Glandele suprarenale sunt glande cu secretie interna situate deasupra rinichilor, dupa cum arata si denumirea. Aflati mai multe despre acestea si rolul lor din materialul urmator.
Glandele suprarenale influenteaza metabolismul, tensiunea arteriala, sistemul imunitar, hormonii sexuali si reactia organismului la stres. Corpul uman contine doua glande suprarenale. Dimensiunile glandelor variaza intre 2,54 centimetri si 5,08 cm, acestea situandu-se deasupra rinichilor.
Impreuna cu glandele parotide, glanda pituitara, glanda tiroida, pancreasul, ovarele (la femei) si testiculele (la barbati), glandele suprarenale fac parte din sistemul endocrin. Acest sistem produce hormoni care controleaza aproape fiecare functie din organism.
Aceste glande sunt responsabile de controlul hormonilor cortizol si adrenalina. Acestia ajuta organismul sa lupte impotriva stresului, inflamatiei, bolii si oboselii. Dar atunci cand este produs in exces, cortizolul suprima imunitatea, afecteaza memoria, slabeste celulele creierului si contribuie la acumularea de grasimi abdominale.
„Glandele suprarenale sunt o parte importanta a axei din care fac parte hipotalamusul, hipofiza si glandele suprarenale”, a declarat Dr. Engelman, consultant permanent la o clinica de specialitate. „Aceasta relatie fiziologica este fundamentala si critica pentru bunastarea noastra”, a mai declarat acesta.
Hipotalamusul actioneaza ca un termostat al organismului. Simte majoritatea elementelor fiziologice importante implicate in homeostazie si trimite semnale pentru corectarea variatiilor nesanatoase percepute. Se conecteaza direct la glanda pituitara (hipofiza) care, in mod esential, preia semnalele de la hipotalamus si transmite mai departe diferitelor organe si glande, inclusiv glandelor suprarenale, pentru a indeplini aceste ordine. Glandele suprarenale produc apoi o gama larga de hormoni, inclusiv estrogen, adrenalina si cortizol.
„Una dintre activitatile principale ale cortizolului este cresterea glicemiei disponibile in sistemul nervos, prin descompunerea proteinelor si grasimilor in glucoza, actiune care are loc in ficat”, a spus Engelman. „Ajuta la blocarea absorbtiei glucozei in alte tesuturi decat in sistemul nervos central”.
Cortizolul are, de asemenea, actiuni puternice antiinflamatorii si antialergice, potrivit Enciclopedia Britannica. Acesta reduce activitatile sistemului imunitar pentru a reduce inflamatiile. Din acest motiv, este utilizat pentru a trata dermatita, intepaturile insectelor, inflamatia cauzata de artrita si colita ulcerativa.
Una dintre cele mai importante functii ale glandei suprarenale este raspunsul la reactia ”lupta-sau-fugi”. Cand o persoana este stresata sau speriata, glanda suprarenala elibereaza un val de hormoni, cum ar fi adrenalina si cortizolul. Acesti hormoni cresc ritmul cardiac, tensiunea arteriala, sporesc consumul de energie, accentueaza concentratia si incetinesc alte procese ale organismului. Astfel, organismul poate fugi de o amenintare sau poate lupta impotriva acesteia.
Prea multa reactie la stres poate fi daunatoare. Prea multa expunere la hormoni eliberati de glandele suprarenale poate provoca:
Cortizolul este, de asemenea, cunoscut ca hormonul de stres si este implicat intr-o gama larga de procese metabolice cum ar fi:
Dupa jumatatea vietii, glandele suprarenale devin treptat principala sursa a hormonilor sexuali care circula prin tot corpul. De aici rezulta o intreaga gama de efecte fizice, emotionale si psihologice, de la libidou la tendinta de ingrasare. Chiar si raspunsul la boli, in general, este influentat in mod semnificativ de glandele suprarenale. Cu cat boala este mai cronica, cu atat este mai puternic raspunsul glandelor suprarenale.
Functionarea slaba a glandelor este foarte frecventa, dar de multe ori trece neobservata la analizele obisnuite de sange. Nivelul scazut al cortizolului poate avea ca rezultat:
Exista mai multe motive pentru care glandele suprarenale ar putea sa nu functioneze asa cum ar trebui. Problema ar putea fi cu glanda suprarenala in sine, sau principala cauza ar putea fi defectarea unei alte glande.
Acestea produc hormoni fara de care nu se poate trai, printre care hormonii sexuali si cortizolul. Acesta ajuta la ameliorarea stresului. In plus, mai are multe alte functii importante.
Cu toate acestea, puteti supravietui daca aceste glande sunt indepartate, insa numai prin inlocuirea hormonilor steroizi, in functie de nevoile organismului. Hormonii steroizi regleaza lichidele si electrolitii (aldosteron), fiind denumiti numiti mineralo-corticoizi.
Cortizolul are efecte asupra multor functii celulare si este esential in reglarea electrolitilor si a numeroaselor alte functii. Corticosteroizii joaca, de asemenea, un rol-cheie in reglarea sistemului imunitar si a sistemului inflamator. Unii steroizi pot afecta caracteristicile sexuale secundare, cum ar fi cresterea parului facial. Toate aceste functii pot fi inlocuite cu steroizi sintetici.
