Disfagia – totul despre dificultatea la inghitire

Disfagia se refera la o dificultate in deglutitie (inghitire). O persoana cu disfagie trebuie sa depuna mai mult efort decat in mod normal pentru a inghiti mancarea, uneori chiar si apa sau alte lichide. Aflati din ce cauza pot aparea dificultati la inghitire si cum se rezolva aceste probleme.

Cuprins:

1. Ce este disfagia?
2. Tipuri
3. Cauze si factori de risc
4. Cum se manifesta?
5. Diagnostic
6. Tratament pentru disfagie
7. Complicatii
8. Prevenire

Ce este disfagia?

Persoanele cu disfagie (sau dificultate la inghitire) trebuie sa depuna mai mult efort pentru a trece mancarea sau lichidele din gura catre stomac. Disfagia poate provoca in unele cazuri dureri. In situatiile grave, unii pacienti nu pot inghiti deloc.

Exista momente in care oamenii au dificultati in a inghiti mancarea. Acest lucru poate aparea atunci cand acestia mananca prea repede sau nu mesteca suficient de bine mancarea, insa de obicei nu reprezinta un motiv de ingrijorare. Cu toate acestea, cei cu disfagie persistenta au de obicei o afectiune medicala grava care necesita tratament.

Disfagia poate aparea la orice varsta, insa este mai frecventa la varstnici. Disfagia are diferite cauze, iar tratamentul depinde de cauza. Dificultatea la inghitire poate aparea atat pentru lichide, cat si pentru solide, uneori fiind mai accentuata pentru lichide. Aceasta forma a bolii poarta denumirea de disfagie paradoxala.

Tipuri

O ”inghitire” normala presupune folosirea mai multor muschi si nervi diferiti, fiind un proces surprinzator de complex. Disfagia poate fi cauzata de o problema aparuta oriunde in procesul de deglutitie.

Exista trei tipuri generale de disfagie:

Disfagie orala

Problema este la nivelul gurii, uneori cauzata de slabiciunea limbii aparuta in urma unui accident vascular cerebral, dificultati de mestecare a alimentelor sau probleme de transport a alimentelor din gura.

Disfagia faringiana

In acest caz, problema este in gat. Problemele la nivelul gatului sunt adesea cauzate de o problema neurologica care afecteaza nervii (cum ar fi boala Parkinson, accidentul vascular cerebral sau scleroza laterala amiotrofica).

Disfagie esofagiana

In cazul disfagiei esofagiene, problema este in esofag. Acest lucru este, de obicei, cauzat de un blocaj sau o iritatie. Disfagia esofagiana este tratata de multe ori prin procedura chirurgicala.

Disfagia trebuie diferentiata de alte simptome precum:

• odinofagie (deglutitie dureroasa);
• fagofagie (disfagie psihogena);
• globus (senzatia de “nod in gat”).

Cauze si factori de risc

Inghitirea este complexa, iar acest proces poate fi bruiat de o serie de afectiuni. Uneori, cauza disfagiei nu poate fi identificata.

Cauzele disfagiei secundare

In functie de cauza, disfagia poate fi cauzata de o leziune esofagiana, o leziune de vecinatate sau poate fi secundara unei boli sistemice (disfagie secundara).

Disfagia cauze

Cu toate acestea, disfagia se incadreaza in general intr-una din urmatoarele categorii.

Disfagie esofagiana

Cei cu disfagie esofagiana au senzatia ca mancarea se blocheaza in gat sau piept dupa ce incep sa inghita. Unele dintre cauzele disfagiei esofagiene sunt:

Acalazia

In cazul acestei boli, muschiul esofagian inferior (sfincterul) nu se relaxeaza corespunzator pentru a permite intrarea alimentelor in stomac, iar mancarea revine in gat. De asemenea, muschii esofagului pot fi slabiti, acalazia fiind o afectiune care tinde sa se agraveze in timp.

Spasmul esofagian difuz

Aceasta afectiune produce multiple contractii slab coordonate ale esofagului, de obicei dupa inghitire. Spasmul difuz afecteaza muschii din peretii esofagului inferior.

Strictura esofagiana

Pacientii cu un esofag ingust (strictura) au incapacitatea sa inghita bucati mari de mancare. Strictura poate fi provocata de tumori sau cicatrici, cauzate de cele mai multe ori de boala de reflux gastroesofagian (BRGE).

Tumori esofagiene

Dificultatea de inghitire tinde sa se agraveze progresiv atunci cand pacientul are tumori esofagiene.

Prezenta unor corpuri straine

Uneori, gatul sau esofagul pot fi blocate partial de alimente sau alte obiecte. Varstnicii cu proteze si persoanele care nu pot mesteca mancarea au un risc mai mare sa se confrunte cu o astfel de problema.

Inel esofagian

Acest inel de tesut care determina ingustarea diametrului esofagului poate provoca intermitent dificultati de inghitire a alimentelor solide.

Reflux gastroesofagian

Esofagul inferior se poate cicatriza in urma deteriorarii tesuturilor esofagiene cauzate de acidul stomacului care urca pana in esofag.

