Stresul cronic – 10 efecte asupra organismului

Stresul cronic sau pe termen lung poate avea numeroase efecte negative asupra organismului. Iata 10 efecte ale stresului cronic asupra organismului si de ce apar acestea.

Cuprins:

1. Ce este stresul?
2. Semne ca esti stresat – care sunt simptomele stresului?
3. 10 Efecte ale stresului cronic
4. Gestionarea stresului

Ce este stresul?

Stresul este reactia organismului la situatii daunatoare – indiferent daca sunt reale sau percepute. Acest lucru este direct legat de instinctele noastre de supravietuire, raspunsul de tip „lupta sau fugi”. Cand o persoana intalneste un factor de stres (un stimul neobisnuit care provoaca stres), raspunsul la stres este declansat. Au loc diferite schimbari in mai multe sisteme corporale.

Stresul are si o parte buna. Este mecanismul de aparare naturala a organismului impotriva pradatorilor si a pericolului. In conditii de stres, organismul produce cantitati mai mari de substante chimice precum cortizol, epinefrina si norepinefrina. Acestea declanseaza reactii fizice precum cresterea tensiunii arteriale, transpiratie, cresterea vigilentei etc. Toti acesti factori imbunatatesc capacitatea unei persoane de a raspunde la o situatie potential periculoasa. Insa, stresul cronic sau pe termen lung poate avea efecte nedorite asupra organismului.

Stresul la nivel biochimic

Cand apare o amenintare (reala sau perceputa), hipotalamusul, o regiune de la baza creierului, declanseaza un sistem de reactii in organism. Printr-o combinatie de semnale nervoase si hormonale, face ca glandele suprarenale, situate deasupra rinichilor, sa elibereze un val de hormoni, inclusiv adrenalina si cortizol. Adrenalina creste ritmul cardiac, tensiunea arteriala si nivelul de energie. Dupa un val de adrenalina, hipotalamusul activeaza a doua componenta a sistemului de raspuns la stres, cunoscuta sub numele de axa HPA. Axa HPA este formata din hipotalamus, glanda pituitara si glandele suprarenale si foloseste semnale hormonale care mentin sistemul nervos simpatic activ.

Cortizolul, principalul hormon de stres, creste glicemia, imbunatateste utilizarea glucozei de catre creier si creste disponibilitatea substantelor care repara tesuturile. Cortizolul reduce, de asemenea, functiile care ar fi neesentiale sau daunatoare intr-o situatie de lupta sau fuga. Reduce raspunsurile sistemului imunitar si suprima sistemul digestiv, sistemul reproducator si procesele de crestere. Acest sistem complex comunica si cu regiunile creierului care controleaza starea de spirit, motivatia si frica.

Stresul cronic sau pe termen lung

Sistemul de raspuns la stres al organismului este de obicei autolimitat. Dupa ce o amenintare a trecut, nivelurile hormonale revin la normal. Pe masura ce nivelurile de adrenalina si cortizol scad, ritmul cardiac si tensiunea arteriala revin la nivelurile de baza, iar alte sisteme isi reiau activitatile obisnuite.

Insa, atunci cand factorii de stres sunt intotdeauna prezenti, reactia de lupta sau fuga ramane activata. Activarea pe termen lung a sistemului de raspuns la stres si supraexpunerea la cortizol si alti hormoni de stres poate afecta organismul in numeroase feluri.

Pe termen lung, stresul creste riscul de:

• anxietate;
• depresie;
• probleme digestive;
• dureri de cap;
• tensiune musculara si dureri;
• probleme cardiovasculare;
• probleme de somn;
• crestere in greutate;
• probleme de memorie si concentrare.

De aceea, este atat de important sa inveti modalitati sanatoase de a face fata factorilor de stres. Stresul cronic poate agrava problemele de sanatate existente. Daca stresul cronic nu este tratat, poate suprima sistemul imunitar, crescand riscul de imbolnaviri. De asemenea, poate agrava anumite probleme digestive. In plus, unii oameni folosesc comportamente nesanatoase precum fumatul sau consumul excesiv de alcool pentru a face fata stresului. Aceste comportamente pot duce la boli pe termen lung.

