Afazia este o tulburare de comunicare care rezulta din deteriorarea sau afectarea zonei vorbirii din creier. Aflati mai multe despre afazie din materialul urmator.
Afazia defineste o tulburare de intelegere si intrebuintare a cuvintelor, ce este cauzata de perturbari ale mecanismului nervos central al vorbirii (centrul vorbirii) si coexista uneori cu tulburari psihice. Este un simptom pe care il intalnim in encefalite, in timpul crizelor de epilepsie, in ateroscleroza cerebrala, accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale, abcese cerebrale, etc.
Odata ce cauza a fost stabilita, tratamentul principal pentru afazie este terapia vorbirii. Persoana cu afazie isi recapata abilitatile lingvistice si invata sa foloseasca alte modalitati de a comunica. Membrii familiei participa adesea la proces, ajutand persoana sa comunice.
Afazia este una dintre cele mai intalnite tulburari de vorbire, fiind un semn al unei alte afectiuni, cum ar fi un accident vascular cerebral sau o tumora pe creier.
O persoana cu afazie poate sa vorbeasca in fraze scurte sau incomplete, sa vorbeasca in propozitii care nu au sens, sa inlocuiasca un cuvant cu altul sau un sunet cu altul, sa pronunte cuvinte nerecunoscute, sa nu inteleaga conversatiile dintre alte persoane si sa scrie fraze care nu au sens.
Gravitatea si tipurile de probleme depind de amploarea leziunilor si de zona afectata a creierului.
Exista mai multe tipuri de afazii:
Bolnavul intelege ce i se spune si poate citi dar este incapabil sa-si exprime gandurile prin vorbe. Uneori, poate rosti cateva cuvinte scurte sau ultimele cuvinte folosite inainte de inceputul bolii.
Bolnavul nu intelege ce i se spune, dar vorbeste folosind “o salata de cuvinte” (parafazie) fara sens si repetand mereu unele cuvinte sau fraze (palilalie)
Bolnavul intelege si pronunta unele cuvinte, pe care le gaseste insa foarte greu.
Afazia globala rezulta din deteriorarea extensiva a legaturilor lingvistice ale creierului. Persoanele cu afazie globala au dizabilitati severe de exprimare si intelegere.
Afazia optica este un sindrom rar in care pacientii nu pot sa numeasca obiecte prezentate vizual, dar nu au dificultati in denumirea acestor obiecte in urma unei prezentari tactile sau verbale. Aceasta tulburare a inabilitatii numirii obiectelor este un simptom comun la pacientii care au suferit o leziune cerebrala.
Cu toate ca dizartria si afazia pot afecta capacitatea unui individ de a vorbi fluent si inteligibil, cele doua conditii au cauze foarte diferite. Dizartria este un termen umbrela folosit pentru tulburarile care afecteaza muschii folositi in vorbire, inclusiv buzele, limba, gatul, corzile vocale si diafragma.
Aceasta provoaca o gama larga de simptome, printre care discursul respirator si nazal, salivarea, volumul neregulat, intonatie, accent si articularea neclara a cuvintelor. Spre deosebire de conditiile care afecteaza creierul, abilitatile de intelegere a limbajului nu sunt de obicei deteriorate.
Pe de alta parte, afazia apare in urma unei leziuni la nivelul creierului. Are legatura cu intelegerea si reproducerea limbajului, iar simptomele depind de localizarea si severitatea leziunilor cerebrale.
Tulburarile verbale cauzate de disartrie si / sau afazie pot duce, de asemenea, la o serie de probleme emotionale, cum ar fi jena, frustrarea, anxietatea si lipsa de incredere. Disatria si afazia sunt frecvent observate la persoanele care au avut un accident vascular cerebral si pot coexista, ceea ce poate provoca o perturbare severa a capacitatii de comunicare.
Ca forme particulare de afazie amintim: afazia auditiva, afazie vizuala si agrafia.
Unii copii cu afazie sunt in masura sa compenseze leziunile cerebrale prin utilizarea altor parti ale creierului pentru a vorbi. Micutii care sufera de afazie pot sa nu inteleaga limba scrisa sau vorbita. Altii pot vorbi ciudat, adaugand cuvinte inutile sau fara sens. In multe cazuri, copiii cu afazie nu sunt constienti de situatia lor si pot deveni frustrati cand nu sunt intelesi.
Cea mai frecventa cauza a afaziei este afectarea creierului care rezulta dintr-un accident vascular cerebral (AVC pe dreapta) – blocarea sau plesnirea unui vas de sange in creier. Pierderea aportului de sange catre creier (hemoragie cerebrala) duce la moartea celulelor creierului sau la deteriorarea in zonele care controleaza vorbirea.
Leziunile cerebrale cauzate de un traumatism sever la nivelul capului, o tumora, o infectie sau un proces degenerativ pot provoca, de asemenea, afazie. In aceste cazuri, conditia apare de obicei impreuna cu alte tipuri de probleme cognitive, cum ar fi pierderile de memorie sau confuzia.
Afazia progresiva primara este termenul utilizat pentru dificultatea de vorbire care se dezvolta treptat. Acest lucru este cauzat de degenerarea treptata a celulelor creierului situate in zonele vorbirii. Uneori acest tip de afazie va progresa spre o dementa mai generalizata.
In unele cazuri, pot aparea episoade temporare de afazie. Acestea pot aparea din cauza migrenelor, convulsiilor sau accidentului ischemic tranzitor (AIT). Un AIT apare atunci cand fluxul sanguin este temporar blocat catre o zona a creierului. Persoanele care au suferit un AIT au un risc crescut de a face un accident vascular cerebral in viitorul apropiat.
