Operatia de bypass coronarian este cea mai frecventa operatie cardiaca efectuata la adulti. Aflati din materialul urmator cand este indicata si cum se realizeaza aceasta procedura.
Operatia de bypass coronarian redirectioneaza sangele in jurul unei sectiuni a unei artere blocate sau partial blocate a inimii pentru a imbunatati fluxul de sange catre muschiul cardiac. Procedura presupune preluarea unui vas sanguin de la picior (bypass la picior), brat sau piept si conectarea acestuia dincolo de arterele blocate din inima.
Desi chirurgia de by-pass coronarian nu vindeca bolile cardiace care au provocat blocajele (ateroscleroza sau boala coronariana), aceasta poate usura simptomele, cum ar fi durerea toracica si problemele de respiratie. In cazul anumitor oameni, aceasta procedura poate imbunatati functia inimii si poate reduce riscul de deces in urma bolilor de inima.
Operatia de bypass coronarian este o procedura complexa, care presupune timp semnificativ de pregatire si recuperare. In unele cazuri, un pacient trebuie sa fie supus de urgenta unei interventii chirurgicale de bypass coronarian, insa de cele mai multe ori operatia este planificata cu ceva timp inainte.
Scopul chirurgiei de bypass este de a obtine un flux sangvin adecvat pentru inima. Imbunatatirea fluxului sangvin amelioreaza frecvent angina pectorala sau alte probleme ale arterelor coronare.
Operatia de bypass este efectuata frecvent de o echipa chirurgicala cu experienta. Dar, oricum, ca si alte interventii, si aceasta prezinta anumite riscuri. In general, daca aveti sub 65 de ani, aveti un ventricul stang normal – camera cardiaca cea mai importanta pentru pompat – si aveti o stare de sanatate generala buna, sansele de supravietuire si de recuperare dupa operatie sunt de 99%.
Chirurgia bypass coronarian este o optiune daca aveti o artera blocata la inima.
Medicul va poate recomanda aceasta procedura daca:
Operatia de bypass coronarian poate fi, de asemenea, efectuata in situatii de urgenta, cum ar fi un atac de cord, daca pacientul nu raspunde la alte tratamente.
Chiar si in cazul interventiilor chirurgicale de bypass coronarian, pacientul trebuie sa-si schimbe total stilul de viata dupa operatie. Medicamentele sunt prescrise in mod obisnuit dupa o interventie chirurgicala de bypass coronarian pentru a se reduce nivelul de colesterol din sange, pentru a se reduce riscul de dezvoltare a unui cheag de sange si pentru a ajuta inima sa functioneze cat mai bine.
Boala cardiaca ischemica este cauzata de ingustarea sau blocarea arterelor care alimenteaza inima, arterele coronare. Principala cauza a acestui fenomen este ateroscleroza.
Ateroscleroza reprezinta acumularea de colesterol si alte grasimi la nivelul peretilor arterelor coronare, formand asa numita placa de aterom. Placile de aterom pot ingreuna curgerea sangelui spre miocard prin infundarea arterelor sau prin modificari ale functiei si tonusului arterelor.
Boala cardiaca ischemica debuteaza de la varste tinere. Chiar din copilarie, peretii arterelor incep sa prezinte urme de depuneri de grasime. Alte elemente care circula prin sange, cum ar fi celule inflamatorii, produsi de degradare celulara, diverse proteine si calciu incep sa adere la peretii arterelor. Impreuna, grasimea si celelalte elemente formeaza placa de aterom.
Boala cardiaca ischemica poate sa apara inca din copilarie!
Cu timpul, in interiorul arterelor se dezvolta placi de aterom de diverse marimi. Multe dintre ele au un continut moale, cu o capsula dura la exterior. Daca aceasta suprafata dura se fisureaza, sangele vine in contact cu interiorul placii. Astfel, trombocitele, celule specializate cu rol in coagularea sangelui, incep sa se aglomereze si sa se activeze in jurul placii, ducand la formarea cheagurilor de sange (trombi) in interiorul arterei.
