba de o boala complexa, ce poate aparea ca rezultat al unor multiple cauze. Pentru unii, depresia poate surveni in urma pierderii persoanei iubite sau apropiate, sau dupa diagnosticarea unue boli foarte grave. Pentru altii, depresia poate aparea pur si simplu ca urmare a prezentei depresiei in sanul familiei sau in mediul apropiat.

Factori de risc

Primii zece factori stresori in viata unui individ sunt in ordine descrescatoare ca intensitate:

• decesul sotului/sotiei
• divortul
• decesul unui membru apropiat al familiei
• separarea maritala
• ranirea sau boala personala severa
• pierderea locului de munca
• condamnarea la inchisoare
• decesul unui prieten apropiat
• sarcina
• reajustarea in afaceri

Moartea unui parinte

Moartea unui parinte este un eveniment crucial si uneori devastator in viata unui copil – depresia la copii. Multi copii pot sa revina la un regim normal de viata abia in cateva saptamani. In cazul altora, insa, poate persista efectul unei rani nevindecate de-a lungul intregii copilarii si maturitati. De ce un copil face fata mortii unui parinte si altul nu poate, depinde partial de modul in care i s-a vorbit copilului despre moarte si de modul in care restul familiei accepta moartea.

Fiti atenti la semnele fizice ale doliului si suferintei, de tipul incapacitatii de a dormi, modificarilor in modul in care mananca sau de tipul comportamental regresiv.

Ce semne prezinta un copil care si-a pierdut parintele

Initial, copiii pot nega realitatea mortii, pot fi maniosi sau pot sa se manifeste rebel. Ei pot, de asemenea, sa-si reprime sentimentele legate de pierderea suferita. Cei ce ingrijesc copilul trebuie sa-l incurajeze pe acesta sa-si impartaseasca sentimentele, atat cat se poate sa o faca. Permiteti accesul in casa a prietenilor copiilor. Prietenii pot fi sprijin, iar faptul ca prietenii vor afla de moarte ii va face pe copii sa realizeze mai exact pierderea pe care au suferit-o.

Copiii au capacitatea remarcabila de adaptare. Schimbarile pe care le observa ei insisi, in lumea inconjuratoare si la cei din jur reprezinta un izvor nesfarsit de evenimente care trebuie asimilate. Indiferent daca sentimentele recente sunt bune sau rele, copiii reusesc, de obicei, sa strabata evenimentele de viata, chiar pe cele care par nedrepte si nerezonabile ca de exemplu moartea unui parinte iubit.

Facebook, sursa de depresie

Cei care petrec cel mai mult timp pe Facebook se simt nefericiti si uneori chiar deprimati. Aflati in continuare de ce? Nu starea de depresie ii impinge pe utilizatori sa se conecteze la retele de socializare, ci chiar utilizarea Facebook-ului are un impact negativ asupra starii psihice. La aceasta concluzie, publicata in revista Plos One, a ajuns o echipa de cercetatori de la Universitatea din Michigan.

Simptome

Oricui i se poate intampla sa se simta trist din cand in cand. De obicei, asemenea stari de tristete sau disperare trec de la sine pe masura ce situatiile care le-au creat dispar sau pe masura ce dumneavoastra invatati sa le faceti fata

Uneori, totusi, stresul vietii poate duce la depresie.In acest caz, tristetea si disperarea nu trec, ba chiar se pot agrava.Evenimente obisnuite in anii maturitatii, de exemplu, dificultatile de la serviciu, crizele familiale, grija pentru parintii in varsta, pot declansa depresia. In anii batranetii, pierderea partenerului de viata, schimbarile fizice sau pensionarea sunt frecvent asociate cu depresia.

Semne fizice si psiho-emotionale

Simptomele psiho-emotionale si semnele fizice ale depresiei constau, de cele mai multe ori, in cateva din urmatoarele:

• tristete persistenta
• iritabilitate
• anxietate
• pierderea interesului si placerii in viata
• neglijarea responsabilitatilor personale sau a igienei personale
• modificari ale obiceiurilor alimentare
• modificarea ritmului de somn, in special trezirea la mijlocul noptii
• oboseala sau pierderea energiei
• scaderea puterii de concentrare, atentiei si memoriei
• variatii mari ale starii de dispozitie
• sentimente de neajutorare, lipsa de speranta, lipsa de valoare sau vinovatie
• gandire negativa permanenta
• simptome fizice ce nu raspund la tratament
• consum crescut de alcool sau de droguri
• ganduri legate de moarte sau sinucidere

Diagnostic

Cea mai frecventa intrebare cu care se confrunta un medic psihiatru atunci cand are in fata o persoana diagnosticata cu depresie este: ”Depresia asta de unde vine? Am provocat-o eu? O sa treaca vreodata?”.

Primul pas pentru a obtine un tratament adecvat este diagnosticul precis, care necesita o evaluare fizica si psihologica completa pentru a determina daca persoana sufera de depresie si, daca da, ce tip. Efectele secundare ale anumitor medicamente, precum si unele afectiuni medicale pot include simptome de depresie. Prin urmare, medicul examinator ar trebui sa excluda aceste posibilitati in urma unor intrebari, unei examinari fizice si unor teste de laborator.

O evaluare aprofundata a diagnosticului include un istoric complet al simptomelor pacientului:

• Cand au aparut simptomele si in ce circumstante?
• De cat timp dureaza aceste simptome?
• Cat de severe sunt simptomele?
• Au aparut simptomele inainte si, daca da, au fost tratate, ce tratament a fost administrat? A fost acesta eficace?