Principalele simptome ale afaziei sunt:
Unii oameni cu afazie au probleme in a intelege ceea ce spun ceilalti. Problemele apar mai ales atunci cand persoana este obosita sau se afla intr-un mediu aglomerat sau galagios. Conditia nu afecteaza abilitatile de gandire. Dar persoana poate avea probleme cu intelegerea textelor scrise si poate intampina dificultati in a scrie de mana. Unii oameni au probleme cu utilizarea numerelor sau chiar cu efectuarea unor calcule simple.
Medicul il va examina fizic si neurologic pe pacient, ii va testa puterile, senzatiile si reflexele si ii va asculta inima si vasele din gat. In plus, medicul va cere probabil efectuarea unui test de imagistica, de obicei un RMN, pentru a identifica rapid ce a provocat afazia.
De asemenea, cel mai probabil, pacientul va fi supus unor teste si observatii informale pentru a-i fi evaluate abilitatile lingvistice, cum ar fi capacitatea de a:
Tratamentul depinde de factori precum:
De exemplu, o persoana cu afazie poate avea o tumora pe creier care afecteaza centrul vorbirii al creierului. Operatia de tratare a tumorii cerebrale poate imbunatati, de asemenea, afazia.
Daca leziunile cerebrale sunt usoare, o persoana isi poate recupera abilitatile lingvistice fara tratament.
Cu toate acestea, majoritatea persoanelor supuse terapiei vorbirii pentru a-si recupera abilitatile lingvistice si pentru a-si completa experientele de comunicare. Cercetatorii investigheaza in prezent utilizarea medicamentelor, singure sau in combinatie cu terapia lingvistica, pentru a-i ajuta pe oamenii cu afazie.
Recuperarea competentelor lingvistice este de obicei un proces relativ lent. Desi majoritatea oamenilor inregistreaza progrese semnificative, putini oameni isi recapata nivelul complet de comunicare pe care il aveau inainte de accident.
In cazul afaziei, terapia vorbirii (care presupune exercitii de logopedie) incearca sa imbunatateasca abilitatea persoanei de a comunica prin restaurarea cat mai mult posibil din vorbire, invatandu-l cum sa compenseze abilitatile lingvistice pierdute si gasirea altor metode de comunicare.
Cat dureaza recuperarea in cazul afaziei? Daca simptomele dureaza mai mult de doua sau trei luni dupa producerea un accident vascular cerebral, sansele ca recuperarea sa fie completa scad considerabil. Cu toate acestea, este important de retinut faptul ca unii oameni continua sa-si imbunatateasca starea intr-o perioada de ani si chiar zeci de ani. Recuperarea este un proces lent care, de obicei, implica atat ajutarea individului, cat si a familiei sa inteleaga natura afaziei si strategiile compensatorii de invatare pentru comunicare.
Afazia Broca se poate imbunatati chiar si fara tratament. Pacientul trebuie sa lucreze cu un specialist in vorbire (logoped) pentru a progresa considerabil. Cu cat persoana in cauza face exercitii de vorbire intr-un mediu sigur, cu atat va continua sa incerce sa se recupereze. Gasirea unui grup de sprijin, a unui club de carte sau a altui grup cu alte persoane care trec prin aceeasi situatie poate fi foarte benefica.
Daca va pasa de cineva care are aceasta conditie, amintiti-va ca sunt la fel de inteligenti ca si pana acum. Fiti intelegatori, deoarece pot simti frustrarea fata de situatia in care se afla. Incercati sa aveti rabdare si sa-i includeti in viata familiei sau in cercul de prieteni. Mentineti-i in priza, incluzandu-i in mod activ in conversatii si privindu-i direct, mai degraba decat vorbind in jurul lor.
Alte sfaturi privind comunicarea sunt:
Daca aveti afazia lui Broca, puteti sa grabiti progresul intrand in interactiuni verbale cu oamenii in care aveti incredere. Exista si alte tehnici pe care le puteti utiliza:
Vitamine si minerale, cum ar fi zincul, seleniul, magneziul, vitamina C, vitamina E si vitamina B6. Alte suplimente includ melatonina, glutationul si taurina. Pacientii ar trebui sa evite orice mediu toxic care contine plumb sau mercur, deoarece toxinele pot agrava leziunile cerebrale.
Acestia sunt cunoscuti pentru ca sporesc sanatatea creierului si ajuta la imbunatatirea ochilor si nervilor. Se recomanda suplimentele cu acizi grasi omega 3 sub forma de capsule sau prin cresterea aportului alimentar.
Vitamina B12 poate fi luata de acei pacienti cu afazie care sufera de probleme ale tractului digestiv.
Acest ulei este un alt supliment natural care imbunatateste functia creierului, sporind vigilenta si ajutand creierul sa lucreze eficient.
Studiile au aratat ca pacientii cu afazie au un nivel mai mare de cupru in sange. Desi acest lucru nu este considerat o cauza a afaziei, poate fi un factor care contribuie la ingreunarea recuperarii. Prin urmare, multivitaminele care contin cupru trebuie evitate.
Nu exista o metoda garantata de prevenire a afaziei. Cu toate acestea, exista unele sfaturi generale privind stilul de viata care pot reduce riscul de a dezvolta afectiuni asociate cu afazia, cum ar fi boala Alzheimer (sau alte forme de dementa) sau accidentul vascular cerebral.
De exemplu, pacientii cu afazie ar trebui sa fie incurajati:
Referinte: