Faringita – cauze, simptome, tratament

Faringita este o inflamatie a mucoasei nazale si faringiene produsa de un virus. Aflati din materialul urmator care sunt cauzele, simptomele si tratamentul pentru faringita.

Cuprins:

1. Ce este faringita?
2. Forme clinice
3. Cauze
4. Simptome
5. Diagnostic
6. Tratament
7. Complicatii
8. Sfaturi pentru prevenirea faringitei

Ce este faringita?

Faringita este inflamatia membranelor mucoase care se regasesc in spatele gatului sau a faringelui. Aceasta inflamatie poate provoca disconfort, uscaciune si dificultati la inghitire.

Faringita este termenul medical pentru durerea in gat. Printre cauzele faringitei se numara infectiile virale, cum ar fi banalele raceli si infectiile bacteriene, cum ar fi streptococul de grup A.

Faringita este o afectiune des intalnita si rareori este un motiv de ingrijorare. Faringita virala dispare adesea de la sine intr-o saptamana.

Rinofaringita acuta este o inflamatie a mucoasei nazale si faringiene produsa de un virus, boala care afecteaza mai ales copiii, fiind cea mai obisnuita infectie a acestora. Aceasta boala apare mai ales iarna. Copiii fac intre 3-6 rinofaringite acute pe an, in functie de numarul expunerilor. In cursul evolutiei bolii, poate aparea suprainfectia bacteriana care este un factor de agravare.

Manifestari clinice

Boala are o perioada de latenta de cateva ore pana la 1-2 zile. La sugar, boala debuteaza cu febra ridicata (39-40 grade C) urmata dupa cateva ore de agitatie, stranut, rinoree. Secretia nazala determina infundarea nasului, ceea ce provoaca ingreunarea alimentatiei. Unii sugari pot prezenta varsaturi si/sau scaune diareice. La copiii mai mari, simptomul caracteristic initial este uscaciunea si iritarea mucoasei nasofaringiene urmata de stranut, rinoree apoasa, uneori tuse, cefalee, dureri musculare, lipsa poftei de mancare, febra moderata. Secretiile nazale devin consistente dupa o zi. Boala dureaza intre 3 si 4 zile.

Masuri de combatere a faringitei

La sugari, cel mai frecvent apare otita medie, iar la copilul mai mare sinuzita.

Nu exista un tratament specific. Administrarea de antibiotice nu influenteaza evolutia si nu reduce rata complicatiilor. Un beneficiu important il are umidificarea aerului atmosferic. Este indicata hidratarea copilului prin administrarea de lichide pe cale orala (pe gura), la intervale frecvente. Desfundarea nasului este benefica si presupune aspirarea secretiilor (cu o pompa nazala) sau indepartarea acestora cu ajutorul unor tampoane de vata umectate cu ser fiziologic. Plasarea sugarului pe burta asigura drenajul secretiilor. Picaturile de nas pentru copii se administreaza cu o 15-20 de minute inaintea meselor si nu mai mult de 4-5 zile. Pentru combaterea febrei se poate folosi paracetamol pentru copii. Aspirina nu este indicata copiilor sub 2-3 ani intrucat poate produce sindrom Reye la acestia.

Forme clinice

Faringita acuta

Faringita, sau faringita acuta, este o inflamatie a partii din spatele gatului, cunoscuta si sub denumirea de faringe. Conditia, in general, produce durere si gat iritat, precum si dificultati la inghitire. Afectiunea este in mod obisnuit mentionata ca fiind o durere in gat.

Faringita este foarte frecventa, fiind de obicei cauzata de o infectie virala sau, mai rar, de o infectie bacteriana. Tratamentul se va concentra, de obicei, pe gestionarea simptomelor. Cu toate acestea, antibioticele pot fi prescrise pentru a trata faringita bacteriana. In general, nu este o situatie grava, desi in unele cazuri poate provoca simptome severe sau o infectie mai puternica.

Faringita cronica

Situatia se schimba in cazul faringitei cronice. Afectiunea este cunoscuta si sub denumirea de durere in gat persistenta. Faringita cronica difera de faringita acuta prin faptul ca dureaza mai mult si nu raspunde la tratamentele pentru faringita acuta.

In faringita cronica, durerea fie nu dispare, fie reapare frecvent. Faringita poate fi cronica daca durerea in gat dureaza mai mult de cateva saptamani. Exista cateva cauze care stau la baza faringitei cronice, iar tratamentul depinde de cauza principala.

Forma cronica a afectiunii are o varietate de cauze posibile, printre care infectia persistenta si refluxul gastroesofagian. Daca faringita dureaza saptamani, este probabil mai degraba cronica decat acuta. Fumatul si expunerea la alte forme de fum, cum ar fi fumul industrial sau de lemn, pot provoca o durere cronica a gatului.

Cauze

Infectiile virale sunt cea mai frecventa cauza a faringitei. Cele mai intalnite virusuri care pot provoca faringita sunt:

• rinovirusul, coronavirusul, sau parainfluenza, care sunt cauzele comune
• adenovirusul, care poate provoca conjunctivita (cunoscuta si sub numele de ”ochi de culoare roz”) si obisnuita raceala
• virusul gripal
• virusul Epstein-Barr, care provoaca mononucleoza

Mononucleoza este o infectie virala contagioasa care produce o serie de simptome asemanatoare gripei. Virusul se poate raspandi prin saliva, astfel incat o persoana poate sa o contracteze prin impartirea ustensilelor si a tacamurilor, prin expunerea la particulele pulverizate prin tuse si stranut, sau prin sarut. Cunoscuta sub numele de boala sarutului, mononucleoza afecteaza in cea mai mare parte adolescenti si adulti tineri.

Faringita streptococica

Desi sunt mai putin frecvente, infectiile bacteriene pot provoca, de asemenea, faringita. Streptococcul de grup A este responsabil pentru faringita la copii in jur de 20-40 la suta din timp. Aceasta bacterie mai poate cauza o alta forma a afectiunii si anume faringita pultacee.

Alte infectii bacteriene

Faringita mai poate fi provocata si de alte infectii bacteriene, cum ar fi:

• streptococcul de grup C si G
• chlamydia
• gonoreea
• mycoplasma pneumoniae

Factori de risc

Factorii care pot creste riscul unei persoane de faringita includ:

• un istoric de alergii (faringita alergica)
• infectii ale sinusurilor aparute frecvent anterior
• fumatul sau expunerea la fumatul pasiv, lucru care poate provoca faringita atrofica, una dintre cele mai grave forme ale bolii

Transmitere

Atat forma virala, cat si cea bacteriana sunt contagioase. Germenii care provoaca faringita traiesc in nas si in gat. Atunci cand o persoana afectata de boala tuseste sau stranuta, elibereaza in aer picaturi mici care contin virusul sau bacteriile. O persoana se poate infecta prin:

• inhalarea acestor picaturi mici
• atingerea obiectelor contaminate si apoi a fetei
• consumarea alimentelor si bauturilor contaminate

Acesta este motivul pentru care este esential ca o persoana sa se spele pe maini inainte de a manevra alimentele sau de a-si atinge fata.

Oamenii isi revin, de obicei, in urma infectiilor virale, la fel ca in cazul unei banale raceli, in decurs de 7 pana la 10 zile. Cu toate acestea, din cauza perioadei de incubatie a virusului, persoanele pot fi contagioase inainte de aparitia oricaror simptome.

Potrivit Centrului pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite, o persoana poate preveni raspandirea virusului stand in casa pana cand febra dispare iar tratamentul cu antibiotice s-a incheiat.

Simptome

Principalele simptome ale faringitei sunt durerea si uscaciunea gatului. Pot aparea simptome suplimentare, in functie de tipul de infectie, cum ar fi simptomele racelii sau gripei.

Simptomele faringitei virale

• tuse
• durere de cap
• febra
• raguseala
• dureri de corp
• stranut
• congestie nazala
• noduli limfatici umflati
• oboseala
• ulceratii bucale

Simptomele faringitei asociate cu mononucleoza

• dureri abdominale, in special in partea stanga sus
• oboseala coplesitoare
• apetit scazut
• noduli limfatici umflati
• eczeme

Simptomele faringitei bacteriene

• dureri semnificative la inghitire
• ganglioni umflati si sensibili
• pete in gat extrem de vizibile sau amigdale cu puroi
• amigdale umflate si rosii
• durere de cap
• durere de amigdale
• durere abdominala
• oboseala
• greata
• varsaturi
• eruptie cutanata, cunoscuta sub numele de scarlatina

Cand trebuie sa mergeti la doctor?

Persoanele care sufera de faringita ar trebui sa ia legatura cu medicul daca:

• simptomele dureaza mai mult de 10 zile
• au dificultati severe sau durere la inghitire
• respira cu dificultate
• prezinta eczeme

Diagnostic

Durerile de gat pot rezulta dintr-o varietate de afectiuni medicale. Desi infectiile virale sunt cea mai frecventa cauza a faringitei, este inca important sa se diagnosticheze corect cauza pentru a trata cu succes starea.

Un medic va incepe, de obicei, sa diagnosticheze faringita efectuand un examen fizic. Acesta va examina simptomele actuale ale pacientului si va verifica gatul, urechile si nasul pentru semne de infectie.

De obicei, nu mai este nevoie de efectuarea altor teste daca individul are semne clare de infectie virala.