Semne ca esti stresat – care sunt simptomele stresului?

Stresul poate afecta toate aspectele vietii, inclusiv emotiile, comportamentele, capacitatea de gandire si sanatatea fizica. Insa, pentru ca oamenii gestioneaza stresul diferit, simptomele pot varia. Reactia unei persoane la factori de stres este diferita de a altcuiva. Modul in care reactionati la factorii de stres din viata este influentat de mai multe elemente, inclusiv genetica (poate fi legata de raspunsuri la stres hiperactive sau subactive) sau anumite experiente de viata – vulnerabilitatea la stres poate fi legata de anumite evenimente traumatice, neglijare sau abuzuri in copilarie etc.

Simptomele pot fi vagi si pot fi aceleasi cu cele cauzate de unele afectiuni medicale.

Simptomele fizice ale stresului includ:

• lipsa de energie;
• dureri de cap;
• disconfort gastric – inclusiv greata, constipatie, diaree etc.;
• muschi incordati si dureri musculare, spasme musculare;
• dureri in piept;
• batai rapide ale inimii;
• insomnie;
• transpiratii intense;
• dificultati de respiratie;
• stari de lesin;
• raceli si infectii frecvente;
• scaderea libidoului si a capacitatii sexuale;
• nervozitate si tremur;
• gura uscata si dificultati la inghitire;
• maxilar strans si scrasnitul dintilor.

Simptomele cognitive ale stresului includ:

• ingrijorare constanta;
• ganduri negative persistente, ganduri intruzive ce provoaca disconfort si suferinta;
• probleme de memorie si de concentrare;
• probleme de gandire si organizare;
• pesimism – vezi doar partea negativa a lucrurilor.

Simptomele emotionale ale stresului includ:

• agitatie si iritabilitate, furie;
• epuizare;
• stari ne neliniste, nesiguranta, te simti coplesit, ca si cum nu ai detine controlul;
• ai dificultati de relaxare si nu iti poti linisti mintea;
• stima de sine scazuta, lipsa de valoare de deprimare.

Simptomele comportamentale ale stresului includ:

• modificari ale apetitului – fie dorinta de a manca mai mult, fie lipsa apetitului;
• amanarea si evitarea responsabilitatilor;
• consum crescut de alcool sau fumat;
• izolare sociala;
• plans frecvent;
• probleme relationale;
• manifestarea unor comportamente nervoase, cum ar fi rosul unghiilor, agitatie fizica sau anumite ticuri.

10 Efecte ale stresului cronic

Stresul cronic sau pe termen lung are numeroase efecte asupra sanatatii. Iata cateva exemple:

1. Probleme cardiovasculare

Stresul cronic duce la cresterea prelungita a ritmului cardiac si a tensiunii arteriale. Acest lucru poate deteriora inima si, in cele din urma, poate creste riscul de boli de inima. Stresul acut – stresul pe termen scurt – ​​provoaca o crestere a ritmului cardiac si contractii mai puternice ale muschiului inimii. In plus, vasele de sange se dilata, crescand astfel cantitatea de sange pompata si tensiunea arteriala. Odata ce episodul de stres acut a trecut, organismul revine la starea sa normala.

Insa, stresul cronic sau pe o perioada prelungita de timp, poate contribui la probleme pe termen lung pentru inima si vasele de sange. Cresterea constanta si continua a ritmului cardiac si nivelurile crescute ale hormonilor de stres si ale tensiunii arteriale pot afecta organismul. Acest stres pe termen lung poate creste riscul de hipertensiune arteriala, atac de cord sau accident vascular cerebral.

In plus, tresul emotional brusc poate declansa probleme cardiace grave, inclusiv atac de cord. Persoanele care au probleme cardiace cronice trebuie sa evite stresul acut si sa invete sa gestioneze episoadele de stres.