Catecolaminele sunt importante in timpul reactiilor de ”lupta sau fugi” si sunt, de asemenea, secretate in sistemul nervos. Deci, daca steroizii sunt inlocuiti si corpul este in echilibru, se poate trai foarte bine si fara catecolaminele suprarenale.
Semnele dereglarii glandelor suprarenale difera, in functie de boala.
Simptomele frecvente ale sindromului Cushing (aparute din cauza unei tumori suprarenale, de hipofiza sau ectopice) pot include:
Simptomele variaza de la usoare la grave. Unii oameni cu forma mai usoara a bolii nu sunt diagnosticati, deoarece simptomele lor nu le provoaca nici o problema.
Simptomele pot varia, in functie de cauza bolii si, de obicei, includ:
Simptomele oboselii suprarenale includ:
Toate simptomele de mai sus sunt relativ generice, dar pot semnala un tip de boala. Multe dintre simptome, totusi, pot aparea doar din cauza unei vieti agitate si lipsei somnului sau, alternativ, dependentei de cafeina, alimentatiei proaste sau nivelului sporit de stres.
La fel ca in cazul simptomelor, diagnosticul poate fi pus de catre specialisti numai in urma unor analize specifice fiecarei boli.
Pentru a diagnostica o tumoare a glandei suprarenale, un specialist poate comanda unul sau mai multe teste.
Daca un medic suspecteaza ca un pacient are sindromul Cushing, acesta poate comanda unul sau mai multe dintre cele trei teste de screening aflate in prezent in uz pentru aceasta tulburare.
Cea mai obisnuita modalitate prin care specialistii identifica boala la sugari este prin screening-ul nou-nascutului. Daca primul test de screening indica faptul ca nou-nascutul poate avea hiperplazie suprarenala congenitala, medicul poate comanda un alt test de sange pentru a confirma diagnosticul.
In unele cazuri, sugarii de sex feminin pot prezenta anomalii genitale vizibile, care ii determina pe experti sa suspecteze cauza bolii. In aceste cazuri, medicii vor comanda un test suplimentar pentru a confirma diagnosticul.
In mod normal, pentru diagnosticarea bolii Addison se utilizeaza un test de sange pentru a masura nivelul de cortizol si de hormon adrenocorticotrop.
Expertii medicali utilizeaza o varietate de tratamente chirurgicale si medicale pentru tulburarile glandelor suprarenale. Printre acestea se numara:
Tratamentul pentru sindromul Cushing depinde de cauza. Daca medicamentele provoaca excesul de cortizol, expertul poate schimba doza pacientului sau poate incerca un alt medicament pentru corectarea problemei. Daca sindromul Cushing este cauzat de faptul ca organismul produce prea mult cortizol, tratamentele pot include medicamente pe cale orala, interventii chirurgicale, radiatii sau o combinatie a acestor tratamente.
Aceasta afectiune nu poate fi vindecata, dar poate fi tratata si controlata. Pacientii pot lua medicamente pentru a ajuta la inlocuirea hormonilor care nu mai sunt produsi de organism. Unii suferinzi au nevoie de aceste medicamente doar atunci cand sunt bolnavi, in timp ce altii ar putea avea nevoie de ele in fiecare zi.
Aceasta boala este tratata prin inlocuirea cortizolului si / sau a aldosteronului de care organismul duce lipsa. Persoanele cu boala Addison iau medicamente (de obicei, pe cale orala) in fiecare zi pentru a inlocui acesti hormoni. De asemenea, poate fi nevoie de un consum suplimentar de sare.
De asemenea, afectiunile glandelor suprarenale pot fi tratate si cu ajutorul remediilor naturiste.
Unii specialisti in medicina ayurvedica recomanda radacini de ginseng („unul dintre cei mai buni stimulatori ai energiei naturii”), coaja de portocala si radacina de lemn dulce (un reintineritor al sistemului nervos), impreuna cu alte plante tolerate de glandele suprarenale.
De asemenea, specialistii in tratamente naturiste recomanda mentinerea stresului sub control pentru atenuarea oboselii suprarenale. Cercetarile arata ca yoga, meditatia si tai chi pot ajuta la scaderea nivelului de cortizol si la reducerea stresului. Pentru o relaxare optima se recomanda si sesiuni de respiratie profunda in fiecare zilnica.
In acest caz, dieta este similara celor mai multe regimuri echilibrate recomandate, care includ in general:
Daca va decideti sa urmati o dieta favorabila glandelor suprarenale, medicii recomanda limitarea alimentelor si a bauturilor bogate in zahar rafinat si prelucrat si a grasimilor nesanatoase.
Referinte:
https://www.livescience.com/59039-adrenal-glands.html
https://www.thestar.com/life/2012/09/05/adrenal_gland_fascinating_facts_about_body_parts.html
https://www.endocrineweb.com/endocrinology/overview-adrenal-glands
https://www.webmd.com/a-to-z-guides/adrenal-fatigue-is-it-real#1
https://medlineplus.gov/adrenalglanddisorders.html
https://www.medicalnewstoday.com/articles/245810.php
https://www.nichd.nih.gov/health/topics/adrenalgland/conditioninfo/diagnosed
https://www.wellandgood.com/good-looks/wellness-gifts-ideas-kohls/
https://www.healthline.com/health/adrenal-fatigue-diet#Foods-to-eat