Dermatofitoza, numita si infectie cu dermatofiti sau tinea corporis, este o eruptie cutanata cauzata de o infectie fungica. Aflati care sunt primele semne ale dermatofitozei si cum se trateaza infectia tinea corporis.
Dermatofitoza, cunoscuta si sub denumirile de infectie cu dermatofiti sau tinea corporis, este o infectie fungica a pielii. Termenul de dermatofitoza este de obicei utilizat pentru a descrie tinea corporis (in traducere – „viermele inelat al corpului”), cu toate ca uneori poate fi folosita pentru a descrie infectia cu tinea aparuta in alte zone, cum ar fi tinea cruris (micoza genitala).
Dermatofitoza poate afecta atat oamenii, cat si animalele. Infectia apare in prima faza sub forma unor pete rosii pe zonele afectate ale pielii. Mai tarziu in evolutia bolii se poate raspandi in alte parti ale corpului. Poate afecta scalpul, picioarele, unghiile, zona inghinala, barba sau alte zone.
Dermatofitoza poate fi cauzata de trei tipuri diferite de ciuperci: Trichophyton, Microsporum si Epidermophyton. Este posibil ca aceste ciuperci sa traiasca pentru foarte mult timp in sol, sub forma de spori. Oamenii si animalele pot contracta acesti spori dupa atingerea directa a solului.
De asemenea, infectia se poate raspandi si prin contactul direct cu animalele sau oamenii infectati. Infectia se transmite de cele mai multe ori in randul copiilor si in urma folosirii acelorasi obiecte care contin ciuperca.Dermatofitoza este o infectie contagioasa fungica provocata de paraziti comuni, cum sunt cei din mucegai, care traiesc pe celulele din stratul exterior al pielii.
Dermatofitoza se poate transmite in urmatoarele feluri:
Dermatofitii se raspandesc in majoritatea cazurilor prin contactul direct cu pielea unei persoane infectate.
Puteti contracta o infectie cu dermatofiti atingand un animal care are acest tip de microorganisme. Dermatofitii se pot raspandi in timp ce mangaiati sau ingrijiti un caine sau o pisica. De asemenea, dermatofitul este destul de intalnit la vaci.
Dermatofitii se pot raspandi la fel de usor si prin contactul cu obiectele sau suprafetele pe care o persoana sau un animal infectat le-a atins recent, cum ar fi imbracamintea, prosoapele, lenjeria de pat si asternuturile, pieptenii si periile.
In cazuri rare, oamenii pot lua dermatofiti prin contactul cu solul infectat. Cel mai probabil, infectia apare numai in urma contactului prelungit cu solul puternic infectat.
Riscul de a dezvolta dermatofitoza este mai mare daca:
Oricine poate dezvolta dermatofitoza, care este o boala contagioasa. Infectia se transmite de la om la om, fiind frecventa in randul copiilor si persoanelor care au pisici sau caini. Atat pisicile, cat si cainii pot dezvolta aceasta boala pe care o transmit apoi oamenilor care le ating.
Printre semnele animalelor de companie la care trebuie sa fiti atenti se numara:
Daca banuiti ca animalul de companie are dermatofitoza, mergeti cu el la medicul veterinar pentru consult.
De asemenea, exista un risc mai mare de a dezvolta dermatofitoza daca intrati in contact cu ciupercile in momentul in care pielea devine moale si umeda in urma expunerii prelungite la apa sau daca aveti leziuni sau abraziuni minore ale pielii. Riscul de expunere la ciupercile infectioase este foarte mare si daca folositi un dus public sau o piscina publica.
Semnele si simptomele dermatofitozei sunt:
Luati legatura cu medicul daca aveti o eruptie cutanata care nu incepe sa se amelioreze dupa doua saptamani de la utilizarea unui produs antifungic fara reteta. In acest caz, poate fi nevoie de medicamente eliberate pe baza de prescriptie medicala.
Dermatofitoza poate fi confundata cu o alta afectiune, numita eczema numulara. De asemenea, medicii mai numesc aceasta tulburare drept eczema discoida sau dermatita numulara. Asemanarea dintre cele doua afectiuni consta in faptul ca ambele produc leziuni rotunde sau sub forma de moneda pe piele. Leziunile sunt de multe ori scuamoase si prezinta mancarimi.
O persoana cu dermatofitoza are de obicei mai putine placi in forma de inel decat una cu eczema numulara. De asemenea, eczema numulara nu are, de obicei, o zona clara in mijlocul leziunii, spre deosebire de dermatofitoza, care are. Dermatofitoza poate produce, de asemenea, pustule, in timp ce eczema numulara nu.
Uneori, cele doua afectiuni sunt atat de asemanatoare incat nu pot fi diferentiate decat de catre medic. Acesta poate recolta probe de celule ale pielii si le poate trimite la laborator pentru a fi testate. Medicii trateaza eczema numulara diferit de dermatofitoza. Acestia folosesc steroizi topici, care, daca sunt administrati in cazul dermatofitozei, pot masca si agrava infectia. De cealalta parte, unguentele antifungice nu pot trata eczema numulara.
Psoriazisul este o alta afectiune a pielii care se poate asemana uneori cu dermatofitoza. Psoriazisul este o afectiune autoimuna care produce placi inflamatorii pe piele. Apare sub forma de placi roz cu scuame albe. Aceste placi izolate mici pot parea uneori asemanatoare cu ale dermatofitozei.