2. Probleme digestive

Contrar credintelor, stresul nu provoaca ulcer, insa poate agrava anumite probleme digestive. Stresul poate provoca unele probleme digestive si poate avea un impact asupra absorbtiei nutrientilor. De asemenea, consumul alimentar excesiv legat de stres poate afecta stomacul si intestinele. Stresul poate afecta comunicarea creier-intestin si poate declansa durere, balonare si alte forme de disconfort gastric si intestinal. Stresul este asociat cu modificari ale bacteriilor intestinale care, la randul lor, pot influenta starea de spirit. Pot aparea probleme ca reflux gastric si arsuri la stomac, dureri de stomac, spasme esofagiene, eructatii, balonare, stari de greata si varsaturi, constipatie si diaree. In plus, stresul poate provoca o crestere sau o scadere a apetitului.

Stresul afecteaza in special persoanele cu tulburari intestinale cronice, cum ar fi boala inflamatorie intestinala sau sindromul de colon iritabil.

→ Vezi aici mai multe despre legatura dintre stres si problemele digestive.

3. Modificari ale apetitului si crestere in greutate

Modificarile apetitului sunt frecvente in perioadele de stres. Cand te simti stresat, s-ar putea sa te trezesti fara pofta de mancare sau sa mananci in exces fara sa iti dai seama. Vezi aici mai multe despre Mancatul pe fond emotional. Modificarile apetitului pot provoca, de asemenea, fluctuatii ale greutatii in perioadele stresante.

4. Probleme ale pielii

Uneori, persoanele care se confrunta cu stres prelungit pot dezvolta probleme ale pielii, din cauza eliberarii anumitor hormoni. De exemplu, cortizolul poate duce la scaderea productiei de acid hialuronic. Asta poate cauza uscarea excesiva a pielii. In plus, creste sensibilitatea pielii si poate deveni mai reactiva. Printre problemele pielii ce pot fi declansate sau agravate de stres se numara: acnee, dermatita atopica sau seboreica, psoriazis, urticarie, herpes, prurigo cronic, alopecie areata etc.

5. Probleme cu somnul

Persoanele care sufera de stres cronic au probleme frecvent cu somnul. Nu reusesc sa adoarma usor din cauza gandurilor negative persistente. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra cantitatii si calitatii somnului.

6. Probleme mentale

Stresul prelungit poate fi legat de anxietate, probleme de memorie, probleme de concentrare, depresie. De asemenea, dupa un eveniment traumatic, oamenii pot dezvolta tulburare de stres post-traumatic. Stresul provocat de eveniment poate provoca flashback-uri si perioade de stres extrem. Cercetarile au mai descoperit ca stresul prelungit poate duce de fapt la modificari ale structurii creierului, inclusiv reduceri de volum in anumite zone ale creierului. Aceste modificari structurale ale creierului au potentialul de a duce la disfunctii comportamentale, emotionale si cognitive si, in cele din urma, pot creste vulnerabilitatea unei persoane la probleme mentale.

7. Probleme cu sistemul musculoscheletal

Cand suntem stresati, muschii se incordeaza. In caz de stres prelungit, aceasta tensiune musculara dureaza o perioada lunga de timp. Ca urmare, pot sa apara dureri de cap sau migrene, adesea ca urmare a faptului ca muschii capului, gatului si umerilor raman incordati. In plus, stresul poate duce la probleme osoase si articulare in timp. Vezi aici mai multe despre emotii si bolile articulare.

8. Probleme cu sistemul respirator

Stresul prelungit poate interfera, de asemenea, cu procesele respiratorii ale organismului. Stresul psihologic poate ingreuna respiratia. Persoanele care au deja o afectiune respiratorie, cum ar fi bronsita cronica, astmul sau boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) pot constata ca simptomele se agraveaza ca urmare a stresului continuu. Unele studii arata ca un episod de stres acut poate declansa crize de astm. In plus, respiratia rapida – sau hiperventilatia – cauzata de stres poate provoca un atac de panica.