Daca medicul suspecteaza o infectie bacteriana, poate sa comande recoltarea unei secretii din gat pentru a confirma diagnosticul. Aceasta implica luarea unei probe din gatul persoanei si trimiterea acesteia la un laborator pentru a fi analizata.

Tratament

Exista o serie de modalitati de a ajuta la gestionarea simptomelor afectiunii:

• Consumul de lichide este esential pentru a evita deshidratarea, ceea ce poate duce la agravarea simptomelor faringitei.
• Administrarea unor analgezice eliberate fara prescriptie medicala, cum ar fi ibuprofenul sau paracetamolul, este o modalitate buna de a ameliora durerea in gat, durerea de cap si febra. Aceste medicamente trebuie luate in conformitate cu instructiunile de pe ambalaj.
• Pastilele trebuie luate conform instructionilor pentru ca pot fi utile in ameliorarea durerii.

Simptomele mai pot fi atenuate si cu ajutorul altor produse care nu au nevoie de prescriptie medicala, cum ar fi spray-urile cu anestezic pentru gat. Acestea pot fi cumparate de la farmacii.

Antibiotice pentru faringita

Antibioticele sunt ineficiente impotriva faringitei virale, dar pot fi prescrise celor cu infectie bacteriana. Specialistii in medicina pot recomanda augmentin pentru faringita. De asemenea, potrivit expertilor in domeniul sanatatii, amoxicilina si penicilina sunt cele mai prescrise antibiotice impotriva streptococilor. Este important sa mentineti intregul tratament cu antibiotice pentru a preveni revenirea sau agravarea infectiei. Un tratament cu antibiotice dureaza, de obicei, intre 7 si 10 zile.

Medicii sunt adesea reticenti in a prescrie antibiotice pentru faringita bacteriana din cauza faptului ca acestea nu sunt intotdeauna eficiente si pot provoca efecte secundare.

Scorul Centor

Pentru a decide daca o persoana trebuie sa primeasca antibiotice, medicii vor folosi uneori un test cunoscut sub numele de scor Centor. In cadrul testului, medicii vor cauta:

• puroi in zona amigdalelor
• dureri si sensibilitate in zona glandelor din gat
• absenta tusei
• febra

Daca sunt prezente trei sau mai multe dintre aceste caracteristici, medicul poate prescrie antibiotice care sa fie luate dupa doua sau trei zile, in cazul in care simptomele nu au disparut sau s-au inrautatit.

Faringita la copii tratament naturist

Remediile alternative sunt uneori utilizate pentru a trata faringita. Totusi, trebuie sa va adresati medicului inainte de a le folosi pentru a evita interactiunile cu medicamentele sau alte complicatii.

Ceai pentru faringita

Unele dintre cele mai frecvent utilizate plante sunt:

• caprifoiul
• lemnul dulce
• radacina de marshmallow
• salvia
• ulmul alunecos

Complicatii

Pentru infectiile bacteriene, un medic poate prescrie unei persoane un curs de antibiotice orale, cum ar fi amoxicilina sau penicilina. Antibioticele au ca scop prevenirea complicatiilor, cum ar fi reumatism articular acut sau afectiunile renale, si nu tratarea durerii in gat.

Alte complicatii ale infectiei streptococice netratate sau partial tratate

• glomerulonefrita
• otita medie (raspandirea infectiei la urechea medie)
• meningita (raspandirea infectiei la mucoasa creierului si a canalului spinal)
• pneumonie (infectie pulmonara)
• sindromul de soc toxic (o complicatie rara, dar severa, a faringitei streptococice, care provoaca o infectie severa raspandita si insuficienta a unor organe)
• formarea unui abces in jurul amigdalelor si in spatele gatului

Formarea unui abces in spatele gatului (abces retrofaringian) produs de o infectie streptococica netratata sau tratata partial poate duce la aparitia unor afectiuni severe cauzand durere la nivelul gatului, dificultati la inghitire si o potentiala compromitere a respiratiei. Aceste abcese ar putea fi drenate de urgenta de catre un specialist in ORL, iar spitalizarea ar putea fi necesara.

Sfaturi pentru prevenirea faringitei

O persoana poate reduce riscul de contractare sau transmitere a faringitei si a altor infectii prin:

• spalarea adecvata si in mod regulat a mainilor
• acoperirea gurii si a nasului atunci cand tuseste sau stranuta
• evitarea contactului apropiat cu persoane care au infectii virale sau bacteriene contagioase
• evitarea fumatului si a expunerii la fumatul pasiv

Referinte:

1. https://www.medicalnewstoday.com/articles/324144.php
2. https://www.healthline.com/health/pharyngitis
3. https://ada.com/conditions/chronic-pharyngitis/
4. https://ada.com/conditions/acute-pharyngitis/
5. https://www.medicinenet.com/strep_throat_complications/views.htm