De obicei, medicul intreaba daca persoana in cauza consum alcool si droguri si daca s-a gandit vreodata la moarte sau sinucidere. In plus, pacientii pot fi intrebati daca alti membri ai familiei au avut o boala depresiva si daca au fost tratati, ce tratamente au primit si care au fost eficiente. Profesionistii devin din ce in ce mai constienti de importanta explorarii diferentelor culturale potentiale in modul in care persoanele cu depresie experimenteaza, inteleg si exprima depresia, pentru a evalua si trata in mod corespunzator aceasta conditie.

Alte tipuri de examinare

Pentru a pune un diagnostic e nevoie, de asemenea, de o examinare a starii mentale pentru a determina daca discursul pacientului, modelul de gandire sau memoria au fost afectate, asa cum se intampla adesea in cazul unei boli depresive.

Astazi nu exista teste de laborator, de sange sau radiografii care sa poata diagnostica o tulburare mentala. Chiar si CT-ul sau RMN-ul, care pot ajuta la diagnosticarea altor tulburari neurologice, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau tumorile cerebrale, nu pot detecta schimbarile subtile si complexe ale creierului afectat de o boala psihica. Cu toate acestea, aceste tehnici sunt in prezent utile pentru excluderea prezentei unui numar de tulburari fizice si a cercetarii privind sanatatea mintala si, probabil, in viitor, acestea vor fi utile si pentru diagnosticarea depresiei.

depresia

Tratament

Depresia constituie o problema de sanatate publica si in Romania. Diferenta este ca, in timp ce restul europenilor au acces la tratament si consultatii psihologice, pentru romani acestea sunt considerate un lux. In Europa exista un psiholog la 1.500 de persoane. In Romania, este unul la 11.000 de pacienti, atrage atentia prof. dr. Catalina Tudose, secretar general al Asociatiei Romane de Psihiatrie si Psihoterapie.

Optiunile de ameliorare si tratare a depresiei sezoniere constau in:

• Terapia cu lumina, ca modalitate de tratament consta in expunerea persoanelor la o lumina foarte puternica similara cu lumina solara. Aceasta metoda poate avea si o serie de efecte secundare constand in: oboseala ochilor, fotofobie, iritabilitate si dureri de cap.
• Medicamente antidepresive

Ajuta psihoterapia?

• Psihoterapia ajuta la identificarea si modificarea gandurilor si comportamentelor negative. De asemenea, il ajuta pe individ sa invete modalitati de a face fata depresiei si de a gestiona evenimentele stresante.
• Plimbarile in aer liber, decorarea camerelor in culori vesele, mentinerea ferestrelor si obloanelor deschise pentru a patrunde lumina naturala.
• Alimentatie sanatoasa constand intro dieta bogata in fructe, legume, peste;
• Planificarea unor vacante de iarna in zone insorite;
• Odihna, relaxare si exercitii fizice practicate in mod regulat;
• Suport din partea familiei si prietenilor;
• Ascultati muzica pentru ca poate avea valente terapeutice.

Sfaturi importante pentru a scapa de depresie

Pasi de urmat pentru echilibrul mental

In primul rand este obligatoriu ca pacientul sa urmeze tratamentul si recomandarile prescrise de catre medic, indiferent de forma acestuia, inclusiv psihoterapia, chiar si atunci cand se simte bine. Tratamentul (atat cel medicamentos, cat si psihoterapia) poate continua si dupa disparitia starii depresive, cateva luni sau chiar mai mult, in functie de factorii de risc ai reaparitiei acesteia.

Alimentatia

Sanatatea fizica joaca un rol foarte important in imbunatatirea vietii unui pacient care a suferit de depresie. Mancarea sanatoasa, sportul regulat si somnul sunt elemente-cheie in mentinerea unei stari mentale pozitive.

Mancarea cu continut scazut de grasimi, bogata in acizi omega-3 si acid folic, poate avea o influenta pozitiva asupra psihicului. Sunt recomandate legumele, fructele, nucile, cerealele integrale si pestele, fiind de evitat consumul de alcool si cofeina. Fiecare persoana trebuie sa ia parte la actiuni care ii fac placere si o motiveaza, precum vizitarea prietenilor sau practicarea hobby-ului preferat.

Tehnici de relaxare

Meditatia, exercitiile de respiratie, relaxarea progresiva a muschilor, yoga, muzica, pictura sau scrisul sunt tehnici de relaxare esentiale in lupta contra depresiei. O schimbare majora in viata oricarui om o face voluntariatul, iar oamenii care s-au luptat cu depresia sunt incurajati sa adere la grupuri de suport, grupuri in care ii pot ajuta pe cei care au aceeasi problema.

Foarte important in revenirea dupa o depresie este suportul pe care il ofera familia si prietenii. Comunicarea este esentiala in prevenirea reaparitiei depresiei, exteriorizarea sentimentelor fiind o cale de constientizare a lor si un mod de a lupta impotriva celor negative.

Referinte:

https://www.webmd.com/depression/guide/depression-types

https://www.beyondblue.org.au/the-facts/depression/types-of-depression

https://www.verywellmind.com/common-types-of-depression-1067313

https://www.healthline.com/health/types-of-depression#persistent-depression

https://www.medicalnewstoday.com/articles/321385.php

https://www.medicinenet.com/depression/article.htm#what_treatments_are_available_for_depression

https://www.webmd.com/depression/default.htm

https://www.nimh.nih.gov/health/topics/depression/index.shtml
https://www.psychiatry.org/patients-families/depression/what-is-depression