Cealalta modalitate de obstruare a fluxului sanguin prin arterele coronare este alterarea tonusului si a functiei acestor artere.
Stratul intern al peretelui coronarelor, endoteliul, este format din celule care raspund la numerosi stimuli, eliberand diverse substante chimice. Daca endoteliul este iritat, aceste substante pot actiona chiar asupra peretelui arterelor, determinand contractia celulelor musculare din structura sa. Astfel, diametrul arterei se reduce si mai mult si curgerea sangelui este ingreunata. Cand artera ingustata nu poate aduce suficient sange incarcat cu oxigen catre miocard, apare ischemia miocardica. Cea mai frecventa manifestare a ischemiei miocardice este durerea precordiala, numita si angina pectorala. Cele mai frecvente situatii in care apare angina sunt cele in care inima trebuie sa pompeze mai mult sange in organism, astfel incat miocardul consuma mai mult oxigen. Asemenea situatii sunt efortul fizic, expunerea la frig, emotiile si stresul.
Atunci cand artera coronara este complet astupata, apare infarctul acut de miocard sau necroza miocardica. Acest lucru inseamna distrugerea completa a unei parti a muschiului inimii, si inlocuirea ei cu tesut cicatricial, fara capacitate de contractie. In raport cu marimea zonei, functia inimii poate fi mai mult sau mai putin afectata, ajungand pana la deces.
Este important ca boala sa fie depistata inainte ca infarctul acut de miocard sa se produca. De aceea, vizitele regulate la medic sunt obligatorii inca de la primele simptome!
Este extrem de important ca tratamentele efectuate sa se adreseze unor persoane cu functie cardiaca normala sau cat mai aproape de normal pentru ca rezultatele acestora sa fie cat mai bune.
Angina pectorala apare atunci cand inima trebuie sa pompeze mai mult sange in organism: efort fizic, expunere indelungata la frig, emotii sau stres. Tratamentul BCI se concentreaza in trei directii: tratament medical, tratament interventional si tratament chirurgical.
Tratamentul medical se concentreaza asupra ameliorarii efortului cardiac si a perfuziei cardiace. Exista mai multe clase de medicamente care se adreseaza acestei patologii.
Tratamentul medicamentos singur nu trebuie prelungit pana cand pacientul ajunge sa faca un infarct. Odata diagnosticul pus, pacientul se trimite la coronarografie!
Coronarografia consta in vizualizarea arterelor coronare si identificarea ingustarii sau astuparii lor, prin injectarea de substanta de contrast la nivelul coronarelor printr-un cateter subtire si vizualizarea acestora cu ajutorul razelor X.
Tratamentul interventional (”angioplastia”) consta in dilatarea stenozelor cu un balonas, implantarea de stent-uri (dispozitive metalice ce fixeaza placa de aterom odata dilatata) sau rotablatie (“forarea” printr-un tromb ce obstrueaza coronara).
Angioplastia este mai confortabila si mai putin riscanta pentru pacient, dar limitata doar la anumite leziuni mai putine (1-2 vase) si mai simple. De aceea, rezultatele in timp sunt mai putin durabile decat cele ale operatiei.
Tratamentul chirurgical se adreseaza atat revascularizarii miocardice, cat si rezolvarii unor complicatii cauzate de ischemia miocardica si/sau infarctul de miocard.
Astfel, revascularizarea miocardica se obtine prin bypass-ul aorto-coronarian. Acesta consta din aducerea de sange din circulatia sistemica (aorta) dincolo de stenozele coronariene prin intermediul unor grefoane. Acestea pot fi venoase (de ex. vena safena interna de la nivelul membrului inferior) sau arteriale (artera mamara interna, artera radiala, gastroepiploica,etc.).