9. Afectarea imunitatii

In conditii de stres persistent sua pe termen lung, hormonii stresului pot slabi sistemul imunitar si vor reduce raspunsul corpului la invadatorii straini. Persoanele care se confrunta cu stres cronic sunt mai susceptibile la boli virale cum ar fi gripa si raceala, precum si alte infectii. Stresul poate creste, de asemenea, durata recuperarii. Cu toate acestea, stresul este doar o piesa a puzzle-ului cand vine vorba despre sanatatea imunitara. Un sistem imunitar slabit poate fi, de asemenea, legat de alimentatie deficitara, sedentarism etc.

10. Afectarea sistemului reproducator

Stresul cronic poate avea un impact negativ asupra sistemului reproducator, atat la barbati, cai si la femei. Poate afecta productia de testosteron, poate fi legat uneori de disfunctii erectile, afectarea numarului de spermatozoizi etc. La femei, stresul poate duce la dereglari menstruale, absenta menstruatiei, menstruatii mai dureroase, simptome mai severe de sindrom premenstrual. In plus, stresul poate afecta dorinta sexuala sau libidoul. Stresul cronic poate, de asemenea, amplifica simptomele fizice ale menopauzei. In sarcina, stresul poate avea un impact negativ asupra sanatatii mamei si asupra dezvoltarii fetale.

Gestionarea stresului

Tratamentul pentru stres cronic poate include in special psihoterapie, mai ales abordari ca terapia cognitiv-comportamentala. Vezi aici cum alegi psihoterapeutul potrivit pentru tine. De asemenea, uneori pot fi prescrie diferite medicamente care sa ajute la gestionarea simptomelor.

Insa, este important in primul rand sa apelam la tehnici de gestionare a stresului. Conteaza modul in care reactionam la situatii stresante. Abordarea stresului dintr-o pozitie proactiva poate ajuta la reducerea stresului cronic.

Recomandari:

• Gestioneaza eficient problemele care duc la stres. Este important sa ne concentram pe ceea ce putem controla si schimba, pe solutii.
• Pot fi utile tehnicile de relaxare si activitatile care reduc stresul, precum plimbarile, mersul pe jos, exercitii de respiratie, yoga, masaj sau meditatie. Este important sa ne facem timp pentru hobby-uri, precum cititul, muzica, gradinaritul, activitatile de arta si mestesug, pictura, desen etc.
• Invata sa iti gestionezi emotiile. Poate fi util sa incerci sa vezi lucrurile dintr-o alta perspectiva. Uneori, modul in care oamenii se gandesc la sursele stresulu pot inrautati situatia. Distorsiunile cognitive, cum ar fi gandirea de tipul totul sau nimic, generalizarea excesiva si catastrofizarea pot face ca lucrurile sa para mai rele decat sunt sau chiar coplesitoare. Poate fi util sa tii un jurnal in care sa iti notezi gandurile, trairile si emotiile.
• Organizarea si tehnicile de managementul timpului ne pot ajuta sa avem control si sa reducem anumite episoade de stres.
• Incearca sa te concentrezi pe momentul prezent. Pot fi utile tehnicile de grounding, despre care poti citi mai multe aici.
• Cauta sprijinul celor din jur si mentine relatii sanatoase cu familia, prietenii etc.
• La fel de important eate sa gasim modalitati de a include umorul si rasul in viata noastra, cum ar fi vizionarea de filme de comedie etc.
• Nu in ultimul rand, ai grija de tine. Adopta o alimentatie sanatoasa, echilibrata si variata, impreuna cu un stil de viata sanatos si un program odihnitor de somn.
• Evita metodele nesanatoase de a face fata stresului, precum consumul alimentar pe fond emotional, fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri, izolarea sau evitarea problemei.

→ Vezi aici mai multe despre Gestionarea stresului

Referinte:
(1) https://www.medicalnewstoday.com/articles/145855
(2) https://www.helpguide.org/articles/stress/stress-symptoms-signs-and-causes.htm
(3) https://www.apa.org/topics/stress/body
(4) https://www.webmd.com/balance/stress-management/stress-symptoms-effects_of-stress-on-the-body