Insuficienta cardiaca apare atunci cand inima nu mai poate pompa suficient de bine sangele bogat in oxigen astfel incat acesta sa circule prin tot corpul. Cand inima devine slaba sau ingrosata si rigida, muschiul cardiac nu mai poate tine pasul cu volumul de activitate a organismului. Mai multe despre insuficienta cardiaca puteti afla din materialul care urmeaza.
In sine, expresia ”insuficienta cardiaca” starneste rumoare si teama printre oameni, dar, in realitate, inseamna doar ca inima nu mai pompeaza sangele la fel de bine cum ar trebui. Atunci cand muschiul inimii este slabit, sangele nu poate fi pompat in mod eficient pentru a trimite oxigen catre toate celulele organismului. Uneori, cordul poate deveni dilatat si slabit. Alteori, poate fi rigid si ingrosat. In timp, inima nu mai poate tine pasul cu nivelul de activitate a corpului. Cand se intampla acest lucru, sangele oxigenat nu mai are atata forta sa ajunga la creier si muschi si incepe sa se stranga in plamani si in alte tesuturi.
Lipsa oxigenului cauzeaza principalele simptome ale insuficientei cardiace, cum ar fi oboseala, dificultati de respiratie si dificultati in indeplinirea sarcinilor care necesita eforturi.
Inima are patru camere prin care pompeaza sangele. Sangele nou oxigenat este pompat de la plamani pana la atriul stang si ventriculul stang si prin aorta pentru a circula prin restul corpului. Dupa ce oxigenul a fost consumat, sangele revine prin vene catre atriul drept si ventriculul drept in plamani pentru a fi re-oxigenat.
Cand inima pierde forta pe partea stanga (ventriculul stang) si nu poate pompa sangele, se numeste insuficienta cardiaca sistolica sau insuficienta cardiaca stanga. Cand se intampla acest lucru, inima devine dilatata si slaba. Forta musculara a inimii poate fi verificata cu ajutorul unei ecocardiograme care masoara fractia de ejectie. O fractie de ejectie de 70% este normala.
Termenul insuficienta cardiaca congestiva se refera la acumularea de lichid in tesuturi. Fluidele se pot acumula in picioare, determinand umflarea (edemul), in plamani, care determina edemul pulmonar sau in abdomen, aceasta conditia fiind numita ascita.
Un tip de insuficienta cardiaca numita insuficienta cardiaca decompensata acuta este o situatie de urgenta.
Un alt tip de insuficienta cardiaca este insuficienta cardiaca diastolica. In cazul acesteia, camerele inferioare ale inimii devin mai groase si mai rigide. Cand se intampla acest lucru, ventriculul stang nu poate sa se umple cu suficient sange si nu este impins suficient sange in circulatie, chiar daca actiunea de pompare este inca puternica. Acesta este motivul pentru care insuficienta cardiaca diastolica este uneori mentionata ca insuficienta cardiaca cu fractie de ejectie conservata sau insuficienta cardiaca dreapta. Daca sunt prezente semnele si simptomele insuficientei cardiace si fractiile de ejectie sunt mai mari de 50%, ar putea fi vorba despre insuficienta cardiaca diastolica, mai ales daca o ecocardiograma arata ca muschiul cardiac este ingrosat.
Dificultatile de respiratie reprezinta cel mai frecvent simptom al insuficientei cardiace acute. Afectiunea impartaseste multe dintre simptome cu insuficienta cardiaca cronica sau severa.
Aceste simptome pot fi mult mai pronuntate in cazul insuficientei cardiace acute. Picioarele si abdomenul se pot umfla brusc, iar suferinzi se pot ingrasa repede in urma retinerii lichidului. De asemenea, acestia pot simti greata sau isi pot pierde pofta de mancare.
Alte simptome ale insuficientei cardiace acute includ:
Daca nu este tratata, insuficienta cardiaca poate duce la atac de cord.
O persoana care sufera de insuficienta cardiaca de gradul 4 poate prezenta simptome severe sau debilitante pe tot parcursul zilei, chiar si in repaus. In etapele avansate, aceasta afectiune necesita adesea un tratament medical si chirurgical extins pentru a fi vindecata.
Simptomele insuficientei cardiace includ:
Simptomele sunt, de obicei, mai accentuate in timpul noptii, cand cei afectati stau intinsi. Simptomele sunt foarte similare in cazul celor doua forme de insuficienta cardiaca: sistolica si diastolica. Este posibil ca medicul sa ceara teste suplimentare pentru a afla ce tip de insuficienta cardiaca are persoana in cauza.
Toate acestea contribuie, de asemenea, la boala coronariana, care este un factor major de risc pentru insuficienta cardiaca.
Insuficienta cardiaca se dezvolta adesea dupa ce alte boli au afectat sau au slabit inima. Cu toate acestea, inima nu trebuie sa fie slabita pentru a provoca insuficienta cardiaca. Boala poate sa apara si daca inima devine prea rigida.