Esofagita eozinofila

Aceasta afectiune, care poate fi legata de o alergie alimentara, este cauzata de o suprapopulare a unor celule numite eozinofile in esofag.

Sclerodermia

Sclerodermia este o boala care provoaca rigidizarea si intarirea tesuturilor. Acest lucru poate slabi sfincterul esofagian inferior, permitandu-i acidului gastric sa revina in esofag si sa provoace arsuri frecvente.

Radioterapie

Acest tratament pentru cancer poate provoca inflamatie si cicatrizarea esofagului.

Disfagie orofaringiana

Muschii gatului pot fi slabiti de anumite afectiuni, lucru care ingreuneaza inghitirea alimentelor. Pacientii cu aceasta problema se pot sufoca sau tusi cand incearca sa inghita. De asemenea, pot avea senzatia ca alimentele sau lichidele coboara pe trahee sau urca in nas. Din aceasta cauza se poate ajunge la pneumonie.

Cauzele disfagiei orofaringiene sunt:

Tulburarile neurologice

Anumite afectiuni – cum ar fi scleroza multipla, distrofia musculara si boala Parkinson – pot provoca disfagie.

Probleme neurologice

Cei cu probleme neurologice bruste, aparute in urma unui accident vascular cerebral sau a unei leziuni cerebrale sau spinale, pot avea probleme de inghitire.

Diverticul faringo-esofagian (diverticulul Zenker)

Acest diverticul reprezinta, de fapt, o punga mica care se formeaza si care determina acumularea de particule alimentare in gat, adesea chiar deasupra esofagului. Diverticulul Zenker provoaca dificultati la inghitire, respiratie urat mirositoare si tuse.

Cancer

Anumite tipuri de cancer si unele tratamente pentru cancer, cum ar fi radioterapia, pot provoca dificultati la inghitire.

Factori de risc

Urmatorii factori de risc pentru disfagie sunt:

Varsta inaintata

Persoanele in varsta prezinta un risc mai mare de disfagie din cauza imbatranirii naturale si a uzurii normale a esofagului si a unui risc mai mare de anumite afectiuni, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau boala Parkinson. Cu toate acestea, disfagia nu este considerata un semn obisnuit al imbatranirii.

Anumite conditii de sanatate

Persoanele cu anumite afectiuni neurologice sau ale sistemului nervos sunt mai predispuse la disfagie.

Cum se manifesta?

Semnele si simptomele asociate disfagiei sunt:

• dureri la inghitire (odinofagie)
• incapacitatea de a inghiti
• senzatia ca mancarea a ramas in gat, piept sau stern
• salivare excesiva
• raguseala
• regurgitare (revenirea alimentelor in gura)
• arsuri frecvente la stomac
• mancarea sau acidul gastric revin inapoi in gat
• pierdere in greutate care apare in mod neasteptat
• tuse la inghitire.

In plus, unii pacienti trebuie sa-si taie mancarea in bucati mai mici sau sa evite anumite alimente din cauza disfagiei.

Cand se recomanda vizita la medic

Consultati medicul daca aveti in mod regulat dificultati la inghitire sau daca aceasta problema este insotita de pierdere in greutate, regurgitare sau varsaturi. Daca simtiti ca ramaneti fara respiratie din cauza unei obstructii, solicitati imediat ajutor de urgenta. Daca nu puteti inghiti din cauza faptului ca mancarea a ramas blocata in gat sau in piept, mergeti la cel mai apropiat serviciu de urgenta.

Diagnostic

Specialistul va incerca sa stabileasca unde se afla problema – care parte a procesului de inghitire provoaca dificultati. Pacientul va fi intrebat ce simptome prezinta si de cat timp, daca are probleme de inghitire a lichidelor, a alimentelor solide sau ambele.

Test de deglutitie

Acest test este efectuat de obicei de un logoped. In cadrul acestui studiu, specialistul testeaza alimente si lichide cu consistenta diferita pentru a vedea care dintre ele provoaca dificultati. De asemenea, pot realiza un test video de deglutitie pentru a vedea unde se afla problema.

Test de deglutitie cu bariu

In timpul procedurii, pacientul inghite un lichid care contine bariu. Bariul este vizibil pe radiografie si il ajuta astfel pe medic sa identifice mai detaliat ce se petrece in esofag, in special activitatea muschilor.

Endoscopie

Endoscopia presupune folosirea unei camere de luat vederi pentru ca medicul sa vizualizeze esofagul. De asemenea, poate efectua o biopsie daca descopera un eventual semn de cancer.

Manometrie

Prin acest test se masoara modificarile de presiune produse atunci cand muschii din esofag sunt in activitate. Manometria este folosita daca doctorul nu descopera nimic in timpul endoscopiei.

Tratament pentru disfagie

Tratamentul pentru disfagie depinde de tipul sau cauza tulburarii de deglutitie.

Tratament disfagia orofaringiana

Pentru disfagia orofaringiana, doctorul va poate trimite catre un logoped. Printre metodele de terapie se numara:

Exercitii pentru disfagie

Puteti face anumite exercitii pentru a va coordona muschii cu care inghititi sau pentru a va stimula nervii care declanseaza reflexul de deglutitie.