Atat dermatofitoza, cat si psoriazisul pot provoca pete rosii pe piele, precum si mancarimi si cicatrizarea pielii. Cu toate acestea, dermatofitoza are, de obicei, un aspect circular, cu o zona clara in mijloc. De asemenea, leziunea este de obicei izolata. Leziunile cutanate provocate de psoriazis sunt de obicei mai mari, implica mai multe zone ale pielii si apar in locuri distincte (partea inferioara a spatelui, coatele, genunchii). De asemenea, leziunile psoriazisului nu au o zona clara in mijlocul lor.
Cea mai mare diferenta este data de cauzele celor doua afectiuni, care sunt complet diferite. Dermatofitoza este produsa de o ciuperca, in timp ce psoriazisul este provocat de disfunctia sistemului imunitar.
Daca dezvoltati dermatofitoza in timpul sarcinii, puteti lua medicamente care anihileaza ciupercile cauzatoare. Printre exemplele de medicamente (de preferat aplicate topic) se numara: ciclopirox, clotrimazol, naftifina, oxiconazol, terbinafina. Dar cel mai bine este sa discutati cu medicul inainte de a utiliza medicamente in timpul sarcinii. De asemenea, trebuie sa vorbiti cu specialistul inainte de a utiliza orice medicamente daca alaptati.
Medicii nu recomanda administrarea anumitor medicamente, deoarece pot avea efecte secundare nedorite. Acestea sunt: ketoconazol oral, miconazol oral. De obicei, specialistii nu recomanda sa luati medicamente orale pentru a trata infectiile fungice in timpul sarcinii.
Indiferent de medicamentele alese, daca sunteti gravida si aveti dermatofitoza, vorbiti cu medicul inainte de a lua orice fel de medicamente sau remedii la domiciliu pentru a trata infectia.
Medicul poate diagnostica aceasta afectiune examinand pielea si, eventual, folosind o lumina speciala pentru a vizualiza pielea in zona afectata. In plus, pentru a confirma un diagnostic de dermatofitoza, specialistul poate solicita anumite teste, cum ar fi:
In timpul unei biopsii cutanate sau a unei culturi fungice, medicul va prelua o proba de piele sau o proba de lichid dintr-o vezicula si o va trimite catre laborator pentru a verifica daca sunt prezente ciupercile.
Pentru a realiza aceasta analiza, medicul va razui o suprafata mica de piele infectata cu o lamela si va turna picaturi de hidroxid de potasiu pe ea. Hidroxidul de potasiu separa celulele normale ale pielii, ceea ce face ca elementele fungice sa fie mai usor de observat la microscop.
Daca tratamentele cu medicamente fara reteta nu sunt eficiente, poate fi nevoie de medicamente antifungice puternice, eliberate numai cu prescriptie medicala – cum ar fi o lotiune, crema sau un unguent pe care sa le aplicati pe pielea afectata. Daca infectia este deosebit de grava sau extinsa, medicul poate prescrie pilule antifungice.
Oamenii folosesc de multi ani remedii naturiste pentru a trata dermatofitoza, cu mult timp inainte ca expertii sa inventeze tratamente antifungice. Cu toate acestea, nu exista date stiintifice care sa sustina utilizarea lor in detrimentul antifungicelor eliberate fara prescriptie.
Aceste tratamente naturiste sunt:
Pot fi aplicate comprese imbibate in otet de mere peste zonele afectate ale pielii de trei ori pe zi pentru a trata aceasta afectiune.
Uleiul de cocos nu este folosit doar pentru gatit – oamenii il aplica pe piele pentru a reduce incidenta infectiilor cu dermatofiti. Daca doriti sa incercati acest remediu, aplicati ulei de nuca de cocos de maximum trei ori pe zi.
Turmericul este un condiment pe care il puteti amesteca cu apa pentru a face o pasta antifungica. Aplicati pasta direct pe piele si lasati-o sa se usuce.
Remediile utilizate acasa nu trebuie sa inlocuiasca tratamentele antifungice recomandate de medici. In schimb, discutati despre orice tratament alternativ cu medicul.
Dermatofitoza poate fi prevenita, dar trebuie stiut ca fungii care provoaca aceasta infectie sunt frecvent intalniti, iar afectiunea este contagioasa chiar inainte de aparitia simptomelor. Puteti pune in aplicare urmatoarele recomandati pentru a reduce riscul de a dezvolta infectia cu dermatofiti:
Fiti constienti de riscul contractarii dermatofitozei de la persoanele infectate sau animalele de companie. Povestiti-le copiilor despre aceasta afectiune, spuneti-le la ce trebuie sa fie atenti si cum pot sa evite infectia.
Spalati-va des pe maini. Pastrati zonele comune curate, in special in scoli, centrele de ingrijire a copiilor, salile de sport si vestiare. Daca practicati sporturi de contact, faceti dus imediat dupa antrenament sau meci si mentineti uniforma si echipamentul curate.
Nu purtati haine groase pentru perioade lungi de timp daca vremea este calda si umeda. Evitati transpiratia excesiva.
Animalele infectate au zone de piele in care lipseste blana. Daca aveti animale de companie sau alte animale, cereti-i medicului veterinar sa verifice daca acestea au dermatofiti.
Nu lasati alte persoane sa va foloseasca imbracamintea, prosoapele, periile de par, echipamentele sportive sau alte obiecte personale. Si nu imprumutati de la alti oameni astfel de lucruri.
Referinte: