Glioblastom – cauze, simptome, tratament

Glioblastomul este un tip de tumora cerebrala foarte agresiva, care se poate dezvolta in anumite zone ale creierului sau maduvei spinarii. Aflati mai multe despre glioblastom din articol urmator.

Cuprins:

1. Ce este glioblastomul?
2. Cauze si factori de risc
3. Simptome
4. Diagnostic
5. Cum se trateaza?
6. Evolutie si complicatii
7. Prevenire

Ce este glioblastomul?

Glioblastomul este un tip agresiv de cancer care poate aparea la nivelul creierului sau al maduvei spinarii. Glioblastomul se formeaza din celule numite astrocite care contribuie la functionarea celulelor nervoase. Cu toate acestea, un glioblastom poate contine multe tipuri diferite de celule ale creierului – inclusiv celule moarte. Aproximativ 12-15% din persoanele cu tumori cerebrale au glioblastom.

Acest tip de tumora se dezvolta foarte rapid in interiorul creierului. Celulele sale se inmultesc repede si au o multime de vase de sange care sa le hraneasca. Cu toate acestea, se raspandeste mai rar in alte parti ale corpului.

Gliom

Glioblastomul face parte din asa-numitele glioame de grad inalt. Acest tip de tumora poate aparea la orice varsta, dar tinde sa apara mai des la adultii mai in varsta. Poate provoca dureri de cap care se agraveaza, greata, varsaturi si convulsii.

Glioblastomul, cunoscut si sub denumirea de glioblastom multiform, poate fi foarte greu de tratat si in multe cazuri nu exista vindecare. Tratamentele pot incetini evolutia cancerului si pot reduce semnele si simptomele.

Ce inseamna astrocitomul de gradul 4?

Glioblastomele sunt denumite uneori astrocitoame de gradul 4. Tumorile sunt clasificate pe o scara de la 1 la 4, in functie de aspectul diferit fata de celulele normale. Gradul indica cat de rapid se poate dezvolta si raspandi tumora.

O tumora de gradul 4 este tipul cel mai agresiv si cu cea mai rapida crestere. Se poate raspandi foarte repede la nivelul creierului.

Tipuri de glioblastom

Exista doua tipuri de glioblastom:

1. Primar (de novo) – acesta este cel mai frecvent tip de glioblastom. Este si cea mai agresiva forma.
2. Glioblastomul secundar este mai putin frecvent si creste mai lent. De obicei, incepe de la un astrocitom de grad mai mic, mai putin agresiv. Glioblastomul secundar afecteaza aproximativ 10 la suta dintre persoanele cu acest tip de cancer la creier. Majoritatea persoanelor care au aceasta forma de cancer au varsta de 45 de ani sau mai mica.

Glioblastomele se dezvolta de multe ori in lobii frontali si temporali ai creierului. Acestia pot aparea, de asemenea, in tulpina creierului, cerebel, alte parti ale creierului, dar si maduva spinarii.

Cauze si factori de risc

Medicii nu stiu care sunt cauzele glioblastomului. La fel ca in cazul celorlalte tipuri de cancer, apare atunci cand celulele incep sa creasca necontrolat si formeaza tumori.

Glioblastomul este ereditar?

Aceasta formatiune celulara poate avea legatura cu anumite modificari genetice. Riscul de a dezvolta acest tip de tumora este mai mare in randul:

• persoanelor de sex masculin
• persoanelor trecute de varsta de 50 de ani
• celor cu origini caucaziene sau asiatice.

Simptome

Glioblastomul provoaca simptome atunci cand apasa pe anumite parti ale creierului. Daca tumora nu este foarte mare, pacientul nu prezinta niciun fel de simptom, in majoritatea cazurilor. Simptomele apar in functie de locul in care se afla tumora.

Printre semnele care pot aparea se numara:

• dureri de cap
• greata si varsaturi
• somnolenta
• slabiciune pe o parte a corpului
• pierderea memoriei
• probleme de vorbire si exprimare
• modificari ale personalitatii si starii de spirit
• slabiciune musculara
• modificarea capacitatii de a gandi si invata
• vedere dubla sau incetosata
• pierderea poftei de mancare
• convulsii.

Diagnostic

Testele si procedurile utilizate pentru diagnosticarea glioblastomului sunt:

Examenul neurologic

In timpul unui examen neurologic, medicul il va intreba pe pacient care sunt semnele si simptomele cu care se confrunta. Apoi, doctorul poate face verificari ale vederii, auzului, echilibrului, coordonarii, fortei si ale reflexelor. Daca pacientul prezinta probleme in una sau mai multe dintre aceste zone, specialistul poate afla care parte a creierului ar putea fi afectata de o tumora cerebrala.