Invatarea tehnicilor de inghitire

De asemenea, puteti invata cum sa va pozitionati corpul si capul pentru a putea inghiti. Cei cu disfagie cauzata de probleme neurologice, cum ar fi boala Alzheimer sau boala Parkinson, pot invata exercitii si tehnici noi de inghitire.

Disfagie esofagiana

Variantele de tratament pentru disfagia esofagiana sunt:

Dilatatia esofagiana

Pentru a trata acalazia sau o strictura esofagiana, medicul poate utiliza un endoscop cu un balon special atasat pentru a extinde latimea esofagului (dilatatie).

Interventie chirurgicala

In caz de tumora esofagiana, acalazie sau diverticul faringesofagian, poate fi nevoie de o interventie chirurgicala pentru a elibera calea esofagiana.

Medicamente

Dificultatile de inghitire cauzate de refluxul gastroesofagian pot fi tratate cu medicamente pe baza de reteta. Aceste medicamente care reduc acidul stomacal trebuie luate pentru o perioada lunga de timp. Pacientii cu esofagita eozinofila sunt tratati, de obicei, cu corticosteroizi. Cei cu spasm esofagian primesc relaxanti musculari.

Disfagie severa

Daca disfagia va impiedica sa mancati si sa beti normal, doctorul va poate recomanda:

• O alimentatie bazata pe lichide. In acest fel puteti mentine o greutate sanatoasa si puteti evita deshidratarea.
• Folosirea unui tub de alimentare. In cazuri grave de disfagie, pacientul trebuie sa foloseasca un tub de alimentare care sa ocoleasca partea afectata.

Operatie

Operatia poate fi recomandata pentru a ameliora problemele de inghitire cauzate de ingustarea sau blocarea gatului. Astfel, doctorii trateaza probleme precum paralizia corzilor vocale, diverticul faringesofagian, BRGE, acalazie sau cancer esofagian. Logopedia sau terapia de inghitire sunt de obicei utile dupa operatie.

Chirurgul alege tipul de operatie in functie de cauza disfagiei. Printre exemple se numara:

Miotomia laparoscopica Heller

Aceasta procedura este folosita pentru a taia muschiul de la capatul inferior al esofagului (sfincterul) atunci cand acesta nu reuseste sa deschida si sa lase alimentele sa ajunga in stomac. Aceasta problema este specifica persoanelor cu acalazie.

Miotomia perorala endoscopica (Peroral Endoscopic Myotomy – POEM)

In timpul procedurii, chirurgul foloseste un endoscop introdus prin gura si pe gat pentru a crea o incizie in mucoasa interna a esofagului. Apoi, ca in cazul miotomiei Heller, chirurgul taie muschiul aflat la capatul inferior al sfincterului esofagian.

Dilatatia esofagiana

Medicul introduce un tub luminos (endoscop) in esofag si umfla apoi un balon atasat pentru a lati esofagul (dilatatie). Acest tratament este eficient in caz de acalazie, strictura esofagiana, sau o tulburare de motilitate.

Introducerea unui stent

De asemenea, medicul poate introduce un tub (stent) metalic sau de plastic pentru a largi un esofag blocat sau ingustat. Unele stenturi sunt permanente, cum sunt cele pentru persoanele cu cancer esofagian, in timp ce altele sunt temporare si sunt indepartate ulterior.

Dificultati la inghitire tratament naturist

Acupunctura

Desi este nevoie de mai multe cercetari, studiile sugereaza ca acupunctura poate fi de ajutor persoanelor cu dificultati de inghitire cauzate de un accident vascular cerebral. Acest lucru este valabil mai ales cand acupunctura este efectuata in paralel cu reabilitarea conventionala pentru AVC.

Evitarea alcoolului, tutunului si cofeinei

Acestea trebuie evitate pentru ca pot inrautati arsurile la stomac.

Complicatii

Disfagia poate duce la:

Malnutritie, pierdere in greutate si deshidratare

Disfagia poate ingreuna consumul adecvat de alimente si lichide.

Pneumonia de aspiratie

Daca alimentele sau lichidele ajung pe caile respiratorii cand incercati sa inghititi, va puteti alege cu pneumonie de aspiratie, deoarece alimentele pot introduce bacterii in plamani.

Sufocare

Din cauza faptului ca mancarea se blocheaza in gat, pacientul se poate sufoca. Daca mancarea blocheaza complet caile respiratorii si nimeni nu intervine cu o manevra Heimlich efectuata cu succes, se poate produce decesul.

Prevenire

Cu toate ca disfagia nu poate fi prevenita, puteti evita problemele ocazionale de inghitire, consumand incet si mestecand bine mancarea. Depistarea timpurie si tratarea eficienta a BRGE pot scadea riscul de a dezvolta disfagie asociata cu o strictura esofagiana.

Referinte:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/dysphagia/symptoms-causes/syc-20372028
2. https://www.medicalnewstoday.com/articles/177473
3. https://www.healthline.com/health/difficulty-in-swallowing
4. https://draxe.com/health/dysphagia/