Rezultatele acestui tip de chirurgie sunt foarte bune, in Clinica de chirurgie cardiovasculara a Institutului de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare ”CC Iliescu” din Bucuresti, mortalitatea la pacientii cronici este 0-3%, iar recuperarea majoritatii pacientilor cu functie cardiaca normala preoperator, este spectaculoasa, ei parasesc spitalul la 7-8 zile dupa operatie si sunt complet reintegrati familial si profesional la 3-6 luni.
Infarctul de miocard, angina pectorala si alte probleme cardiace pot aparea ca rezultat al ingustarii sau blocarii arterelor coronare, care iriga muschiul cardiac. In anumite situatii, chirurgia de bypass coronarian creeaza o ruta de ocolire pentru fluxul sangvin pentru ca sangele sa mearga in zona afectata. Acest tip de chirurgie se practica mai ales atunci cand simptomele nu raspund la tratamentul medicamentos sau cand exista blocaje multiple pe arterele coronare.
Pentru a crea un bypass, chirurgul preleveaza un vas de sange din alta parte a corpului si o plaseaza in locul arterei coronare obstruate. Acesta poate utiliza unul din urmatoarele vase de sange: artera mamara interna de la nivelul toracelui, vena safena de la nivelul membrului inferior sau artera radiala, de la nivelul antebratului. Acestea sunt vase de sange care nu sunt absolut indispensabile organismului. Unii chirurgii pot utiliza o combinatie a acestor grefe.
In majoritatea cazurilor, pentru bypass este utilizata artera mamara interna. Aceasta artera se gaseste pe fata interna a peretelui anterior al toracelui, de fiecare parte a sternului. Chirurgul deconecteaza capatul din aval al arterei din partea interna a peretelui toracic si reconecteaza acel capat la artera coronara in aval de blocaj. Avantajul major al acestei proceduri este tendinta acestei grefe de a rezista la formarea ulterioara de depozite de grasime (placi de aterom).
Pentru a crea un bypass cu vena safena sau cu artera radiala, se preleveaza un segment din vena sau din artera, conectand un capat al venei sau arterei la aorta in apropierea originii normale a arterelor cornare si celalalt capat la artera coronara in aval de blocaj. Astfel, partea bolnava a arterei este suntata.
Pe timpul acestei interventii chirurgicale, functiile inimii si ale plamanilor sunt preluate de un aparat cord-pulmon.
Dupa operatie, majoritatea oamenilor se simt mai bine, iar riscul ca simptomele sa apara timp de 10-15 ani este foarte mic. Cu timpul, insa, este posibil ca alte artere sau chiar noua grefa folosita in operatia de bypass coronarian sa se infunde, necesitand un alt bypass sau angioplastie.
Rezultatele pe termen lung vor depinde in parte de administrarea medicamentelor pentru prevenirea formarii cheagurilor de sange, scaderea tensiunii arteriale, scaderea colesterolului si pentru a ajuta la controlarea diabetului conform instructiunilor si in urma recomandarilor privind stilul de viata sanatos, cum ar fi:
Pentru operatia de bypass, perioada de spitalizare este de 5-7 zile. Imediat dupa interventie, veti ramane in sectia speciala pentru coronarieni sau in sectia de terapie intensiva timp de 24-36 de ore. In acest timp, frecventa si ritmul cardiac, precum si alte semne vitale, sunt monitorizate cu atentie.
Medicul cardiolog si chirurgul va vor da indicatii asupra gradului de efort fizic pe care aveti voie sa-l faceti in urmatoarele cateva saptamani si asupra modului gradual in care veti reveni la activitatile obisnuite.
Daca aveti angina pectorala de efort forma usoara sau v-ati recuperat dupa un infarct miocardic fara a prezenta simptome, cel mai bine veti fi tratat cu medicamente sau alte mijloace.
Chirurgia de bypass este in general considerata potrivita pentru urmatoarele persoane:
Referinte:
1 Comment
Buna am fost operata de baypass in decembrie 23.12.2022 la inceput era totul bine.dar deja de 2 luni am diareie crampe foarte mari abdominale si nici nu slabesc de 2 luni.as dori un sfat.multumesc frumos.