Teste de imagistica

Testele de imagistica il pot ajuta pe medic sa determine localizarea si dimensiunea tumorii cerebrale. In multe cazuri, doctorii folosesc RMN-ul pentru a diagnostica tumorile cerebrale. Rezonanta magnetica poate fi utilizata impreuna cu imagini RMN specializate, cum ar fi RMN-ul functional si spectroscopia de rezonanta magnetica nucleara.

Medicii pot utiliza si alte teste imagistice pentru a diagnostica maladia, cum ar fi tomografia computerizata (CT) si tomografia cu emisie de pozitroni (PET).

Indepartarea unui esantion de tesut pentru testare (biopsie)

Biopsia poate fi facuta cu ajutorul unui ac inainte de operatie sau in timpul interventiei chirurgicale de indepartare a glioblastomului. Biopsia este efectuata in functie de situatia particulara a pacientului si de localizarea tumorii. Proba de tesut este apoi analizata intr-un laborator pentru a determina tipurile de celule si nivelul lor de agresivitate.

Testele de specialitate pentru celulele tumorale ii pot arata medicului ce tipuri de mutatii au dobandit celulele. Acest lucru ii ofera specialistului indicii despre prognosticul individual si il poate ajuta sa aleaga cel mai bun tratament.

Cum se trateaza?

Glioblastoamele sunt tumori agresive din punct de vedere biologic. Specialistii in domeniul medical si pacientii se confrunta cu provocari unice de tratament din cauza urmatoarelor caracteristici:

• Localizarea tumorilor in creier
• Rezistenta inerenta la terapia conventionala
• Capacitatea limitata a creierului de a se regenera
• Migrarea celulelor maligne in tesutul cerebral adiacent
• Alimentarea tumorala cu sange perturbata variabil, care inhiba furnizarea eficienta de medicamente
• Scurgerea capilara a tumorii, care produce o acumulare de lichid in jurul tumorii (edem peritumoral) si hipertensiune arteriala intracraniana
• Un raspuns limitat la tratament
• Neurotoxicitatea rezultanta a tratamentelor directionate la gliom

Tratamente disponibile

Principalul tratament pentru glioblastom este interventia chirurgicala, urmata de radioterapie si chimioterapie. Obiectivul principal al interventiei chirurgicale este de a indeparta cat mai mult din tumora, fara a afecta tesutul cerebral normal din jur, acesta fiind atat de necesar pentru o functionare neurologica normala (cum ar fi abilitatile motorii, capacitatea de a vorbi si de a merge, etc.).

Cu toate acestea, un glioblastom este inconjurat de o zona de migrare, care se infiltreaza in celulele tumorale care invadeaza tesuturile din jur, ceea ce face imposibila eliminarea in intregime a tumorii. Chirurgia ofera posibilitatea de a reduce cantitatea de tesut solid tumoral din creier, de a elimina acele celule din centrul tumorii care pot fi rezistente la radiatii si / sau chimioterapie si de a reduce presiunea intracraniana. Interventia chirurgicala, in special cea de rezectie a tumorii, are rolul de a prelungi viata unor pacienti si de a imbunatati calitatea vietii ramase.

Craniotomia

In cele mai multe cazuri, chirurgii efectueaza o craniotomie, deschizand craniul pentru a ajunge la locul tumorii. Acest lucru se realizeaza frecvent cu ajutorul imaginilor asistate de computer si uneori folosind tehnici de mapare intraoperatorie pentru a determina localizarea cortexului motor, senzorial si al vorbirii / limbajului. Maparea intraoperatorie presupune, in multe situatii, operarea unui pacient in timp ce acesta este treaz si maparea anatomiei functiei vorbirii in timpul operatiei. Astfel, medicul poate decide ce portiuni ale tumorii pot fi indepartate.

Dupa operatie, cand rana este vindecata, specialistii incep terapia cu radiatii. Scopul radioterapiei este de a ucide selectiv celulele tumorale ramase care s-au infiltrat in tesutul cerebral normal din jur. In radioterapia standard cu fascicul extern, mai multe radiatii standard sunt trimise catre locul tumorii, dar si catre tesuturile aflate in apropiere. Fiecare tratament produce leziuni atat tesutului sanatos, cat si celui normal.

Repetarea sesiunilor de radioterapie

Pana la urmatorul tratament, majoritatea celulelor normale repara daunele produse, insa tesutul tumoral nu se vindeca. De aceea, este nevoie de 10 pana la 30 de tratamente Acestea sunt administrate de obicei o data pe zi, timp de cinci zile pe saptamana, in functie de tipul tumorii. Utilizarea radioterapiei ofera in majoritatea cazurilor rezultate mai bune si rate de supravietuire mai lungi, comparativ doar cu operatia sau cu cele mai bune metode ingrijire.