In cazul insuficientei cardiace, principalele camere de pompare ale inimii (ventriculele) pot deveni rigide si nu se pot umple adecvat intre batai. In unele cazuri de insuficienta cardiaca, muschiul inimii se poate deteriora si slabi, iar ventriculele se intind (se dilata) pana la punctul in care inima nu mai poate pompa sange eficient in intregul corp.
Odata cu trecerea timpului, inima nu mai poate tine pasul cu solicitarile normale pe care le are pentru a pompa sange in restul corpului.
Fractia de ejectie este o importanta metoda de masurare a felului in care inima pompeaza sangele. Aceasta solutie este folosita pentru a ajuta la clasificarea insuficientei cardiace, dar si pentru recomandarea tratamentului.
Dar insuficienta cardiaca poate sa apara chiar si daca exista o fractie de ejectie normala. Acest lucru se intampla daca muschiul inimii devine rigid din cauza tensiunii arteriale crescute.
Insuficienta cardiaca poate implica partea stanga (ventriculul stang), partea dreapta (ventriculul drept) sau ambele parti ale inimii. In general, insuficienta cardiaca incepe cu partea stanga, in special cu ventriculul stang, aceasta fiind camera principala a inimii de pompare a sangelui.
Teste ce pot fi efectuate pentru diagnosticarea insuficientei cardiace
Printre optiunile de tratare a insuficientei cardiace se numara, in primul rand, adoptarea unui stil de viata si a unei diete sanatoase. De asemenea, se pot recomanda tratamentul medical si, in unele cazuri, folosirea unor dispozitive de implantare. Transplantul de cord este luat in considerare doar in cazul anumitor persoane.
In cazul insuficientei cardiace acute sau decompensate, persoana in cauza poate avea nevoie de spitalizare sau chiar de medicamente intravenoase care sa ajute la recuperare.
Multi factori privind stilul de viata si dieta pot imbunatati sau chiar trata insuficienta cardiaca congestiva. Programele de reabilitare cardiaca, dezvoltate in cadrul clinicilor de cardiologie integrative, le pot arata oamenilor ce schimbari sa faca privind stilul de viata. Unii dintre acesti factori care pot face diferenta includ:
Medicamentele ajuta la reducerea simptomelor insuficientei cardiace congestive si pot imbunatati efectiv functia muschiului cardiac. Exista mai multe clase principale de medicamente care sunt utilizate pentru tratarea muschiului inimii slabit.
Medicul va alege medicamentatia in functie de simptome si daca inima trebuie intarita sau relaxata. Tipurile de medicamente prescrise frecvent pentru insuficienta cardiaca includ:
In caz de insuficienta cardiaca severa, dispozitivele pot ajuta inima sa pompeze mai bine sangele. Dispozitivele de asistenta ventriculara stanga sunt pompe mecanice implantate, utilizate cel mai frecvent atunci cand bolnavii sunt pe lista de asteptare pentru transplanturi de inima.
Daca medicamentele si stilul de viata sanatos nu au oprit agravarea insuficientei cardiace, transplantul chirurgical poate fi solutia salvatoare.
Alte proceduri chirurgicale pot fi realizate mai devreme pentru a aborda factorii de risc si cauzele bolilor cardiace. Printre acestea se regasesc: bypass-ul arterial coronarian, interventia coronariana percutanata sau angioplastia pentru a deschide blocajele aterosclerozei coronariene.
Procesul de evolutie a acestei afectiuni este foarte variabil si difera de la pacient la pacient. Persoanele care isi schimba stilul de viata au toate sansele sa-si imbunatateasca starea. In schimb, daca nu sunt produse astfel de modificari, daca medicamentele nu sunt luate sau daca nu sunt tratate cauzele, insuficienta cardiaca poate duce la deces. Acest lucru inseamna ca muschiul inimii va continua sa devina tot mai slabit si suprasolicitat. Din fericire, exista multe optiuni de tratament pentru insuficienta cardiaca.
Cu o ingrijire corecta, insuficienta cardiaca nu te poate impiedica sa faci ceea ce iti place. Cat de mult traiesti cu insuficienta cardiaca depinde de cat de bine functioneaza muschiul inimii. De asemenea, se iau in calculc si simptomele, dar si daca tratamentul isi face efectul.
Din nefericire, daca insuficienta cardiaca este lasata netratata, durata de viata se poate scurta.
Referinte:
https://www.medicinenet.com/heart_failure/article.htm#heart_failure_definition_and_facts
https://www.healthline.com/health/heart-failure
https://www.webmd.com/heart-disease/guide-heart-failure#1
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-failure/symptoms-causes/syc-20373142
https://www.healthline.com/health/acute-heart-failure
https://www.medicalnewstoday.com/articles/321538.php
https://www.healthxchange.sg/heart-lungs/heart-failure/heart-failure-tips-daily-living