Radiochirurgia si rolul ei

Radiochirurgia este o metoda de tratament care foloseste sisteme specializate de furnizare a radiatiilor pentru a focaliza radiatiile catre locul tumorii, reducand in acelasi timp doza de radiatie trimisa catre tesuturile din jur. Radiochirurgia poate fi utilizata in cazul in care tumora a reaparut, fiind folosite adesea informatii suplimentare oferite de spectroscopia de rezonanta magnetica sau tomografia cu emisie de pozitroni. Radiochirurgia este rar utilizata in tratamentul initial pentru glioblastom.

Chimioterapie

Pacientilor care sunt supusi chimioterapiei li se administreaza medicamente speciale concepute pentru a ucide celulele tumorale. Chimioterapia cu temozolomida este tratamentul standard actual pentru glioblastom. De obicei, medicamentul este administrat in fiecare zi in timpul radioterapiei si apoi timp de 6 pana la 12 cicluri dupa radioterapie. Fiecare ciclu dureaza 28 de zile. Temozolomida este administrata in primele 5 zile ale fiecarui ciclu, terapia fiind urmata de 23 de zile de odihna. Cu toate ca scopul chimioterapiei este acela de a tine sub control tumora pe termen lung, tratamentul reuseste acest lucru doar in aproximativ 20 la suta dintre pacienti. In cazul in care tumora reapare, medicii prescriu alte forme de chimioterapie in functie de starea generala de sanatate a pacientului, tipul tumorii si de raspandirea maladiei. Inainte de a opta pentru chimioterapie, pacientii ar trebui sa discute pe larg cu oncologii si / sau neuro-oncologii lor.

Cercetari privind noi tratamente

Din pacate, interventia chirurgicala, radioterapia si chimioterapia nu pot sa genereze o remisie prelungita a tumorilor glioblastomului. Din aceasta cauza, cercetatorii investigheaza intotdeauna utilizarea de noi tratamente inovatoare atunci cand terapia din prima linie a esuat. Aceste noi tratamente sunt efectuate in cadrul studiilor clinice. Unele dintre aceste tratamente sunt disponibile pe baza de cercetare la centrele specializate in terapii cerebro-tumorale. Printre acestea se numara terapia genica, imunoterapia si chimioterapia folosita alaturi de vaccinuri. Este important de mentionat ca, desi unele dintre aceste tratamente de investigatie arata anumite promisiuni, cele mai eficiente terapii introduse in ultimele trei decenii au imbunatatit speranta de viata a pacientilor cu glioblastom cu o medie de numai 3 luni.

Evolutie si complicatii

Glioblastom sanse de supravietuire

Timpul mediu de supravietuire in cazul glioblastomului este de 15-16 luni in cazul persoanelor care beneficiaza de chirurgie, chimioterapie si tratament cu radiatii. Acest lucru inseamna ca jumatate dintre toti pacientii cu glioblastom supravietuiesc pana la aceasta perioada de timp.

Glioblastom faza terminala

Situatia este diferita, in functie de pacient. Unii oameni nu supravietuiesc atat timp. In schimb, altii pot supravietui pana la 5 ani sau mai mult, desi acest lucru se intampla rar.

In cazul copiilor

Copiii cu tumori de grad ridicat tind sa supravietuiasca mai mult decat adultii. Aproximativ 25 la suta dintre copiii care au aceasta tumora traiesc 5 ani sau mai mult.

Extinderea sperantei de viata

Noile tratamente sporesc si mai mult speranta de viata. Persoanele ale caror tumori au un marker genetic favorabil numit metilare MGMT au sanse de supravietuire mai mari.

MGMT este o enzima care repara celulele afectate. Spre deosebire de chimioterapie care ucide celulele glioblastomului, MGMT le repara. Metilarea MGMT ajuta la anihilarea mai multor celule tumorale.

Prevenire

Specialistii nu stiu cum poate fi prevenita aceasta maladie. Exista anumiti factori care pot creste riscul ca o persoana sa dezvolte o tumora cerebrala. Printre acesti factori de numara radioterapia la nivelul creierului si anumite afectiuni mostenite.

Referinte:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/glioblastoma/cdc-20350148
2. https://www.healthline.com/health/brain-tumor/glioblastoma
3. https://www.aans.org/en/Patients/Neurosurgical-Conditions-and-Treatments/Glioblastoma-Multiforme
4. https://www.drugs.com/health-guide/glioblastoma-multiforme.html